DOC Poliția refuză să o amendeze pe activista care a huiduit-o pe mama lui Igor Dodon: „Furia poporului se va năpusti peste ei”

Activista Maria Olar nu va fi pedepsită pentru faptul că a huiduit-o pe Galina Dodon, mama fostului președinte al țării, Igor Dodon, în timp ce se prezenta pentru audieri la Procuratura Anticorupție (PA). Igor Dodon a publicat un document semnat de șeful Inspectoratului de Poliție Buiucani, Oleg Bîrliba, în care se menționează că în acțiunile activistei nu se prevăd elemente ale contravenției.  

„Linșajul mediatic și atacul verbal violent la care a fost supusă mama mea în incinta Procuraturii Anticorupție este considerat normal de către organele de drept, care nu au găsit niciun semn de infracțiune aici. Deci orice cetățean poate fi umilit public în incinta Procuraturii sau CNA, fără a putea fi apărat prin lege? Asta e norma în „vremurile bune” sub Maia Sandu și procurora Veronica Dragalin?”, se întreabă fostul președinte al țării.

Dodon susține că atacul asupra mamei sale nu doar a fost „tolerat” în incinta Procuraturii Anticorupție, dar a fost și „înscenat de procurorii pe caz”, activista Maria Olari fiind înștiințată din ajun despre vizita Galinei Dodon la PA.

„E trist că șefa Procuraturii Anticorupție, doamna Dragalin, a început cariera sa prin mușamalizarea acestui caz rușinos, care nu-i face bine nici moral, nici profesional.  Astăzi organele de drept subordonate puterii au comis un nou precedent, care va avea efectul de bumerang împotriva celor care acum sunt la putere și în funcții, dar peste o vreme nu vor mai fi. Și să nu fie de mirare dacă prin ceva similar vor trece și cei care acum sunt la guvernare, iar furia poporului se va năpusti peste ei. Acest precedent nu le va permite să invoce legea, fiindcă ei înșiși își bat joc azi de ea și o anulează”, a conchis fostul președinte al țării Igor Dodon.

Igor Dodon/Facebook

Amintim că Galina Dodon a fost citată de către procurori la PA la începutul lunii august pentru a i se comunica raportul de expertiză judiciară. La sediul instituției a venit şi activista Maria Olari, care a huiduit-o pe mama fostului președinte. Aflat în arest la domiciliu, Igor Dodon a acuzat guvernarea că ar tolera un astfel de comportament din partea unor persoane. La rândul său, președinta Maia Sandu a condamnat public incidentul, menționând că justiţia „nu trebuie să admită umilințe publice”.

Cu o reacție a venit atunci și PA, care și-a manifestat dezacordul în legătură cu producerea incidentului în care a fost implicată Galina Dodon. Potrivit instituției, persoanele citate la PA nu trebuie să fie supuse la „așa fel de tratament”. PA spunea atunci că una din prioritățile în activitatea instituției ține de respectarea drepturilor şi libertăților persoanei, precum şi a demnității umane tuturor celor implicați în procesul penal.

Ulterior, avocații fostului președinte al țării Igor Dodon au depus o plângere adresată șefei Procuraturii Anticorupție, Veronica Drăgălin și președintei țării, Maia Sandu. Apărarea denunța atunci abuzuri în raport cu membrii familiei fostului șef de stat din partea colaboratorilor Procuraturii Anticorupție, pe care i-a acuzat că ar admite intenționat „scurgeri” de informații din cadrul urmării penale inițiate în cazul penal în care figurează Igor Dodon alături de mai mulți membri ai familiei sale, inclusiv mama, soția și cumnatul său.

Amintim că Procuratura Generală a anunțat, pe 24 mai, că pe numele lui Igor Dodon a fost deschis un dosar de corupere pasivă, îmbogățire ilegală, trădare de patrie și acceptarea finanțării partidului politic de către o organizație criminală. Investigația ține de o înregistrare video în care Dodon a primit o sacoșă de la Vladimir Plahotniuc. În dosarul „Kuliok” este vizat și fratele Galinei Dodon, Petru Merineanu, care a fost plasat în arest în Penitenciarul nr. 13, precum și soția fostului șef al statului, Galina Dodon, căreia i se încriminează complicitate la îmbogățire ilicită.

Igor Dodon pledează nevinovat și califică dosarul deschis pe numele său drept unul „la comandă”.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: