justice.gov.md

(DOC) Ministrul Justiției a prezentat proiectul de lege privind accesul la informațiile de interes public. Ce prevede acesta

Ministerul Justiției a anunțat pe 9 ianuarie despre inițierea procesului de consultare publică a proiectului de lege privind accesul la informațiile de interes public. Potrivit documentului, ministerul propune micșorarea termenului maxim de examinare și soluționare a cererilor de la 15 zile lucrătoare la 15 zile calendaristice.

Proiectul noii legi a fost elaborat în vederea implementării acțiunii din Planul de acțiuni pentru implementarea măsurilor propuse de către Comisia Europeană în Avizul său privind cererea de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, aprobat de Comisia Națională pentru Integrare Europeană la 4 august 2022.

Realizarea acestei acțiuni se impune, în special, în contextul în care la 1 decembrie 2020 a intrat în vigoare Convenția Consiliului Europei privind accesul la documentele oficiale, adoptată la Tromsø la 18 iunie 2009, fiind primul tratat internațional obligatoriu care consfințește și reglementează dreptul general de acces la documentele oficiale deținute de autoritățile publice.

Astfel, în vederea eliminării deficiențelor semnificative ale cadrului normativ existent, a fost elaborat proiectul unei noi legi privind accesul la informațiile de interes public, care propune introducerea unor prevederi și instituții novatorii, îndreptate spre salvgardarea eficientă a dreptului constituțional statuat la art. 34 din Constituția Republicii Moldova.

În acest sens, proiectul propune următoarele prevederi conceptuale:
– introducerea noțiunii de „informație de interes public” și definirea acesteia cu generalitate absolută (i.e. toate informațiile deținute de furnizorii de informații);
– extinderea listei subiecților care constituie furnizori de informații;
– enumerarea exhaustivă a scopurilor legitime în baza cărora poate fi limitat accesul la informațiile de interes public;
– reglementarea expresă a „testului de proporționalitate” care urmează a fi aplicat în mod obligatoriu de furnizorii de informații pentru a putea limita accesul;
– consfințirea transparenței proactive în calitate de modalitate primară de comunicare a informațiilor de interes public, precum și reglementarea expresă a catalogului de informații care urmează a fi publicat din oficiu de autoritățile publice;
– reglementarea detaliată a procedurii de înaintare, examinare și soluționare a cererilor de comunicare a informațiilor de interes public, precum și specificarea faptului că prevederile Codului administrativ nr. 116/2018 se aplică numai în măsura în care nu contravin prevederilor speciale din lege;
– eliminarea formalităților excesive în privința cererilor (e.g. excluderea obligației de a aplica semnătura electronică sau olografă);
– instituirea Registrului cererilor de comunicare a informațiilor de interes public, în care cererile vor fi înregistrate și monitorizate conform unor instrucțiuni speciale de secretariat, constituind un instrument important de evidență, control și raportare statistică;
– micșorarea termenului maxim de examinare și soluționare a cererilor (de la 15 zile lucrătoare la 15 zile calendaristice);
– obligația de a comunica informațiile în modalitatea indicată de către solicitant conform legii;
– consfințirea caracterului gratuit al comunicării informațiilor de interes public, cu excepțiile prevăzute doar la nivelul unui act legislativ sau guvernamental;
– instituirea unor prevederi speciale în privința examinării și soluționării cauzelor judiciare privind contestarea acțiunilor sau inacțiunilor furnizorilor de informații, care vor asigura celeritatea și flexibilitatea proceselor judiciare;
– introducerea mecanismului de răspundere pecuniară a conducătorilor furnizorilor de informații pentru încălcările legii;
– instituirea sistemului de monitorizare și control al implementării legii, constituit din Avocatul Poporului (Ombudsmanul), Cancelaria de Stat și autoritățile publice în parte.Proiectul noii legi privind accesul la informațiile de interes public, inclusiv nota informativă, poate fi vizualizat la următorul link: https://bit.ly/3GpACy4
Adițional, consultării publice este expus și proiectul de lege privind modificarea unor acte normative (asigurarea accesului la informațiile de interes public), prin intermediul căruia se propune modificarea cadrului normativ conex, în vederea încorporării noii legi în legislația în vigoare.

Acest proiect de lege propune modificări importante în următoarele acte normative:
– Codul muncii nr. 154/2003;
– Codul de procedură civilă nr. 225/2003;
– Legea nr. 245/2008 cu privire la secretul de stat;
– Legea nr. 133/2011 privind protecția datelor cu caracter personal;
– Codul administrativ nr. 116/2018.Proiectul de lege privind modificarea unor acte normative (asigurarea accesului la informațiile de interes public), inclusiv nota informativă, poate fi vizualizat accesând următorul link: https://bit.ly/3vM1TFJ

În procesul de elaborare a proiectelor de legi, Ministerul Justiției a beneficiat de suportul experților Proiectului Uniunii Europene „Sprijin pentru dialogul politic structurat, coordonarea implementării Acordului de asociere și îmbunătățirea procesului de aproximare legală“.

Toate propunerile și recomandările asupra proiectelor nominalizate pot fi transmise în scris, până la 3 februarie 2023, la adresa electronică: secret

În urma examinării propunerilor și recomandărilor înaintate, în privința proiectelor vor fi organizate și discuții publice cu participarea tuturor subiecților interesați. Ulterior, proiectele vor fi ajustate și supuse unor consultări publice repetate.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

În Moldova va fi creată o nouă bursă de valori. Ce înseamnă asta pentru economie, business și oamenii de rând

În Moldova va fi lansată o nouă bursă de valori, în parteneriat cu Bursa de Valori București (BVB). Printre fondatori se numără banca moldovenească maib. NM explică cum aceasta va ajuta, pe de-o parte, companiile moldovenești să atragă capital și, pe de altă parte, locuitorii țării să găsească noi oportunități de investire a economiilor.

În data de 15 septembrie, în cadrul forumului economic Moldova Business Week de la Chișinău, a fost semnat un memorandum privind crearea unei noi burse în Moldova. Partener și acționar principal va deveni Bursa de Valori București, iar unul dintre investitori — cea mai mare bancă a Moldovei, maib.

Noul piață de valori mobiliare urmează să devină funcțională în Moldova chiar vara viitoare. Bursa va permite companiilor moldovenești să iasă pe piața de capital, să atragă investiții și să utilizeze instrumente transparente de finanțare. Aceasta este o etapă importantă pentru întreaga economie: până acum companiile locale aveau acces limitat la piețele de capital.

Cum va influența businessul din Moldova?

Bursa va fi creată după modelul Bursei de Valori București, care își va împărtăși experiența și tehnologiile. Noua bursă din Moldova va deveni o platformă pentru listarea acțiunilor și obligațiunilor companiilor moldovenești. Aceasta va ajuta businessul să-și demonstreze transparența, să consolideze încrederea investitorilor și să atragă mijloace pentru noi proiecte promițătoare.

Unul dintre partenerii-fondatori ai noii burse este maib, cea mai mare bancă din Moldova, care participă în calitate de co-investitor.

„Pentru companiile moldovenești acest lucru înseamnă posibilitatea de a emite valori mobiliare (acțiuni și obligațiuni), diversificând sursele de finanțare. Pentru persoanele fizice aceasta va oferi noi oportunități de investire a mijloacelor. Cea mai mare importanță pentru business o are accesul la o nouă piață de capital. Aceasta înseamnă că firmele moldovenești, care își vor lista acțiunile la bursă, vor avea acces la capital internațional”, a declarat la prezentare CEO maib, Giorgi Shagidze.

Piața de capital reprezintă o alternativă la creditele bancare. Dar, a explicat Shagidze, crearea ei va influența favorabil și sectorul bancar din Moldova.

„Pentru maib este important ca în Moldova să existe companii sănătoase, care să aibă posibilitatea să crească. Noua bursă va deveni un instrument al unei asemenea dezvoltări. Companiile vor putea atrage capital prin acțiuni, ceea ce ulterior le va facilita accesul la credite bancare pentru extinderea businessului”, a explicat Shagidze.

Astfel, maib susține și atrage noi oportunități pentru clienții săi și pentru economia în ansamblu.

Următorul pas pentru lansarea bursei în 2026, după cum a precizat Shagidze, va fi obținerea licenței și crearea proceselor de business, ceea ce reprezintă o sarcină tehnică deloc simplă.

Ce oportunități vor apărea pentru locuitorii Moldovei?

Din partea română, proiectul este coordonat de Bursa de Valori București. CEO-ul acesteia, Remus Vulpescu, a menționat că crearea unei asemenea burse moldovenești era așteptată de mai bine de 10 ani.

„Aceasta va fi o bursă moldovenească, în al cărei acționariat majoritatea covârșitoare vor fi companii moldovenești. Bursa de Valori București acționează ca partener tehnologic și va fi acționar minoritar. Acest lucru va ajuta viitoarea bursă de la Chișinău să răspundă cât mai mult posibil necesităților de dezvoltare a economiei Republicii Moldova. Desigur, ne așteptăm și la o cooperare economică cu alte țări. Da, ne gândim și la România, dar în primul rând — la Republica Moldova și la piața ei de capital”, a spus Vulpescu.

Investitorul român a subliniat, de asemenea, că vor apărea noi oportunități de investiții și pentru persoanele fizice din Moldova. În prezent, piața de capital din Moldova este practic inactivă. Se așteaptă ca noua bursă „locală” din Moldova să accelereze dezvoltarea pieței de capital.

„În România, de exemplu, peste un milion de persoane investesc lunar câte 100, 200 sau 300 de lei românești în fonduri private. Aceasta este, de fapt, o politică de economisire și investire, care deja s-a înrădăcinat la români și în ultimii ani s-a dezvoltat cu succes. Astfel, populația poate investi banii prin intermediul fondurilor, fără a avea cunoștințe speciale despre sectoarele concrete ale economiei, și să obțină o rentabilitate mai mare decât la depozite sau chiar la obligațiunile de stat”, a relatat șeful Bursei de Valori București.

Maib este cea mai mare bancă din Republica Moldova, cu o cotă de piață de 36,3% la depozite și 38% la credite, în întregul sector bancar, la sfârșitul trimestrului doi al anului 2025. Din 2018, acționarul principal al maib este un consorțiu din care fac parte Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), Invalda INVL — una dintre cele mai mari companii de administrare a activelor din țările baltice, și Horizon Capital, fond de investiții private orientat spre piețele emergente.

Material promoțional

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: