justice.gov.md

(DOC) Ministrul Justiției a prezentat proiectul de lege privind accesul la informațiile de interes public. Ce prevede acesta

Ministerul Justiției a anunțat pe 9 ianuarie despre inițierea procesului de consultare publică a proiectului de lege privind accesul la informațiile de interes public. Potrivit documentului, ministerul propune micșorarea termenului maxim de examinare și soluționare a cererilor de la 15 zile lucrătoare la 15 zile calendaristice.

Proiectul noii legi a fost elaborat în vederea implementării acțiunii din Planul de acțiuni pentru implementarea măsurilor propuse de către Comisia Europeană în Avizul său privind cererea de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, aprobat de Comisia Națională pentru Integrare Europeană la 4 august 2022.

Realizarea acestei acțiuni se impune, în special, în contextul în care la 1 decembrie 2020 a intrat în vigoare Convenția Consiliului Europei privind accesul la documentele oficiale, adoptată la Tromsø la 18 iunie 2009, fiind primul tratat internațional obligatoriu care consfințește și reglementează dreptul general de acces la documentele oficiale deținute de autoritățile publice.

Astfel, în vederea eliminării deficiențelor semnificative ale cadrului normativ existent, a fost elaborat proiectul unei noi legi privind accesul la informațiile de interes public, care propune introducerea unor prevederi și instituții novatorii, îndreptate spre salvgardarea eficientă a dreptului constituțional statuat la art. 34 din Constituția Republicii Moldova.

În acest sens, proiectul propune următoarele prevederi conceptuale:
– introducerea noțiunii de „informație de interes public” și definirea acesteia cu generalitate absolută (i.e. toate informațiile deținute de furnizorii de informații);
– extinderea listei subiecților care constituie furnizori de informații;
– enumerarea exhaustivă a scopurilor legitime în baza cărora poate fi limitat accesul la informațiile de interes public;
– reglementarea expresă a „testului de proporționalitate” care urmează a fi aplicat în mod obligatoriu de furnizorii de informații pentru a putea limita accesul;
– consfințirea transparenței proactive în calitate de modalitate primară de comunicare a informațiilor de interes public, precum și reglementarea expresă a catalogului de informații care urmează a fi publicat din oficiu de autoritățile publice;
– reglementarea detaliată a procedurii de înaintare, examinare și soluționare a cererilor de comunicare a informațiilor de interes public, precum și specificarea faptului că prevederile Codului administrativ nr. 116/2018 se aplică numai în măsura în care nu contravin prevederilor speciale din lege;
– eliminarea formalităților excesive în privința cererilor (e.g. excluderea obligației de a aplica semnătura electronică sau olografă);
– instituirea Registrului cererilor de comunicare a informațiilor de interes public, în care cererile vor fi înregistrate și monitorizate conform unor instrucțiuni speciale de secretariat, constituind un instrument important de evidență, control și raportare statistică;
– micșorarea termenului maxim de examinare și soluționare a cererilor (de la 15 zile lucrătoare la 15 zile calendaristice);
– obligația de a comunica informațiile în modalitatea indicată de către solicitant conform legii;
– consfințirea caracterului gratuit al comunicării informațiilor de interes public, cu excepțiile prevăzute doar la nivelul unui act legislativ sau guvernamental;
– instituirea unor prevederi speciale în privința examinării și soluționării cauzelor judiciare privind contestarea acțiunilor sau inacțiunilor furnizorilor de informații, care vor asigura celeritatea și flexibilitatea proceselor judiciare;
– introducerea mecanismului de răspundere pecuniară a conducătorilor furnizorilor de informații pentru încălcările legii;
– instituirea sistemului de monitorizare și control al implementării legii, constituit din Avocatul Poporului (Ombudsmanul), Cancelaria de Stat și autoritățile publice în parte.Proiectul noii legi privind accesul la informațiile de interes public, inclusiv nota informativă, poate fi vizualizat la următorul link: https://bit.ly/3GpACy4
Adițional, consultării publice este expus și proiectul de lege privind modificarea unor acte normative (asigurarea accesului la informațiile de interes public), prin intermediul căruia se propune modificarea cadrului normativ conex, în vederea încorporării noii legi în legislația în vigoare.

Acest proiect de lege propune modificări importante în următoarele acte normative:
– Codul muncii nr. 154/2003;
– Codul de procedură civilă nr. 225/2003;
– Legea nr. 245/2008 cu privire la secretul de stat;
– Legea nr. 133/2011 privind protecția datelor cu caracter personal;
– Codul administrativ nr. 116/2018.Proiectul de lege privind modificarea unor acte normative (asigurarea accesului la informațiile de interes public), inclusiv nota informativă, poate fi vizualizat accesând următorul link: https://bit.ly/3vM1TFJ

În procesul de elaborare a proiectelor de legi, Ministerul Justiției a beneficiat de suportul experților Proiectului Uniunii Europene „Sprijin pentru dialogul politic structurat, coordonarea implementării Acordului de asociere și îmbunătățirea procesului de aproximare legală“.

Toate propunerile și recomandările asupra proiectelor nominalizate pot fi transmise în scris, până la 3 februarie 2023, la adresa electronică: secret

În urma examinării propunerilor și recomandărilor înaintate, în privința proiectelor vor fi organizate și discuții publice cu participarea tuturor subiecților interesați. Ulterior, proiectele vor fi ajustate și supuse unor consultări publice repetate.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei / NewsMaker

Cernăuțeanu: în organismul Andreei Cuciuc nu au fost găsite substanțe psihotrope sau stupefiante

Raportul de expertiză medico-legală nu a indicat prezența drogurilor în sângele Andreei Cuciuc. A fost depistată o cantitate de alcool și a fost indicat care este motivul decesului. Declarațiile au fost făcute de șeful Inspectoratului General al Poliției (IGP), Viorel Cernăuțeanu, în ediția din 11 noiembrie a emisiunii Rezoomat de la Rlive. Potrivit lui Cernăuțeanu, în acest caz „a fost una dintre cele mai complexe expertize”. În ceea ce-l privește pe nepotul deputatului PAS Nicolae Botgros, Cristian, acesta are statut de martor, și nu de bănuit, potrivit șefului IGP.

„Părinții, cu regret, despre situația respectivă cu deces cumva vorbesc lucruri care sunt pe neînțelesul societății. Când vorbești că au fost droguri sau alte substanțe stupefiante, îmi pun întrebarea: de ce nu am ridicat această întrebare când am citit raportul de expertiză al Ministerului Sănătății? Acest raport este din primăvară, dacă eu nu greșesc, sau poate mai devreme. În raportul de expertiză, medicina legală nu a stabilit careva substanțe psihotrope sau stupefiante în organismul fetiței. Unica ce a fost, a fost depistată o cantitate de alcool și a fost indicat care este motivul decesului”, a declarat Cernăuțeanu.

Șeful IGP a mai spus că, în acest caz, „a fost una din cele mai sofisticate expertize”. „Am văzut unele declarații în care s-a spus că poliția sau organul de urmărire penală nu a solicitat să vadă dacă sunt droguri sintetice în sânge. Vreau să vă asigur că s-a solicitat. A fost una din cele mai sofisticate expertize, care a fost solicitată și dispusă la acest compartiment pentru a elucida absolut totul. (…) Acele probe se păstrează în continuare la Centrul de Medicină Legală. Oricând pot fi dispuse expertize repetate pentru a se constata dacă a fost corect acel raport de expertiză sau nu”, a adăugat Cernăuțeanu.

Potrivit șefului IGP, și înregistrarea video din local a fost analizată în totalitate. „Lumea a văzut integral acel video, cap-coadă ce s-a întâmplat în acel local”, a comunicat Cernăuțeanu.

Întrebat ce face acum poliția și dacă audiază toate persoanele care erau în localul respectiv, șeful IGP a răspuns: „În mare parte se încearcă a se audia toate persoanele care au fost: ce au văzut, ce au știut. Acuzele că cineva ar fi omorât-o sau cineva i-ar fi dat anumite substanțe care au determinat… Acestea nicicum nu pot fi luate în calcul probatoriu, deoarece este o expertiză medicală care ne arată foarte clar care a fost cazul decesului”, a mai spus Cernăuțeanu.

Potrivit șefului IGP, Cristian Botgros are statut de martor în acest caz. „Statutul de bănuit trebuie să întrunească anumite elemente infracționale sau bănuieli infracționale. (…) Anumite acuze care se aduc că ar fi procedat într-o formă mai puțin umană în raport cu persoana s-a încadra sub alte aspecte, dar nicicum ca omor al persoanei sau acțiuni care au dus la moartea persoanei”, a declarat Cernăuțeanu.

***

În octombrie 2025, părinții Andreei Cuciuc, Diana și Igor Cuciuc, au declarat într-un interviu, că fiica lor ar fi fost otrăvită cu droguri. Aceștia au sugerat că ar fi implicată o persoană pe care o descriu drept „nepotul unui instrumentist din Chișinău” și au anunțat că sunt pregătiți să ceară exhumarea trupului și o nouă expertiză medico-legală. În același interviu, Igor Cuciuc a spus că soția sa a primit o cerere prealabilă de la un jurist. „A speriat-o, că a scris ceva, că a dat nume pe Facebook”, a spus Cuciuc. Soția sa a menționat că, în acel aviz, „bunelul” cere de la familia lor 200 de mii de lei, iar „nepotul” – 150 de mii de lei.

Tot în octombrie, deputatul PAS și dirijorul Nicolae Botgros a respins orice asociere a numelui său sau al familiei sale cu decesul Andreei Cuciuc, precizând că informațiile vehiculate sunt nefondate. Totodată, el a spus că „în apărarea onoarei și demnității” familiei sale va apela „la toate căile legale”. 

Pe 6 noiembrie 2025, nepotul lui Nicolae Botgros, Cristian Botgros, a fost audiat de poliție în cazul morții Andreei Cuciuc. Informația a fost comunicată pentru NewsMaker de avocata Corina Digore, care a declarat că reprezintă interesele familiei Botgros. Potrivit acesteia, audierile au avut loc în cadrul unui proces penal.

Fiica interpretului de muzică populară Igor Cuciuc, Andreea, în noaptea de 15 noiembrie 2024. Conform informațiilor publicate pe rețelele sociale de colegii fetei, aceștia sărbătoreau Balul Bobocilor într-un local din capitală.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: