parlament.md

Doi angajați ai CNA, cercetați penal de PA, după scandalul cu membrul CSM învinuit de corupție. Stamate: „No comment”

Procuratura Anticorupție (PA) a inițiat un proces penal pe faptul pretinselor acțiuni ilegale ale unor angajați ai Centrului Național Anticorupție (CNA), responsabili de acumularea, analiza și furnizarea informației către Comisia de Pre-vetting, în privința candidatului la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) Iulian Muntean, vizat într-un dosar penal deschis încă în 2018.

„Suspiciunile ce au stat la baza inițierii procesului penal referitoare la tăinuirea informației despre Iulian Muntean constau în aceea că angajatul CNA care în 2018 a întocmit raportul de analiză operațională, inclusiv în privința lui Iulian Muntean, este fost angajat al secretariatului Comisiei Pre-vetting, iar șeful Direcției generale analitice al CNA, responsabil de efectuarea ambelor analize operaționale (din 2018 și 2023) în privința lui Iulian Muntean este aceeași persoană”, se menționează în comunicatul emis de Procuratura Generală (PG) pe 26 septembrie.

PG anunță că, potrivit actului de autosesizare, la data de 14 decembrie 2018, șeful Secției analiză operațională a direcției analitice, CNA, la interpelarea din 29 octombrie 2018 a organului de urmărire penală al CNA, în cauza penală cu denumirea generică „ASEM”, a efectuat analiza operațională în privința a trei intermediari, precum și în privința studenților și profesorilor bănuiți și învinuiți în actele de corupție, inclusiv și în privința profesorului Iulian Muntean, care la acea dată avea statut procesual de învinuit.

La data de 15 decembrie 2018, susține PG, prin scrisoarea de însoțire semnată de șeful Direcției generale analitică a CNA, raportul de analiză operațională menționat a fost expediat organului de urmărire penală al CNA.

„Potrivit declarațiilor directorului CNA din cadrul audierilor publice din 25 septembrie 2023 de la Parlament, verificarea lui Iulian Munteanu a avut loc prin consultarea registrului de evidență a rapoartelor de analiză operațională. Tot potrivit declarațiilor directorului CNA din cadrul audierii publice, la solicitarea Comisiei de Pre-vetting, a fost efectuată în privința candidatului Iulian Munteanu analiza operațională”, se mai arată în comunicatul citat.

Președinta Comisiei parlamentare numiri și imunități, Olesea Stamate, s-a arătat uimită de decizie: „Mdaaa… no comment. Лучшая защита – нападение. (nr. red: Cea mai bună apărarea – atacul). Și sunt sigură ca de data asta vor înregistra totul în sistemul informațional unic. (…) Deci, în loc sa facă curat în propriile rânduri (CNA, de exemplu, încă la audieri a declarat ca a pornit o anchetă internă), PA caută vinovații de la celălalt etaj… Doar procurorii sunt sfinți, nu alta”, se arată în mesajul deputatei PAS, Olesea Stamate.

***

Amintim că, pe  20 septembrie, în spațiul public au apărut informații potrivit cărora Iulian Muntean, membru actual al CSM, este implicat într-o investigație penală, conform articolului 324 din Codul Penal. Informația a fost confirmată pentru NM de Procuratura Anticorupție. La câteva ore distanță, în aceeași zi, informația a fost confirmată și de Iulian Muntean. Magistratul nu a negat faptul că în anul 2018 a fost pornită o cauză penală, în cadrul căreia i-a fost atribuit statutul procesual de învinuit.

Cazul proaspătului magistrat de la CSM, care a fost înaintat în funcție de Parlament, susținut de PAS și care a primit undă verde din partea Comisiei de pre-Vetting, deși avea dosar penal pe rol, a fost discutat pe 25 septembrie în cadrul unor audieri publice organizate de Parlament. Potrivit autorităților, audierile în privința lui Muntean au scos în evidență o problemă de sistem – introducerea selectivă a ordonanțelor în Registrul informației criminalistice și criminologice. Detalii AICI.

Pe 26 septembrie, Iulian Muntean și-a depus demisia din funcția de membru al CSM, la Parlament.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

100 de milioane de euro pentru comunicare? Cum autoritățile explică diferit destinația fondurilor europene (VIDEO)

Declarațiile autorităților privind o componentă de aproximativ 100 de milioane de euro destinată comunicării și societății civile în cadrul Planului de creștere al UE pentru Republica Moldova au stârnit reacții. Partidul Liberal Democrat (PLDM), condus de fostul premier Vlad Filat, îi cere Guvernului să publice documentele privind repartizarea fondurilor europene, după explicațiile „contradictorii” oferite de Cancelaria de Stat și președintele Parlamentului, Igor Grosu, privind această finanțare.

De la ce a pornit totul?

Totul a început pe 22 iulie, în cadrul audierilor Comisiei parlamentare pentru integrare europeană, când secretara generală adjunctă a Guvernului, Lilia Dabija, a prezentat structura Planului de creștere pentru Republica Moldova.

În timpul explicațiilor, aceasta a declarat că suma de 1,9 miliarde de euro „nu a inclus partea dedicată din grant pentru comunicare și colaborare cu societatea civilă”.

„În totalitate este 1,5 miliarde plus 520 de milioane partea de grant (…) Partea de asigurare a implementării strategiei de comunicare pentru agenda de reforme și colaborarea cu societatea civilă”, a declarat Dabija.

„100 de milioane de euro pentru comunicare și societatea civilă, care merg la societatea civilă”, a concretizat președintele Comisiei, deputatul PAS Marcel Spatari.

„Exact”, a răspuns Dabija.

Explicațiile Cancelariei de Stat

Pe 23 iulie, Cancelaria de Stat a venit cu precizări, pe rețelele de socializare, urmare a discuțiilor din Parlament, dar și a solicitării de explicații, din partea opoziției. Instituția precizează că  Planul de creștere pentru Republica Moldova – 1,9 miliarde euro este structurat după cum urmează:

– 1,5 miliarde euro – suport bugetar, sub formă de împrumut în condiții preferențiale, acordat de Uniunea Europeană.

–  520 milioane euro – asistență financiară nerambursabilă din partea Uniunii Europene.

Cancelaria de Stat a explicat că cele 520 de milioane de euro grant sunt repartizate între asistență tehnică (250 de milioane de euro), granturi investiționale (135 de milioane) și garanții pentru instituții financiare (135 de milioane). Totodată, instituția a precizat că fondurile destinate garanțiilor sunt gestionate de Comisia Europeană și nu sunt transferate în bugetul Republicii Moldova.

„Respectiv, prin Planul de Creștere, Comisia Europeană utilizează o parte din resursele planificate drept garanții pentru instituții precum Banca Europeană de Investiții, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare sau alte instituții financiare partenere, ca acestea să poată finanța proiecte în Republica Moldova.  Aceste garanții reprezintă o rezervă de risc și nu sunt transferate în bugetul Republicii Moldova”, precizează Cancelaria de Stat.

Grosu: Sunt proiecte pentru mass-media și societatea civilă

Subiectul a revenit în atenția publică pe 24 iulie. Întrebat de NewsMaker despre cele 100 de milioane de euro, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că acestea sunt destinate finanțării proiectelor din domeniul mass-mediei, jurnalismului de investigație și societății civile.

„Sunt proiecte de finanțare pentru mass-media, pentru jurnalism de investigație, pentru societatea civilă, în sensul acesta. Eu îmi amintesc o discuție la Parlamentul European, cu participarea domnului Siegfried Mureșanu, care a argumentat și chiar a venit cu inițiativa de a suplini acest buget cu 20 de milioane, dacă nu mă greșesc, dar asta era în primăvară. Deci e pentru societatea civilă, pentru mass-media”, a explicat oficialul.

Reacții

Partidul Liberal Democrat din Moldova consideră că explicațiile autorităților sunt neclare. Formațiunea susține, într-o declarație publică emisă pe 24 iulie, că există o contradicție între poziția Cancelariei de Stat și declarațiile făcute de Igor Grosu.

„Opinia publică se confruntă cu două poziții oficiale contradictorii. Pe de o parte, Cancelaria de Stat afirmă că nu există un fond distinct de 100 de milioane de euro destinat comunicării și societății civile. Pe de altă parte, Președintele Parlamentului susține public existența acestei componente financiare și chiar majorarea acesteia”, susține PLDM.

Partidul solicită Guvernului să publice integral documentele privind repartizarea granturilor din Planul de Creștere, inclusiv anexele financiare și actele Comisiei Europene care stabilesc destinația fondurilor. Totodată, PLDM îi cere premierului Vasile Tofan să clarifice public diferențele dintre explicațiile oferite de Cancelaria de Stat și declarațiile președintelui Parlamentului.

Și primarul Ion Ceban, care este și lider al MAN, Ion Ceban, a venit cu o reacție publică. Potrivit acestuia, banii ar putea fi utilizați pentru proiecte de infrastructură, nu pentru „experți și propagandiști PAS”.

„100 de milioane de euro din fonduri europene, alocate pentru comunicare și colaborare cu societatea civilă în Republica Moldova. Iată de unde atâta laudă din partea jurnaliștilor și ONG-urilor pentru PAS. (…) Sunt 2 miliarde de lei! Nesimțiții!”, a scris Ceban pe rețele.

***

NewsMaker a solicitat clarificări din partea Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova. Poziția instituției va fi publicată după recepționarea unui răspuns.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: