„Când nu se vrea – nu se face”. Concluzii după audierile parlamentare privind scandalul în jurul membrului delegat de Parlament la CSM

Procedura de numire a lui Iulian Muntean în funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), deși are dosar penal din 2018, a fost discutată pe 25 septembrie la Parlament. Potrivit președintei Comisiei parlamentare numiri și imunități, Olesea Stamate, cazul a scos la iveală o situație fără precedent – deși există un Ordin interinstituțional potrivit căruia fișele de evidență a infracțiunilor și a persoanelor care au un anumit statut în cadrul unul dosar penal obligă procurorul și organul de urmărire penală să le semneze și să le transmită spre înregistrare în sistemul informațional unic timp de 24 de ore, adesea acest lucru se face atunci când se vrea. Mai mult, potrivit CNA, niciuna din cele 74 de persoane vizate în dosarul de corupție în care figurează Muntean nu au fost introduse în sistemul respectiv.

„Avem acest ordin de foarte mult timp. În cazul în care datele trebuie să parvină din partea ofițerului din cadrul de urmărire penală CNA, acest lucru se face, însă, e o problemă că nu doar noi introducem aceste date. Din păcate, practica nu ne oferă date cu privire la anumite persoane decât când dosarul nu este expediat în instanța de judecată și acesta este o practică care trebuie eliminată, pentru că este contrară ordinului. Informațiile cu privire la persoanele puse sub învinuire trebuie să fie cunoscute de la bun început”, a declarat șeful Centrului Național Anticorupție, Iulian Rusu.

Potrivit CNA, din caza breșei procedurale, niciuna din cele 74 de persoane vizate în dosarul în care 74 de profesori de la ASEM, de rând cu Iulian Muntean și nu doar, sunt învinuiți de corupție, nu figurează nici azi în sistemul informațional unic.

„Pot să afirm cu certitudine că din cei 74 de învinuiți și alți 300 de învinuiți aproximativ pe care îi avem, la faza de urmărire penală nu este pusă nicio fișă în baza de date. (…) În practică, aceste hotărâri intermediare se plasează în baza centrală de date doar atunci când cauza este expediată în instanța de judecată. Soluția ar fi ca atunci când orice persoană este pusă sub învinuire, să fie o obligativitate să fie completată această fișă și introdusă în baza de date, pentru ca ulterior când se decide ca persoana să fie scoasă de sub urmărirea penală să fie întocmită o nouă fișă prin care să argumenteze că persoana a fost scoasă”, a precizat un ofițer CNA.

Președinta comisiei parlamentare numiri și imunități, Olesea Stamate, s-a arătat îngrijorată de situația creată. Or, potrivit ei, acordarea statutului de învinuit unei persoane este o etapă procesuală „extrem de serioasă”, care denotă faptul că organul de urmărire penală a acumulat practic suficiente probe pentru a transmite cauza în instanță.

„Este tare ciudată și extrem de îngrijorătoare această practică de neintroducere a fișelor cu privire la statutul de învinuit în sistem și eu mă întreb aceasta e un mijloc prin care după asta se mai fac niște târguri cu procurorul, etc. (…) Este extrem de vicios. (…) Și se pare că această situație nu a trezit pană acum nimănui îngrijorări. Ciudat? Sau comod, pentru unii. (…) După mine, faptul că o persoană se află din 2018 într-un caz penal cu statul de învinuit și această cauză nu este transmisă nici în instanța de judecată și nici nu se ia nicio măsură cu privire la acest statut al acestei persoane și probabil a celorlalte 74 de persoane, este foarte grav”, a declarat Olesea Stamate.

Parlamentara a anunțat că va face demersurile necesare atât la CNA, cât și la Procuratura Generală pentru a afla câte persoane cu statut de învinuit nu au fost introduse în sistem și de ce. Totodată, Stamate susține că Parlamentul va organiza ședințe de lucru cu reprezentanții structurilor responsabile pentru a se asigura că toată informația este introdusă în registru, așa cum prevede cadrul normativ.

Reacții după audierile de la Parlament

Avocatul Promo-LEX, Vadim Vieru, a prezentat pe Facebook un „rezumat” al audierilor Parlamentare de astăzi într-o imagine. Potrivit imaginii, Comisia ar fi acuzat și întrebat toate instituțiile vizate în caz, mai puțin pe persoana responsabilă. „Mai pe scurt, ați înțeles și singuri…”, a scris avocatul Promo-LEX.

La rândul său, fosta vicedirectoare a CNA Cristina Ciubotaru a prezentat un rezumat a ceea ce, potrivit ei, s-a întâmplat și nu s-a întâmplat astăzi la audierile parlamentare. Între altele, experta anticorupție susține că deputații nu și-au pus întrebarea cum l-au verificat și ales Muntean în condițiile în care pot interpela organele de stat și de ce nu l-au întrebat pe Iulian Muntean, prezent la audieri, de ce nu a comunicat Comisiei Pre-Vetting că figurează în dosare penale. În schimb, spune Ciubotaru, Procuratura Anticorupție a fost „linșată”.

Audierile din Parlament au fost comentate și de judecătoarea Victoria Sanduța. Magistrata de la Judecătoria Chișinău s-a întrebat cine i-a dat diploma de studii juridice superioare în drept președintei Comisiei parlamentare de profil Olesea Stamate și deputatului PAS, Vasile Grădinaru. Reacția a venit după ce cei doi au întrebat un procuror de ce acesta nu a transmis informații penale despre persoane vizate în cauze penale, din inițiativă proprie. „Incredibil!”, a scris magistrata pe Facebook.

Decepționat de audierile din Parlament s-a arătat fostul președinte al CCM, Alexandru Tănase. „După două ore pierdute aiurea, cortina a căzut”, a scris el pe Facebook. Expertul în drept constituțional susține că așteptat să afle de la audieri răspunsul la două întrebări:  Câtă încredere putem avea în obiectivitatea concluziilor Comisiei de pre-vetting și în ce măsură acest mecanism, care are misiunea de a forma organele de administrare a justiției și întregul corp de judecători este credibilă.

„Deși acesta a fost scopul audierilor, subiectului dat i s-au dedicat 5 minute din cadrul celor două ore și jumătate de discuții. Restul timpului a fost „umplut” cu chestiuni cu totul din alte filme, despre „fișe”, „blanchete”, „procedurile de evidență a dosarelor din cadrul PA și CNA”, „dosare puse la murat” etc. (…) Totuși, cum de s-a întâmplat că, Comisia de pre-vetting nu a solicitat de la PA informațiile referitoare un candidat afiliat puterii (așa cum s-a procedat în cazul altor candidați)?” – În unele cazuri, o întrebare este lăsată fără răspuns deoarece este considerată retorică…”, a scris Alexandru Tănase.

***

Pe  20 septembrie, în spațiul public au apărut informații potrivit cărora Iulian Muntean, membru actual al CSM, este implicat într-o investigație penală, conform articolului 324 din Codul Penal. Informația a fost confirmată pentru NM de Procuratura Anticorupție. La câteva ore distanță, în aceeași zi, informația a fost confirmată și de Iulian Muntean. Magistratul nu a negat faptul că în anul 2018 a fost pornită o cauză penală, în cadrul căreia i-a fost atribuit statutul procesual de învinuit.

Cazul proaspătului magistrat de la CSM, care a fost înaintat în funcție de Parlament, susținut de PAS și care a primit undă verde din partea Comisiei de pre-Vetting, deși avea dosar penal pe rol, a stârnit un val de reacții în societate. Detalii – AICI 

De menționat în acest context că demisia lui Muntean a fost cerută, pe 22 septembrie, de ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, și de Consiliul Superior al Magistraturii. Anterior, într-o reacție, Iulian Muntean a spus că dosarul penal i-ar fi fost „fabricat” de regimul Plahotniuc pentru a-l intimida. Mai mult, membrul CSM a declarat că nu intenționează să demisioneze din funcție. Pe 22 septembrie, Muntean a declarat că „se gândește” să își depună mandatul la secretariatul Parlamentului și a răspuns la mai multe întrebări ale jurnaliștilor și societății civile.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.