Nadejda Coptu / NewsMaker

Dodon, ținut departe de presă? Cum explică Inspectoratul General de Carabinieri restricțiile impuse la Judecătorie

Inspectoratul General de Carabinieri al MAI susține că accesul jurnaliștilor în clădirea Judecătoriei, unde este examinat demersul privind plasarea lui Igor Dodon și a cumnatului acestuia în arest preventiv, nu este restricționat. Asta cu toate că reprezentanții presei au fost ținuți în holul instituției mai bine de patru ore. Pentru a merge la toaletă, reporterilor li s-a cerut să își lase la intrare lucrurile personale.

După trei ore petrecute departe de sala de judecată unde se examina demersul procurorilor privind arestul lui Igor Dodon, NM a solicitat un comentariu din partea Inspectoratului General de Carabinieri. Șeful serviciului de presă, Alexandru Bejan, a declarat că oamenii legii au format cordoane „pentru a asigura siguranța deplasărilor de serviciu a personalului, a participanților la proces și persoanelor care le însoțesc”.

Toate măsurile suplimentare ce sunt impuse pentru asigurarea securității sunt organizate la solicitarea administrației Judecătoriei în conformitate cu protocoalele de securitate stabilite”, a menționat acesta.

De asemenea, oficialul a precizat că, din informațiile pe care le deține, accesul jurnaliștilor în clădirea judecătoriei nu a fost restricționat.

Din câte cunoaștem, accesul în incinta sediului judecătoriei pentru reprezentanții mass nu a fost interzis”, a conchis acesta.

De precizat că, în afară de carabinierii care blochează deplasarea jurnaliștilor, în sediul de la Ciocana a Judecătoriei Chișinău se află paza instituției. Grupul este condus de un bărbat în tricou negru, care s-a prezentat drept „șeful pazei Judecătoriei Chișinău”. Unuia dintre jurnaliști, care a solicitat insistent să fie lăsat să treacă, bărbatul i-a spus: „Te voi include în lista neagră și nu vei mai putea avea acces nici la o ședință de judecată”.

Activiștii pentru drepturile omului și experții din domeniul libertății presei consideră că aceste acțiuni încalcă drepturile jurnaliștilor.

***

Pe 24 mai curent, Procuratura Generală a anunțat că pe numele lui Igor Dodon a fost deschis un dosar de corupere pasivă, îmbogățire ilegală, trădare de patrie și acceptarea finanțării partidului politic de către o organizație criminală. Investigația ține de o înregistrare video în care Dodon a primit o sacoșă de la Vladimir Plahotniuc. În dosarul „despre sacoșă” este vizat nu doar Dodon, ci și persoane intermediare. Totodată, în timpul perchezițiilor în casa lui Dodon, a fost depistată o sumă mare de bani, obiecte de lux și o recipisă pentru suma de 25 mii de euro. Perchezițiile au durat 12 ore.

Procurorii au cerut pe 25 mai arestarea preventivă pe un termen de 30 de zile a ex-președintelui Igor Dodon.

Dosarul penal al lui Dodon este gestionat de câțiva procurori. Unii dintre aceștia au ajuns deja în vizorul presei. S-a constatat că procurorul Petru Iarmaliuc, care la 24 mai a efectuat perchezițiile în locuința lui Dodon, a candidat pentru funcția de deputat pe lista unui partid politic.

Igor Dodon este primul președinte al Republicii Moldova reținut pentru 72 de ore.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Estonia va avea ambasadă la Chișinău. Grosu: „Un lucru care spune mult despre relațiile noastre”

Estonia va deschide o ambasadă la Chișinău, care urmează să devină operațională în a doua parte a acestui an. Anunțul a fost făcut de președintele Parlamentului, Igor Grosu, în cadrul vizitei oficiale a șefilor parlamentelor din Estonia, Letonia și Lituania în Republica Moldova.

Potrivit lui Igor Grosu, decizia autorităților de la Tallinn este un semn clar de prietenie, solidaritate și încredere față de Republica Moldova și confirmă nivelul înalt al relațiilor dintre Chișinău și statele baltice. Odată cu deschiderea misiunii diplomatice estoniene, toate cele trei state baltice vor avea ambasade la Chișinău.

„Astfel, toate cele trei state baltice vor avea ambasade în Republica Moldova. Un lucru care spune mult despre nivelul relațiilor noastre. De fiecare dată când vorbim despre aderarea la Uniunea Europeană, privim firesc spre dumneavoastră. Pentru că știți ce înseamnă să ieși dintr-o zonă gri a istoriei, să rupi dependențe, să reformezi instituții și să alegi ferm libertatea. Parcursul statelor baltice ne arată că transformarea este posibilă”, a declarat oficialul.

Igor Grosu a accentuat că parcursul european al Republicii Moldova nu mai este o chestiune de „dacă”, ci de „când”, iar acest termen depinde de efortul intern și de sprijinul partenerilor europeni.

Igor Grosu a evidențiat și cooperarea practică dintre Republica Moldova și statele baltice. Estonia este principalul partener al țării în procesul de digitalizare a serviciilor publice, experiența estoniană contribuind la construirea unor instituții mai eficiente și mai transparente. Letonia sprijină formarea noii generații de funcționari publici prin programe de instruire în drept european și economie, iar Lituania susține proiecte de energie regenerabilă în spitale, școli și grădinițe, menite să sporească independența energetică și să reducă costurile pentru instituțiile publice.

Președintele Riigikogu al Republicii Estonia, Lauri Hussar, a precizat, în debutul intervenției sale, că vizita comună a speakerilor baltici a fost discutată de mai mulți ani și are loc acum datorită direcției europene asumate de Republica Moldova:

„Sunt foarte bucuros să spun aici cu voce tare și să vă asigur că noi suntem aici pentru că vreți să vă integrați în Uniunea Europeană. Vă sprijinim pe această cale, în acest proces. Vă ajutăm și vă sugerăm chiar și mai mult. În conformitate cu ceea ce ați făcut deja, ceea ce ați realizat, pot să spun că, într-adevăr, aparțineți marii familii europene. Acolo este locul Republicii Moldova”, a menționat acesta.

Președintele Seimasului Republicii Lituania, Juozas Olekas, a anunțat că extinderea Uniunii Europene va fi o prioritate majoră pentru Lituania la nivel comunitar în următorii ani.

„ Procesul de integrare europeană este impresionant, vedem ambiția moldovenilor de a implementa reforme, iar această perioadă reprezintă o oportunitate unică pentru țara dumneavoastră. În 2027, Lituania va prelua președinția Consiliului Uniunii Europene, iar extinderea Uniunii Europene va fi în topul agendei noastre, alături de securitate și apărare”, a menționat oficialul.

La rândul său, președinta Saeimei Republicii Letonia, Daiga Mieriņa, a reiterat sprijinul ferm al Letoniei pentru parcursul european al Republicii Moldova, subliniind că Chișinăul este perceput la Riga ca parte integrantă a familiei europene.

„Din partea noastră, suntem gata să facem tot ce este necesar pentru ca procesul de integrare să fie pe cât de rapid este nevoie. Letonia este gata să continue instruirea funcționarilor publici pentru a acoperi necesitățile de capacitate instituțională”, a spus aceasta.

În același timp, Daiga Mieriņa a făcut referire la cooperarea în domeniul securității și apărării, apreciind eforturile autorităților de la Chișinău în acest sector.

„Ne bucurăm să auzim că ați dublat bugetul de apărare. Fiecare euro investit în apărarea națională ne face pe toți mai puternici împotriva agresorului. Moldova este parte a familiei europene și vrem să continuăm să lucrăm împreună pentru ca integrarea să aibă loc cât mai curând”, a conchis președinta Saeimei.

***

Președinții parlamentelor din Letonia, Lituania și Estonia se află la Chișinău în perioada 2–4 februarie, într-o vizită oficială efectuată la invitația președintelui Parlamentul Republicii Moldova, Igor Grosu.

Pe 3 februarie, începând cu ora 10:30, oficialii celor trei state vor rosti discursuri în plenul Legislativului, în cadrul ședinței solemne de inaugurare a sesiunii parlamentare de primăvară, urmând ulterior întrevederi cu președinții fracțiunilor parlamentare.

Agenda vizitei mai include întâlniri cu președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, prim-ministrul Alexandru Munteanu, viceprim-ministra pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, precum și viceprim-ministrul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: