parlament.md

Documente doar în română pe masa deputaților. Răspunsul guvernului despre eventuala „discriminare” a parlamentarilor vorbitori de rusă

Documentele oficiale nu vor mai fi traduse în limba rusă, pentru că în trecut, aceste traduceri nu erau calitative. Explicația a fost dată de către purtătorul de cuvânt al Guvernului Daniel Vodă, în cadrul conferinței de presă din 13 decembrie, după ce a fost întrebat de un jurnalist dacă decizia nu reprezintă un act de discriminare pentru vorbitorii de limba rusă.

„Proiectul se referă la îmbunătățirea modului în care administrația poate să promoveze propunerile de proiecte. Versiunea veche funcționa în felul următor: de fiecare dată când în procesul de consultări erau oferite propuneri, era necesar să fie însoțit de o traducere din limba română, care este oficială, inclusiv a acestui proiect versiunea actualizată, și în limba rusă. Calitatea acestor traduceri era de multe ori defectuoase, deoarece nu există capacități practice de a sigura traduceri eficiente, calitative”, a declarat Daniel Vodă.

Consilierul prim-ministrului susține că pentru a îmbunătăți procesul, a fost decis ca actele să fie prezentate în limba română la etapa consultărilor și ca acestea să fie traduse doar atunci când se ajunge la versiunea finală a legii propuse.

„Acest proiect nu exclude această opțiune. Ceea ce s-a decis și s-a propus spre discuții este ajustarea acestui proces sau excluderea unui proces birocratic care deja era ineficient. (…) Statul vine să eficientizeze acest proces și nu discriminează în niciun caz vorbitorii de o limbă sau alta. Din contra, ne dorim să asigurăm transparență”, a mai declarat Daniel Vodă.

În consecință, purtătorul de cuvânt al Guvernului a făcut un apel public către oameni, în care îi asigură că pentru ei lucrurile rămân neschimbate.

„Nu vă lăsați provocați la mesajele care vin din nou să instige din nou la ură interetnică și conversații care vin să ne dezbine. (…) Când vine vorba despre actele publice, accesul acestora este oferit și trebuie să o facem într-un mod ordonat, nu haotic, necalitativ și ineficient. Cu asta ne vom preocupa și în timpul viitor”, a conchis Vodă.

Precizăm Guvernul Republicii Moldova a aprobat, recent, un pachet de amendamente cu modificări care se referă la utilizarea limbii ruse în circuitul oficial al documentelor din Republica Moldova. Printre amendamentele propuse, trei la număr, se propune ca proiectele de lege care ajung pe masa deputaților spre examinare să nu mai fie traduse în limba rusă. Acum, parlamentarii se pot familiariza cu proiectele de lege în limba română și rusă, iar aceste documente sunt prezentate la fel în ambele limbi și pe site-ul legislativului. Detalii despre modificările votate de Guvern și ce cred experții, dar și deputații despre ele, vedeți AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Cum a învățat Moldova să reziste propagandei. Mihai Isac: „Impactul dezinformării s-a întors ca un bumerang împotriva celor care au inițiat-o”

Republica Moldova a trecut printr-o serie de teste democratice consecutive în ultimii ani, de la alegeri locale și prezidențiale, la referendum și scrutin parlamentar. Experiența acumulată a ajutat cetățenii să conștientizeze pericolele dezinformării și influențelor externe, în special din partea Federației Ruse. Fenomene precum „șoristanul” și campaniile de rusificare în Găgăuzia sau în comunitățile etnice din est au arătat vulnerabilitățile statului și necesitatea unor mecanisme ferme de protecție. Declarația a fost făcută de expertul în spațiul Mării Negre, Mihai Isac, într-un interviu pentru NewsMaker.

În pofida acestor presiuni, societatea civilă, mass-media independentă și autoritățile au reușit să limiteze efectele propagandei și să păstreze parcursul proeuropean al țării, a subliniat Mihai Isac.

„Societatea este permanent în exercițiul democratic și a conștientizat pericolul rusesc. De aici și votul masiv pentru candidații proeuropeni, inclusiv în rândul moldovenilor cu cetățenie română. Impactul dezinformării s-a întors ca un bumerang împotriva celor care au inițiat-o. Conștientizarea pericolului a ajutat la evitarea unui eșec al ideii proeuropene”, a menționat analistul.

Referindu-se la Parlamentul actual, analistul a remarcat că în legislativ au pătruns și figuri mai cunoscute pentru activitatea lor online decât pentru realizări publice:

 „În noul Parlament au intrat și figuri cunoscute mai mult pentru activitatea lor pe TikTok decât pentru realizări în interesul public — cum sunt Vasile Costiuc și Renato Usatîi”, potrivit expertului.

TikTok, platforma tuturor generațiilor

În ultimii ani, TikTok nu mai este doar un spațiu al tinerilor pasionați de trenduri și dansuri, ci devine tot mai mult un instrument de informare folosit de toate generațiile, inclusiv de adulți și persoane în vârstă. Platforma a devenit un teren propice pentru propagandă politică: mini-influenceri sau pagini cu tematică medicală sau ezoterică au fost transformate în canale de dezinformare, eficientizând manipularea opiniei publice.

„Nu mai putem delimita clar generațiile pe TikTok. Dacă tinerii îl folosesc pentru trenduri, persoanele mai în vârstă îl folosesc pentru informare, ceea ce îl transformă într-un spațiu comun tuturor categoriilor de vârstă și, implicit, o arenă pentru răspândirea mesajelor religioase, politice sau sociale”, potrivit expertului.

Rețelele sociale au avut un rol semnificativ și în mobilizarea electorală, iar liderii tradiționali sau partidele extremiste au folosit aceste platforme pentru a influența electoratul, în timp ce critică dezinformarea altora. Fenomene similare sunt vizibile și la nivel global: în Asia de Sud-Est Facebook a fost folosit pentru propagarea urii împotriva minorității Rohingya, iar în Africa, TikTok devine o armă de propagandă religioasă și politică, a conchis Mihai Isac.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: