captură/privesc.eu

„Dodon a învățat multe lucruri urâte de la Plahotniuc”. Reacția Platformei DA la anunțul privind examinarea moțiunii de cenzură

Liderii Platformei Demnitate și Adevăr s-au arătat indignați de decizia spontană privind convocarea ședinței plenare a parlamentului privind dezbaterea moțiunii de cenzură în data de 20 iulie. Într-un briefing de presă, Andrei Năstase a menționat că luni, potrivit agendei, majoritatea deputaților ar trebui să se afle în teritoriu. Iar vicepreședintele Platformei DA, Alexandr Slusari, a dat de înțeles că infectarea cu COVID-19 a mai mulți deputați din Partidul „ȘOR” nu ar fi întâmplătoare.

Președintele Platformei DA Andrei Năstase a menționat că demiterea guvernului condus de Ion Chicu nu este un moft al formațiunii pe care o conduce, ci o urgență națională. Potrivit acestuia, menținerea la guvernare a actualului executiv ar însemna o izolare pe plan internațional a Republicii Moldova.

Andrei Năstase a remarcat că Igor Dodon a grăbit examinarea moțiunii, dând indicații pentru ca ședința respectivă să aibă loc într-o zi de luni, când potrivit agendei, majoritatea deputaților ar trebui să se afle în teritoriu.

Iar vicepreședintele parlamentului Alexandru Slusari a presupus că anunțul privind infectarea cu COVID-19 a mai multor deputați din Partidul „ȘOR” nu ar fi întâmplătoare.

„Dodon a învățat multe lucruri urâte de la Plahotniuc. Frica lui este mare că trece moțiunea, de aceea sunt sfidate toate normele Regulamentului. Iată vedem că fracțiunea Șor nu vine azi la ședință, chipurile din cauza Covid-19. Ce coincidență! Dodon nu este sigur în democrați și se reasigură. Cine cu cine face coaliție, domnii socialiști și democrați ? Să nu vă mirați dacă pe Aeroport deja există înțelegerea între Dodon, Plahotniuc și Șor”, a scris Slusari pe pagina sa de Facebook.

Între timp, reprezentanții serviciului de presă al parlamentului au anunțat că legislativul se va întruni în ședință plenară, astăzi, la ora 14.00, pentru a examina moțiunea de cenzură împotriva guvernului.

Platforma Demnitate și Adevăr a inițiat o moțiune de cenzură contra guvernului Chicu, care a fost semnată și de deputații din PAS, precum și de deputatul neafiliat Octavian Țîcu. Și Partidul „ȘOR” a anunțat că va susține demiterea guvernului Chicu. Potrivit legislației, pentru ca moţiunea de cenzură să treacă, iar guvernul să fie demis este nevoie de votul majorităţii deputaţilor aleşi, adică cel puțin 51 de voturi.

Tot astăzi, Partidul „ȘOR” a anunțat că doi deputați ai formațiunii au fost testați pozitiv cu COVID-19 și se află în izolare, însă și alți deputați au febră și se simt rău.

În prezent, coaliția de guvernare foarmată din PSRM și PDM dispune de 50 de voturi, însă este susținută de obicei și de deputatul independent Alexandru Oleinic.

 

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Câți dintre „oamenii lui Șor” au ajuns deja în atenția procurorilor? NewsMaker a obținut datele

Procuratura Anticorupție a declarat că, în perioada 2019–2026, a pornit 66 de cauze penale privind infracțiuni electorale. Acestea vizează finanțarea ilegală a partidelor, a campaniilor electorale, a concurenților electorali sau coruperea alegătorilor. 41 de dosare au fost expediate în instanță, iar 30 au fost finalizate prin sentințe de condamnare, cu 37 de inculpați vizați. Totodată, 29 de persoane cu funcții în cadrul fostului partidul „Șor”, declarat neconstituțional, au ajuns pe banca acuzaților. Datele au fost comunicate pentru NewsMaker, după ce redacția a solicitat detalii privind dosarele penale care vizează foști activiști, membri și reprezentanți ai fostului Partid „Șor”, declarat neconstituțional, și ai formațiunilor afiliate.

66 de cauze penale între 2019 și 2026

Procuratura Anticorupție a declarat pentru NM că, în perioada 2019-2026, a pornit 66 de cauze penale, inclusiv cauze penale disjunse, având ca obiect infracțiuni electorale prevăzute de art. 181¹-181³ din Codul penal: 1 cauză penală în 2019, 1 cauză penală în 2020, 2 cauze penale în 2021, 11 cauze penale în 2022, 7 cauze penale în 2023, 24 cauze penale în 2024, 18 cauze penale în 2025 și 2 cauze penale în 2026.

Din totalul celor 66 de cauze penale, 5 se referă la coruperea alegătorilor, 54 la finanțarea ilegală a partidelor politice sau a campaniilor electorale, încălcarea modului de gestionare a mijloacelor financiare ale partidelor politice sau ale fondurilor electorale, iar 7 la finanțarea ilegală a partidelor politice, a concurenților electorali, a grupurilor de inițiativă sau a campaniilor electorale.

41 de cauze penale expediate în instanța de judecată între 2023 și 2026

În anul 2023, Procuratura Anticorupție a expediat în instanța de judecată 3 cauze penale (în privința a 5 persoane inculpate, inclusiv o persoană juridică – un partid politic). În anul 2024 – 12 cauze penale (în privința a 13 persoane inculpate). În anul 2025 – 19 cauze penale (în privința a 19 persoane inculpate). În anul 2026 – 7 cauze penale (în privința a 10 persoane inculpate).

Condamnări în 30 de cauze penale, cu 37 de inculpați, între 2024 și 2026

Conform Procuraturii Anticorupție, în 2024, o cauză penală a fost finalizată prin pronunțarea unei sentințe de condamnare (în privința unei persoane inculpate). „Cauza respectivă a fost examinată în procedura acordului de recunoaștere a vinovăției (ARV), fiind finalizată într-un termen mai mic de o lună”, a precizat instituția. 

În 2025, 21 de cauze penale (în privința a 27 persoane inculpate) au fost finalizate prin pronunțarea sentințelor de condamnare (inclusiv există și două decizii ale instanței de apel).

În 2026, 8 cauze penale (în privința a 9 persoane inculpate) au fost finalizate prin pronunțarea sentințelor de condamnare.

Instanța de judecată a dispus confiscarea a peste 326 000 000 de lei.

„În cadrul acestor cauze penale, în perioada anilor 2023-2025, s-au petrecut 678 ședințe de judecată”, a menționat Procuratura Anticorupție.

29 de persoane cu funcții în partid, trimise în judecată

În ceea ce privește persoanele trimise pe banca acuzaților, care dețineau funcții elective sau de conducere în cadrul formațiunii, Procuratura Anticorupție a menționat că numărul acestora se ridică la 29, printre care se numără 3 deputați, un bașcan, 4 foști președinți, 17 președinți, 3 vicepreședinți și un fost vicepreședinte ai Oficiilor Teritoriale ale fostului PP „Șor”. 

„La momentul actual, în instanțele de judecată se află pe rol 7 cauze penale, care vizează 10 persoane”, a precizat instituția.

Procuratura Anticorupție a mai declarat că în gestiunea sa, la faza de urmărire penală, sunt 13 cauze penale care au ca obiect de examinare infracțiuni electorale.

În ceea ce privește câte dintre persoanele condamnate își execută efectiv pedeapsa, Procuratura Anticorupție a declarat că acest aspect ține de competența Administrației Naționale a Penitenciarelor. În acest sens, NewsMaker a solicitat informații de la Administrația Națională a Penitenciarelor.

***

Amintim că partidul condus de oligarhul fugar Ilan Șor, care îi purta numele, a fost declarat neconstituțional în iunie 2023.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: