Instagram

(DOC) Ministerul Apărării a finalizat ancheta în cazul soldatului homosexual. Avocat: „Mulțumesc că nu ați dezamăgit”

Ministerul Apărării a finalizat ancheta internă cu privire la cazul soldatului care a anunțat public că este homosexual și a decis să nu se întoarcă în unitatea militară, pe motiv că ar fi fost lovit și umilit din cauza orientării sale homosexuale. În cadrul documentului trimis avocatului tânărului se arată că „nu au fost constatate intimidări, înjosiri și acțiuni discriminatorii pe motiv că acesta ar fi homosexual”. În același timp, Ministerul Apărării a anunțat că va sesiza Procuratura Generală, întrucât soldatul ar avea legături sexuale cu un minor. De cealaltă parte, avocata tânărului spune că este vorba despre un alt băiat, de 17 ani și jumătate.

Reprezentanții Ministerului Apărării au analizat acuzațiile lui Marin Pavlescu, soldatul în termen care a anunțat că a fost agresat fizic și verbal din cauza orientării sale sexuale. Totuși, cei care au desfășurat ancheta susțin că acuzațiile tânărului nu s-au adeverit. Mai mult, potrivit acestora, Marin Pavlescu s-ar fi interesat de mult timp despre cum ar putea obține eliberarea din serviciul militar.

„În cadrul cursului inițial de instruire, desfășurat în perioada aprilie-mai curent, a fost observat plângând, iar la întrebările adresate a comunicat că are probleme familiare. Mereu i-a fost acordată consiliere psihologică și au fost desfășurate convirbiri individuale cu el. În perioada 20.04.21-5.11.21 a declarat de mai multe ori că nu dorește să execute serviciul militar și a întrebat mai multe persoane cum ar putea obține acte care i-ar permite eliberarea”, se arată în documentul publicat de avocata lui Marin Pavlescu, Doina-Ioana Straisteanu.

De asemenea, inspectorul care a desfășurat ancheta susține că Marin le-a spus psihologilor că este homosexual, în timp ce colegilor săi le spunea că are o iubită.

„Intimidări, înjosiri și acțiuni discriminatorii în privința soldatului clasa III M. Pavlescu, pe motiv că acesta ar fi homosexual nu au fost constatate. A beneficiat de toate drepturile care i se cuvin (asigurare cu hrană, baie, locațiune, asigurare cu echipament, soldă bănească) în măsură egală cu alți militari”, se mai arată în scrisoare.

Totodată, Ministerul Apărării a anunțat că va expedia Procuraturii Generale materialele acumulate, pentru ca procurorii să ancheteze un conflict dintre Marin Pavlescu și un alt soldat, dar și relația sa amoroasă, pe motiv că partenerul său nu este major.

„S-a stabilit că „persoana iubită” a soldatului clasa III M. Pavlescu cu care acesta susține că ar avea relații homosexuale este un băiat minor”, se mai arată în document.

Avocata lui Marin Pavlescu a subliniat că partenerul clientului său are 17 ani și jumătate și s-a arătat indignată de excesul de zel al autorităților.

„După cum spuneam – ancheta va căuta sa curețe imaginea instituției, după cum m-a informat ministrul personal, iar ancheta făcută sa dea vina pe situație pe Marin. Mulțumesc ca nu ați dezamăgit. Să ne spună Ministerul Apărării – ei sesizează Procuratura și când militarii întrețin relații sexuale cu fete de 17 ani?”, s-a întrebat retoric Doina-Ioana Straisteanu.

În același timp, NM a încercat să afle dacă președinta țării Maia Sandu a discutat despre acest caz cu ministrul Apărării, așa cum a anunțat anterior. Purtătoarea de cuvânt a Președinției, Sorina Ștefârță, a menționat că întâlnirea dintre cei oficiali nu a avut loc, întrucât a fost nevoie să fie amânată. Motivele nu au fost făcute publice.

***

Pe 10 noiembrie, un militar în termen din Republica Moldova și-a făcut coming out-ul în calitate de homosexual. Marin Pavlescu, în vârstă de 18 ani, a publicat pe pagina sa de Instagram un video în care povestește că este în concediu și urma să se prezinte la unitatea militară, lucru pe care nu intenționează să îl facă, din cauza abuzurilor la care a fost supus din cauza orientării sale sexuale.

Tânărul a solicitat ajutor din partea organizației neguvernamentale GenderDoc-M. Avocata sa, Doina-Ioana Străisteanu a declarat că, în timp ce tînărul se afla în unitatea militară, a fost înregistrată ilegal o discuție telefonică a acestuia cu partenerul său. Înregistrarea a fost făcută publică și distribuită, după care au început abuzurile. „A fost bătut. Din cauza aluziilor și a bătăii de joc nu putea nici măcar să meargă în duș”, a mai spus avocata.

Precizăm că, potrivit Codului Penal al Moldovei, dezertarea este sancționată cu amenzi între 42,5 și 47,5 mii de lei, sau până la 5 ani de privare de libertate. Militarii care dezertează pentru prima oară sunt scutiți de răspundere penală, dacă acțiunea a avut loc din cauza unor circumstanțe grave.

 

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

presedinte.md

Maia Sandu, către Comisia de la Veneția: Trebuie să consolidăm fundamentele juridice pentru o nouă eră

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a ținut un discurs la cea de-a 35-a aniversare a Comisiei de la Veneția, în care a vorbit despre necesitatea creării unor instrumente juridice „pentru o nouă eră”. „Și trebuie să o facem repede”, a subliniat șefa statului. Maia Sandu a menționat că, la ultimele alegeri, „moldovenii — sprijiniți de instituțiile statului, de societatea civilă și de presa liberă — și-au apărat dreptul de a alege”. „Dar haideți să fim sinceri: acest rezultat este temporar. (…) Știm că Rusia se va adapta — va testa metode noi, în țări noi”, a adăugat Maia Sandu.

„Este o onoare să mă alătur dumneavoastră pentru a celebra 35 de ani de la fondarea Comisiei de la Veneția — o instituție care reprezintă piatra de temelie a Europei democratice. Pentru Republica Moldova, rolul dumneavoastră a fost esențial. Ne-ați ghidat în elaborarea Constituției noastre, în reformarea legislației, în consolidarea justiției și în dezvoltarea cadrului de combatere a corupției. Opiniile dumneavoastră au servit adesea drept repere în cadrul procesului nostru de aderare la Uniunea Europeană”, a declarat Maia Sandu la cea de-a 35-a aniversare a Comisiei de la Veneția.

Șefa statului a mai spus că, totuși, ceea ce au construit oamenii din Moldova, cu sprijinul Comisiei de la Veneția, este în pericol.

„Există două pericole majore, adesea suprapuse, care amenință democrația astăzi — nu doar în Moldova, ci în mare parte din Europa. Primul îl reprezintă războiul pe care Rusia îl poartă împotriva Europei. Cel mai vizibil front al acestuia este agresiunea brutală împotriva Ucrainei. Dar Rusia duce și un război hibrid împotriva altor democrații europene — folosind drone, atacuri cibernetice, ingerințe în alegeri și finanțări ilicite. Al doilea pericol îl reprezintă însăși lumea digitală — o lume pentru care, în mare măsură, cadrul nostru juridic democratic nu este încă pregătit. Toate aceste amenințări s-au manifestat pe deplin în alegerile noastre recente. Acum că am avut această experiență — cu lecțiile încă proaspete — pot spune că apărarea democrației nu a fost niciodată mai dificilă, mai complexă și mai urgentă. Lumea anilor ’90 și 2000 nu mai există. Amenințările cu care ne confruntam atunci — oligarhi, politicieni corupți, instituții slabe — erau serioase. Dar acestea par minore în comparație cu ceea ce confruntăm astăzi”, a adăugat Maia Sandu.

Președinta a declarat că „Rusia nu a putut ajunge la noi cu tancurile sale”, dar „a găsit o altă cale: un asalt hibrid asupra democrației noastre”.

„Interpușii săi și grupurile criminale locale fondează partide peste noapte — șapte doar în ultimii trei ani — toate finanțate de Kremlin, toate pretinzând că sunt voci moldovenești. Un astfel de partid a fost declarat neconstituțional, după un proces îndelungat. Totuși, Moscova a creat imediat alte clone. Una dintre acestea a fost chiar lansată oficial la Moscova. Mulți dintre acești interpuși sunt figuri cunoscute: persoane corupte, care nu au fost niciodată trase la răspundere, și chiar foști judecători sau procurori înlăturați în contextul reformei — care acum servesc unei puteri străine, împotriva propriei lor țări. Ei sunt susținuți prin sume uriașe de bani care circulă invizibil, profitând de libera circulație a capitalului și de lumea opacă a criptomonedelor”, a comunicat Maia Sandu.

Șefa statului a mai spus că „moldovenii — sprijiniți de instituțiile statului, de societatea civilă și de presa liberă — și-au apărat dreptul de a alege”. „Au votat pentru democrație, pentru Europa și pentru pace. Dar haideți să fim sinceri: acest rezultat este temporar — o fereastră de oportunitate pentru a ne consolida reziliența și a accelera procesul de aderare la UE. Știm că Rusia se va adapta — va testa metode noi, în țări noi”, a adăugat Maia Sandu.

Într-un final, șefa statului s-a adresat Comisiei de la Veneția, „în calitate de gardieni ai democrației”.

„De 35 de ani, ați contribuit la construirea fundamentelor noastre juridice. Acum trebuie să le consolidăm pentru o nouă eră — astfel încât să poată proteja libertatea în următorii 35. Împreună trebuie să concepem instrumentele juridice și instituționale care să apere democrația de noile amenințări. Și trebuie să o facem repede. Trebuie să redefinim transparența, responsabilitatea și libertatea politică într-o lume în care banii, tehnologia și dezinformarea se mișcă mai repede decât legea. Aceste măsuri trebuie să se extindă și în sfera digitală, unde rețelele de socializare joacă un rol disproporționat în influențarea dezbaterii publice — acestea trebuie să ofere acces real la date, să dezvăluie dimensiunea și sursele amplificării artificiale și să se supună unor audituri independente privind practicile de moderare a conținutului și de publicitate politică”, a mai spus șefa statului.

***

Comisia de la Veneția, denumirea completă fiind Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept, este un organ consultativ al Consiliului Europei, specializat în drept constituțional. A fost înființată în 1990 după căderea regimurilor comuniste din Europa Centrală și de Est, pentru a sprijini noile democrații în elaborarea constituțiilor și a cadrului legal care să respecte principiile statului de drept, democrației și drepturilor omului. Sediul Comisiei se află la Veneția, Italia, iar componența sa include experți independenți în drept constituțional proveniți din cele peste 60 de state membre, inclusiv Republica Moldova.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: