protestul veteranilor lângă MAI
Максим Андреев, NewsMaker

Dodon îi acuză pe Candu, Usatîi și Șor că au adus provocatori la protestul combatanților. Cei vizați reacționează: „Este cel mai mincinos politician din istoria Moldovei”

Președintele Igor Dodon susține că printre foștii combatanți care au protestat ieri în fața parlamentului au fost și provocatori care ar fi fost aduși de către Andrian Candu, Renato Usatîi și Ilan Șor. Scopul acestora ar fi fost să exercite presiuni asupra președintei PAS Maia Sandu, în vederea semnării moțiunii de cenzură contra guvernului Chicu. Contactați de NM, liderul „Pro Moldova” și cel al formațiunii „Partidul Nostru” au negat vehement acuzațiile. 

„Cu regret, aceste proteste sunt utilizate politic, pentru scopuri politice. Nu au nimic oamenii care au ieșit în stradă cu interesele lui Șor, Candu și Usatîi, care au adus câțiva provocatori, pentru ca să o preseze pe Maia Sandu să semneze moțiunea lui Andrei Năstase. Acesta a fost scopul”, a declarat Igor Dodon în cadrul ediției din 17 iulie a platformei online „Președintele răspunde”.

Igor Dodon a menționat că protestele trebuie să se desfășoare conform legislației. Acesta a oferit drept exemplu felul cum acționează poliția din alte state.

„Atunci când câteva zeci sau sute de persoane blochează ilegal drumurile, este o încălcare a legislației, indiferent cine sunt ele. În orice stat, organele de drept trebuie să asigure ordinea publică. Comparativ cu polițiștii din SUA sau din alte țări europene, polițiștii noștri sunt „божьи одуванчики” (sfinți, NM): foarte atenți, nu exagerează. Dar dacă cineva crede că noi vom admite, așa cum a fost anterior, acum 7-8-10 ani în urmă, când dacă cineva lua o piatră și arunca în președinție – îi dădeau ordin celui care a aruncat, iar polițistului cu capul spart era deschis dosar penal… noi nu vom admite”, a mai spus șeful statului.

Igor Dodon a îndemnat veteranii de război să nu se lase utilizați de către politicieni.

„Eu înțeleg foarte bine sentimentele protestatarilor de ieri și undeva au dreptate în ceea ce ține de posturile ilegale. Dar de ce să semănăm haos, să facem agenda politică a cuiva? Unii deja plâng de jale, fac postări de facebook… de ce când erați prim-miniștri nu ați convocat acești veterani și să le dați polița gratis, așa cum a făcut guvernul Chicu? Primul guvern care a făcut lucruri concrete pentru combatanți”, a mai spus Dodon.

Contactat de NM, președintele partidului Pro Moldova Andrian Candu, a negat acuzațiile lansate de Igor Dodon.

„Pro Moldova nu a organizat și nu a trimis persoane, reprezentanți ai echipei noastre la protest. Atunci când Pro Moldova va organiza protest, ne vom asuma deschis acest lucru, iar Dodon va resimți consecințele din plin”, a comentat Andrian Candu.

Iar liderul formațiunii „Partidul Nostru” Renato Usatîi l-a acuzat pe Igor Dodon de minciună.

„Igor Dodon este cel mai mincinos politician din istoria Republicii Moldova. Eu când susțin o acțiune de protest, inclusiv financiar, o spun deschis, nu ascund, așa cum o fac alți politicieni. Nu am nevoie de acțiuni secrete, cum fac ei: Dodon și restul partidelor care vând/cumpără deputați, au troli și sute de bloggeri moșteniți de la Plahotniuc”, a declarat Usatîi pentru NM.

Amintim că, pe 16 iulie, mai mulți veterani ai războiului de la Nistru au protestat în fața parlamentului față de instalarea de către Tiraspol a celor 37 de posturi noi în zona de securitate, dar și față de neîndeplinirea promisiunilor pe care le-au făcut anterior autoritățile. Foștii combatanți au decis să blocheze bulevardul Ștefan cel Mare cerând să meargă în parlament și să-și expună revendicările de la tribuna oficială. Totodată, aceștia au încercat să instaleze corturi în fața legislativului. Poliția a intervenit pentru dispersarea mulțimii și între cele două părți au izbucnit violențe.

Mai mulți manifestanți au suferit leziuni, iar poliția a reținut 9 dintre ei și a inițiat o cauză penală. 

 

 

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Максим Андреев, NewsMaker

Sondaj pe malul drept al Nistrului: Peste jumătate dintre respondenți consideră că Guvernul nu face suficient pentru drepturile omului în Transnistria

50,6% dintre respondenții unui sondaj, cetățeni de pe malul drept al Nistrului, consideră că Guvernul Republicii Moldova nu face suficient pentru protejarea drepturilor omului în regiunea transnistreană. În același timp, 33,7% indică administrația de facto de la Tiraspol drept principalul responsabil pentru asigurarea respectării drepturilor omului, 31,2% – Guvernul Republicii Moldova, iar 11,9% – Federația Rusă. Datele se regăsesc într-un sondaj realizat de Asociația Promo-LEX și ATES Research Group și prezentat pe 22 mai.

Potrivit asociației, datele provin dintr-un sondaj cantitativ, cu colectarea răspunsurilor între 22 februarie și 12 martie 2026. Cercetarea s-a desfășurat pe un eșantion de 1 226 de persoane cu vârsta de 18 ani și peste, reprezentativ la nivel național pentru populația de pe malul drept al Nistrului, cu o marjă de eroare de ±3,0%. Eșantionul nu include locuitorii regiunii transnistrene și nici diaspora.

În ce măsură sunt respectate drepturile omului în regiune?

21% dintre respondenți consideră că drepturile nu sunt respectate deloc, 20,9% le văd respectate „în mică măsură”, iar 20,4% optează pentru categoria de mijloc, „în oarecare măsură”. La capătul opus al scării, doar 8,3% indică „în mare măsură” și 4,4% „în foarte mare măsură”. O pondere de 23,9% declară că nu cunoaște răspunsul, iar 1% nu răspunde.

Cine este responsabilul principal?

La întrebarea privind responsabilul principal pentru asigurarea respectării drepturilor omului în regiunea transnistreană, administrația de facto de la Tiraspol este indicată de 33,7% dintre respondenți, iar Guvernul R. Moldova de 31,2%. Rusia întrunește 11,9%, organizațiile internaționale 4,1%, alte răspunsuri 1,2%, iar 18% declară că nu știu.

Prima și a doua prioritate pentru reglementarea conflictului

„Respectarea drepturilor omului” este indicată ca prioritate numărul unu de 39,2%, iar „retragerea forțelor militare străine și demilitarizarea regiunii” de 29,8%. Urmează „consolidarea măsurilor de încredere între cele două maluri” (8,8%), „stabilirea unui statut juridic clar” (6,1%), „cooperarea economică” (4,6%) și „democratizarea regiunii” (3,5%). „Menținerea situației actuale pentru a evita destabilizarea” întrunește 3,8%.

La a doua opțiune, retragerea trupelor rămâne dominantă (18,5%), urmată de cooperarea economică (15,7%), stabilirea statutului juridic (15,6%) și consolidarea măsurilor de încredere (14,7 %).

Face Guvernul suficiente eforturi pentru drepturile oamenilor din stânga Nistrului?

Cumulând răspunsurile critice, 50,6% (32,7% „nu, nu fac suficiente eforturi” și 17,9% „mai degrabă nu fac suficiente eforturi”) consideră că Guvernul nu face suficient. Răspunsurile pozitive (12,2% „da” și 18,1% „mai degrabă da”) adună 30,3%. La acestea se adaugă 16,3% care nu se consideră informați despre subiect și 2,7% care nu răspund.

Frecvența deplasărilor în regiune

38,9% dintre respondenți declară că nu au fost niciodată în stânga Nistrului, iar 26,2% spun că au fost în trecut, dar nu și în ultimii trei ani. Cumulat, 65,1% dintre cetățenii de pe malul drept au o relație fie inexistentă, fie întreruptă cu teritoriul. Doar 4,1% se deplasează regulat (săptămânal sau lunar), 11,1% de câteva ori pe an, iar 19,3% rar.

Aderarea la UE în relația cu conflictul transnistrean

27,9% consideră că R. Moldova ar trebui să continue pe calea integrării în UE, în timp ce caută soluții pentru rezolvarea conflictului. 24,1% susțin că aderarea ar trebui să aibă loc doar după soluționarea conflictului. 21,6% admit că Republica Moldova poate adera și fără reintegrarea regiunii. 18,5% declară că nu știu, iar 7,9 % nu răspund.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: