Anderi Mardari / NewsMaker

(DOC) Maia Sandu cere CSP să inițieze evaluarea activității procurorului general suspendat, Alexandr Stoianoglo

Președinta țării Maia Sandu a transmis, pe 4 noiembrie, Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) o sesizare prin care a cerut evaluarea activității procurorului general suspendat, Alexandr Stoianoglo.

Potrivit documentului, decizia de a iniția procedura de evaluare e determinată de „necesitatea consolidării încrederii societății în instituția Procuraturii, încredere compromisă de lipsa rezultatelor în combaterea criminalității și corupției, în special în dosarele de rezonanță, în perioada în care aceasta a fost condusă de Procurorul General suspendat”.

Maia Sandu a menționat că instituțiile statului implicate în lupta anticorupție trebuie să acționeze ferm, după lege, și să țină cont de așteptările societății.

„Cetățenii cer să se facă dreptate. Cetățenii nu vor o procuratură care asistă neputincioasă când statul este devalizat. În calitate de Președinte, îmi doresc ceea ce își doresc oamenii: legea să fie respectată, iar cei care au comis abuzuri să fie sancționați corespunzător”, a conchis șefa statului.

Cum poate fi demis procurorul general?

Pe 24 august, deputați au adoptat în lectură finală proiectul de lege privind modificarea Legii cu privire la Procuratură. Documentul prevede instituirea mecanismului de evaluare a performanțelor procurorului general.

În conformitate cu procedura de evaluare, Consiliul Superior al Procurorilor examinează raportul comisiei de evaluare a performanțelor Procurorului General. În rezultatul examinării, Consiliul Superior al Procurorilor adoptă o hotărâre cu privire la acordarea unuia din următoarele calificative: ”excelent”, ”bine”, ”nesatisfăcător”.

În cazul adoptării hotărârii privind acordarea calificativului ”nesatisfăcător”, Consiliul Superior al Procurorilor propune Președintelui Republicii Moldova eliberarea din funcție a Procurorului General.

Evaluarea performanțelor Procurorului General se va efectua de comisia specială, în baza unui Regulament. Această procedură nu va putea avea loc mai des decât o data în an.

Ce spune Stoianoglo?

Alexandr Stoiangolo a fost suspendat din funcția de procuror general pe 5 octombrie. În aceiași zi, a fost reținut pentru 72 de ore.

Pe numele său a fost inițiat un proces penal pe 4 capete de acuzare: abuz în serviciu, depășirea acțiunilor de serviciu, corupere pasivă și declarații mincinoase în fața unor organe competente. Pe 8 octombrie, la expirarea termenului de 72 de ore de la reținerea sa, judecătorii au decis plasarea acestuia în arest la domiciliu. Stoianoglo susține că nu există probe împotriva sa și că dosarul ar fi unul politic. Avocații săi au depus o solicitare privind eliberarea sa, în timp ce procurorii au cerut plasarea acestuia în detenție în penitenciar. Ambele au fost respinse.

Pe 3 noiembrie, judecătorul a dispus prelungirea termenului de arest la domiciliu în cazul lui Stoianoglo. Înainte de pronunțarea deciziei, acesta a declarat că scopul inițierii dosarului penal în care este vizat ar fi înlăturarea sa din funcție.

„În acest mod, autoritățile dau de înțeles oamenilor că, dacă se vor opune, îi așteaptă același lucru”, a conchis acesta.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

imagine simbol

Ministerul Mediului propune reguli noi pentru zonele de scăldat. Cetățenii vor fi informați dacă apa este sigură pentru îmbăiere

Calitatea apei din zonele de scăldat va fi monitorizată după reguli noi, iar cetățenii vor fi informați mai clar dacă apa este sigură pentru îmbăiere. Prevederile se regăsesc într-un proiect de hotărâre elaborat de Ministerul Mediului.

Documentul prevede introducerea unui sistem național de monitorizare a apelor folosite pentru scăldat, după modelul aplicat în Uniunea Europeană. Astfel, apa din râuri, lacuri și alte zone de recreere va fi verificată periodic, iar rezultatele vor fi făcute publice.

Potrivit autorilor proiectului, în prezent Republica Moldova nu are un regulament special care să stabilească modul de evaluare a calității apelor pentru scăldat. Din acest motiv, autoritățile nu dispun de reguli unitare privind clasificarea zonelor de îmbăiere, evaluarea riscurilor pentru sănătate sau informarea populației.

Proiectul prevede clasificarea apelor în patru categorii: „excelentă”, „bună”, „satisfăcătoare” și „nesatisfăcătoare”. În funcție de rezultate, în zonele de scăldat vor fi instalate panouri și simboluri care să informeze oamenii despre calitatea apei și eventualele riscuri.

Totodată, documentul mai prevede stabilirea unor cerințe privind amenajarea zonelor de agrement, inclusiv existența toaletelor publice, a pubelelor, sistemelor de canalizare și a iluminatului.

Datele prezentate în nota informativă arată că, în anul 2024, aproape 84% dintre probele de apă analizate în zonele de recreere au corespuns standardelor care permit scăldatul. Cu toate acestea, specialiștii au identificat și probe contaminate cu microorganisme care pot provoca diverse îmbolnăviri.

În prezent, Republica Moldova are opt zone de îmbăiere de importanță națională și alte 31 de zone de recreere declarate de autoritățile locale. În 2024, doar două dintre zonele naționale au primit autorizație sanitară, în timp ce celelalte au avut afișat indicatorul „Scăldatul interzis”, din cauza calității necorespunzătoare a apei sau a infrastructurii insuficiente.

Ministerul Mediului își propune ca până în 2028 să fie monitorizate cel puțin 90% dintre zonele de recreere identificate, iar până în 2030 majoritatea apelor pentru scăldat să atingă cel puțin nivelul de calitate „satisfăcătoare”. Autoritățile estimează că noile reguli vor reduce riscurile pentru sănătate, vor îmbunătăți starea mediului și vor contribui la dezvoltarea turismului în zonele de agrement.

NU-952-MS-2025 by Ana-Maria

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: