cna.md

Dosarul coruperii electorale: CNA efectuează percheziții la Chișinău, Orhei, Rezina și Nisporeni

Ofițerii Centrului Național Anticorupție (CNA) efectuează percheziții la Chișinău și în mai multe localități din Orhei, Rezina și Nisporeni. Acțiunile au loc în dosarul de corupere electorală și finanțare ilegală a partidelor politice. Informația a confirmată pentru NewsMaker de ofițerul de presă al CNA, Angela Starinschi.

„Desfășurăm acțiuni de urmărire penală în Chișinău și în mai multe localități din Orhei, Rezina și Nisporeni în vederea documentării faptelor ilicite de corupere electorală și finanțare ilicită a partidelor politice săvârșite de persoane în interesul unui grup criminal organizat”, a comunicat ofițerul de presă al Centrului.

***

Pe 20 octombrie în Republica Moldova au avut loc alegeri prezidențiale. În urma scrutinului, niciunul dintre cei 11 pretendenți înscriși în cursa electorală nu au obținut majoritate de voturi, astfel că urmează să aibă loc turul II al alegerilor, la care vor concura doi candidați care au acumulat cele mai multe voturi: Maia Sandu de la PAS și Alexandr Stoianoglo de la PSRM. Tot pe 20 octombrie s-a desfășurat referendumul pentru viitorul direcției politice a țării. Majoritatea cetățenilor Republicii Moldova și-au exprimat votul în favoarea modificării Constituției. Pentru opțiunea „DA” au votat 751.235 de cetățeni, echivalentul a 50,46%, în timp ce 737.639 de persoane au ales opțiunea „NU”, reprezentând 49,54%.

Urmare a scrutinului din 20 octombrie, după miezul nopții, Maia Sandu a spus că Republica Moldova s-a confruntat pe 20 octombrie și în ultimele luni „cu un atac fără precedent asupra libertății și democrației” și a adăugat că „grupări criminale, împreună cu forțe străine, au atacat țara noastră cu zeci de milioane de euro, minciuni și propagandă”. Sandu a menționat că sunt probe și informații că ținta grupării criminale a fost să cumpere 300 de mii de voturi. Detalii AICI.

Pe 23 octombrie, Centrul Național Anticorupție anunța că mai multe persoane din Republica Moldova au primit amenzi între 25 de mii și 37 500 de lei, după ce s-a constatat contravenția de corupere electorală pasivă. În total suma amenzilor se ridică la circa 1 milion de lei. Detalii AICI. Înainte de aceasta, pe 22 octombrie, poliția anunța că investighează peste 400 de persoane suspectate de coruperea alegătorilor. Aceste persoane sunt acuzate că au acceptat bani în schimbul voturilor. Majoritatea celor vizați colaborau cu ancheta. Detalii AICI.

Pe 24 octombrie, poliția a anunțat că peste 138 de mii de persoane din Republica Moldova au intrat în contact direct cu sistemul bancar din Federația Rusă, aflat sub interdicție națională, „Promsvyazbank” (PSB Bank). Numărul persoanelor care au beneficiat de transferuri bănești este mult mai mare, potrivit lui Viorel Cernăuțeanu. Pe contul celor peste 138 de mii de persoane erau transferați bani și pentru membrii familiilor acestora. Dacă în luna septembrie era documentat transferul a 15 milioane de dolari, la moment cifra ajunge la 39 milioane de dolari. Detalii AICI.

Tot pe 24 octombrie, poliția a anunțat că 36 persoane dintr-un raion din nordul Republicii Moldova au primit bani pentru a fi influența procesul electoral din 20 octombrie. Alte încă peste 300 de persoane urmau să fie remunerate. În total erau pregătite plicuri cu bani pentru 19 localități din raion. Oamenii legii au efectuat percheziții pe 23 octombrie și au ridicat aproximativ 175 de mii de lei. Peste 520 de persoane sunt documentate. O persoană, care avea „rolul de coordonator pentru tot raionul”, a fost reținută. Detalii AICI.

În aceeași zi, președinta Maia Sandu, candidata Partidului de guvernare Acțiune și Solidaritate la scrutinul prezidențial, a declarat că a fost informată de către instituțiile statului despre existența unei rețele imense de cumpărare de voturi. „Am fost întrebați dacă e cazul să nu recunoaștem aceste alegeri și să organizăm alegeri repetate”, a comunicat Sandu. Tot ea a adăugat că procesul electoral nu trebuie oprit și a cerut instituțiilor statului să facă publice probele despre fraudă și să-i sancționeze pe cei care se fac vinovați. Sandu a spus că justiția din Moldova „s-a opus în acești ani oricărei curățări și a eșuat să ducă la bun sfârșit dosarele de corupție mari”. „Dacă justiția nu se trezește în ultimul ceas și închide ochii la vânzarea țării, viitorul Moldovei pentru decenii este în pericol”, a declarat Maia Sandu. Detalii AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Ce este traficul de ființe umane și ce drepturi ale omului afectează acesta

Echipa Ambasadei Drepturilor Omului prezintă o nouă temă pentru Ghidul privind Drepturile Omului pentru Moldova – „Traficul de ființe umane” – elaborată în cadrul proiectului „Educație în domeniul drepturilor omului pentru consolidarea societății civile, a participării democratice și a statului de drept în țările Parteneriatului Estic”, implementat în cooperare cu Societatea Baltică pentru Drepturile Omului (BHRS), cu sprijinul financiar al Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Letonia.

Traficul de persoane începe adesea cu o promisiune de loc de muncă, studii sau o viață mai bună și se încheie prin exploatare. Acesta reprezintă o încălcare gravă a drepturilor omului și poate avea loc atât peste granițe, cât și în interiorul unei țări. Semnalele alarmante pot fi: pașaportul sau documentele de identitate se păstrează la altcineva, nu puteți părăsi liber locul de muncă sau locuința, aveți o datorie pe care nu o veți putea achita niciodată, sau remunerarea și condițiile de muncă sunt foarte diferite de ceea ce vi s-a promis. Victimele traficului de persoane au dreptul la protecție, sprijin și asistență și nu ar trebui pedepsite pentru infracțiunile pe care au fost forțate să le comită. Cum puteți recunoaște traficul de persoane? Ce trebuie să știm cu toții pentru a preveni traficul de persoane?

Traficul de persoane este o infracțiune recunoscută la nivel mondial și cuprinde diverse forme, mijloace și acte de trafic. Traficul de ființe umane este infracțiunea cu cea mai rapidă expansiune la nivel mondial, estimându-se că între 20 și 30 de milioane de victime ale traficului sunt, în prezent, ținute în sclavie pe tot globul. Aproximativ 80% din cazurile de trafic implică exploatarea sexuală, marea majoritate a victimelor fiind femei. Transportarea transfrontalieră a unei victime nu este întotdeauna necesară pentru ca infracțiunea de trafic de persoane să aibă loc. Victimele pot fi supuse sclaviei chiar în localitățile lor de origine de către traficanți care profită de vulnerabilitatea acestora. Traficul de ființe umane reprezintă utilizarea și exploatarea indivizilor ca pe niște mărfuri de către traficanți, în scopul obținerii unor câștiguri economice sau de altă natură. Traficul de ființe umane constă în recrutarea, transportarea, transferul, adăpostirea sau primirea unor persoane prin utilizarea forței, a fraudei sau a înșelăciunii, în scopul exploatării acestora pentru profit. Este o formă de exploatare a persoanelor prin vânzarea, cumpărarea sau traficul acestora. Traficul de persoane include constrângerea la prostituție sau la alte forme de exploatare sexuală, la muncă sau servicii forțate, la stare de sclavie sau la prelevarea de organe, precum și alte forme. În cazul copiilor, exploatarea poate include, de asemenea, adopția internațională ilegală și alte forme de exploatare.

Traficul de ființe umane afectează grav drepturile omului, întrucât restricționează pe nedrept libertatea și siguranța persoanei și este incompatibil cu demnitatea și valoarea ființei umane. Drepturi precum dreptul la viață, interzicerea tratamentelor inumane sau degradante ori a torturii, dreptul la demnitate și la respectarea valorii persoanei, dreptul la libertate și siguranță, dreptul de a nu fi supus sclaviei, servituții, muncii forțate sau muncii în condiții de dependență (servitute prin datorie), precum și multe altele, pot fi violate la diferite etape ale traficului de persoane. Victimele sunt ademenite și ținute în condiții îngrozitoare în scopul exploatării sexuale sau prin muncă, al obligării la cerșetorie, al implicării în activități infracționale, al prelevării de organe sau al altor numeroase forme de exploatare. De asemenea, traficul de ființe umane este adesea considerat o formă de violență împotriva femeilor și copiilor, întrucât afectează în mod disproporționat femeile, acesta constituie o formă de discriminare la adresa acestora.

Este esențial să recunoașteți formele diverse de trafic pentru a vă proteja pe dumneavoastră și pe ceilalți. Cele mai frecvente forme de trafic sunt:

Exploatarea sexuală – reprezintă orice act sexual abuziv, săvârșit fără consimțământ. Aceasta include prostituția sub diversele sale forme – servicii de escortă, bordeluri, prostituție stradală și altele. Aceasta este una dintre modalitățile prin care traficanții își folosesc și exploatează victimele. Victime pot fi atât adulți, cât și copii, indiferent de gen. Totuși, majoritatea victimelor traficului în scopuri de exploatare sexuală sunt femei. Astfel, această formă de trafic de persoane implică o perspectivă de gen și este recunoscută ca o formă de discriminare ilegală împotriva femeilor.

Munca forțată – presupune obligarea victimelor să muncească un număr foarte mare de ore – adesea în condiții dificile – și să predea traficanților întregul salariu sau cea mai mare parte a acestuia. Munca forțată implică utilizarea constrângerii, precum și lipsa libertății sau a posibilității de a alege pentru victimă. De asemenea, victimele pot fi supuse unor amenințări verbale sau violenței pentru a fi determinate să se supună. S-a constatat că sectoare precum industria, divertismentul, turismul, agricultura și construcțiile utilizează, într-o anumită măsură, munca forțată a victimelor traficului de persoane.

Servitutea domestică – presupune obligarea unei victime să muncească într-o gospodărie privată. Servitutea domestică, care constituie o formă de trafic de ființe umane, diferă de munca domestică. La fel ca în cazul traficului de persoane, controlul asupra lucrătorului se exercită prin constrângere. Victimele servituții domestice duc, de regulă, o viață extrem de izolată și au parte de puțină libertate – sau chiar deloc – în afara supravegherii. Condițiile lor de viață sunt adesea precare, fiindu-le refuzate intimitatea și confortul elementar. Un exemplu poate fi când victima ar putea fi amenințată cu deportarea, ceea ce nu i-ar lăsa nicio altă alegere în afară de a continua să muncească.

Exploatarea în scopul comiterii de infracțiuni – presupune implicarea victimei traficului de persoane în săvârșirea unei fapte penale sau a unui act ilegal, în beneficiul traficantului. Aceste fapte pot include furtul din buzunare, furtul din magazine, traficul de droguri sau alte activități similare care sunt sancționate de lege și generează un câștig financiar pentru traficant. În multe cazuri, victimele traficului de persoane – exploatate inițial prin alte forme ale acestui fenomen – sunt ulterior constrânse să devină ele însele traficanți; mai exact, acestea recrutează, transportă sau adăpostesc noi victime, în special în cazurile de trafic în scopul exploatării sexuale. Astfel, fostele victime pot deveni infractori.

Prelevarea de organe – una dintre modalitățile prin care traficanții își folosesc și exploatează victimele este prelevarea de organe care vizează utilizarea organelor interne ale acestora pentru transplant. În unele cazuri, traficanții constrâng victimele sau le induc în eroare pentru a le determina să cedeze un organ. În alte situații, victimele acceptă să își vândă un organ, dar sunt înșelate, nefiind plătite deloc sau primind o sumă mai mică decât prețul promis. Există și cazuri în care persoane vulnerabile, internate în spitale sau centre medicale pentru probleme de sănătate proprii, sunt tratate pentru o afecțiune pe care este posibil să nu o aibă, iar în cursul acestui tratament le sunt prelevate organe fără știrea sau consimțământul lor. Traficul în scopul comerțului cu organe poate afecta persoane de orice vârstă, cu condiția ca organele acestora să fie potrivite pentru transplant.

Infracțiunea de trafic de ființe umane este recunoscută la nivel internațional. Prin urmare, statele individuale au obligația de a investiga astfel de infracțiuni, de a proteja victimele, de a urmări penal cazurile de trafic și de a-i trage la răspundere pe făptași. Victima traficului de persoane are dreptul de a se adresa organelor de drept competente cu o solicitare de inițiere a urmăririi penale într-un caz de trafic de ființe umane. Este obligația statului să se asigure că victimele traficului de persoane beneficiază de asistență și protecție, aspect esențial nu doar pentru a le ajuta să scape din situația de exploatare, ci și pentru a preveni revictimizarea și traficul repetat. Este necesar ca victimele traficului de persoane să își poată exercita drepturile în mod efectiv. Prin urmare, trebuie să li se asigure asistență și sprijin pe parcursul procedurilor penale, indiferent de disponibilitatea acestora de a depune mărturie. Este necesar ca victimele traficului de persoane să își poată exercita drepturile în mod efectiv. Prin urmare, trebuie să li se asigure asistență și sprijin pe parcursul procedurilor penale, indiferent de disponibilitatea acestora de a depune mărturie. În practică, serviciile de asistență pentru victime sau de reabilitare socială se bazează pe o evaluare a nevoilor individuale și pe o abordare centrată pe victimă, ținând seama de circumstanțele, contextul cultural și nevoile fiecărei persoane în parte. În plus, se ia în considerare caracterul specific de gen al fenomenului traficului de persoane, precum și faptul că femeile și bărbații sunt adesea traficați în scopuri diferite. Prin urmare, sunt furnizate măsuri de asistență și sprijin adaptate specificului de gen.

Citiți mai multe despre „Traficul de ființe umane” pe platforma online a Ghidului privind Drepturile Omului pentru Moldova pentru a înțelege, ce este traficul de ființe umane și cum puteți recunoaște traficul de persoane, ce forme ia traficul de persoane și cum afectează drepturile omului, modul în care ar trebui desfășurate procedurile penale în cazurile de trafic de persoane, precum și tipurile de servicii de reabilitare socială pentru victimele traficului de ființe umane care sunt oferite și finanțate de stat.

Echipa Ambasadei Drepturilor Omului continuă dezvoltarea Ghidului privind Drepturile Omului pentru Moldova prin intermediul a două proiecte: proiectul „Educația pentru Drepturile Omului – un instrument pentru combaterea dezinformării și protejarea libertății de exprimare”, finanțat de Fondul Lituanian de Cooperare pentru Dezvoltare și Ajutor Umanitar, și proiectul „Educația pentru Drepturile Omului pentru consolidarea societății civile, a participării democratice și a statului de drept în țările Parteneriatului Estic”, finanțat de Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Letonia. În prezent, Ghidul privind Drepturile Omului pentru Moldova include paisprezece subiecte, douăzeci de drepturi, unsprezece teste pentru verificarea  cunoștințelor despre drepturile omului și un compendiu extins, îmbogățit cu jurisprudență din cele mai importante cazuri privind drepturile omului din Moldova și Europa. Toate materialele sunt disponibile pe platforma online a Ghidului privind Drepturile Omului pentru Moldova – humanrightsguide.md – în limbile rusă, română și engleză.

Ghidul privind Drepturile Omului pentru Moldova este elaborat de asociația obștească ”Ambasada Drepturilor Omului”, în parteneriat cu asociația obștească ”Societatea Baltică pentru Drepturile Omului” (BHRS). Printre partenerii Ghidului privind Drepturile Omului în Moldova se numără Oficiul Avocatului Poporului din Republica Moldova și Consiliul pentru Egalitate din Republica Moldova.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: