cna.md

Dosarul coruperii electorale: CNA efectuează percheziții la Chișinău, Orhei, Rezina și Nisporeni

Ofițerii Centrului Național Anticorupție (CNA) efectuează percheziții la Chișinău și în mai multe localități din Orhei, Rezina și Nisporeni. Acțiunile au loc în dosarul de corupere electorală și finanțare ilegală a partidelor politice. Informația a confirmată pentru NewsMaker de ofițerul de presă al CNA, Angela Starinschi.

„Desfășurăm acțiuni de urmărire penală în Chișinău și în mai multe localități din Orhei, Rezina și Nisporeni în vederea documentării faptelor ilicite de corupere electorală și finanțare ilicită a partidelor politice săvârșite de persoane în interesul unui grup criminal organizat”, a comunicat ofițerul de presă al Centrului.

***

Pe 20 octombrie în Republica Moldova au avut loc alegeri prezidențiale. În urma scrutinului, niciunul dintre cei 11 pretendenți înscriși în cursa electorală nu au obținut majoritate de voturi, astfel că urmează să aibă loc turul II al alegerilor, la care vor concura doi candidați care au acumulat cele mai multe voturi: Maia Sandu de la PAS și Alexandr Stoianoglo de la PSRM. Tot pe 20 octombrie s-a desfășurat referendumul pentru viitorul direcției politice a țării. Majoritatea cetățenilor Republicii Moldova și-au exprimat votul în favoarea modificării Constituției. Pentru opțiunea „DA” au votat 751.235 de cetățeni, echivalentul a 50,46%, în timp ce 737.639 de persoane au ales opțiunea „NU”, reprezentând 49,54%.

Urmare a scrutinului din 20 octombrie, după miezul nopții, Maia Sandu a spus că Republica Moldova s-a confruntat pe 20 octombrie și în ultimele luni „cu un atac fără precedent asupra libertății și democrației” și a adăugat că „grupări criminale, împreună cu forțe străine, au atacat țara noastră cu zeci de milioane de euro, minciuni și propagandă”. Sandu a menționat că sunt probe și informații că ținta grupării criminale a fost să cumpere 300 de mii de voturi. Detalii AICI.

Pe 23 octombrie, Centrul Național Anticorupție anunța că mai multe persoane din Republica Moldova au primit amenzi între 25 de mii și 37 500 de lei, după ce s-a constatat contravenția de corupere electorală pasivă. În total suma amenzilor se ridică la circa 1 milion de lei. Detalii AICI. Înainte de aceasta, pe 22 octombrie, poliția anunța că investighează peste 400 de persoane suspectate de coruperea alegătorilor. Aceste persoane sunt acuzate că au acceptat bani în schimbul voturilor. Majoritatea celor vizați colaborau cu ancheta. Detalii AICI.

Pe 24 octombrie, poliția a anunțat că peste 138 de mii de persoane din Republica Moldova au intrat în contact direct cu sistemul bancar din Federația Rusă, aflat sub interdicție națională, „Promsvyazbank” (PSB Bank). Numărul persoanelor care au beneficiat de transferuri bănești este mult mai mare, potrivit lui Viorel Cernăuțeanu. Pe contul celor peste 138 de mii de persoane erau transferați bani și pentru membrii familiilor acestora. Dacă în luna septembrie era documentat transferul a 15 milioane de dolari, la moment cifra ajunge la 39 milioane de dolari. Detalii AICI.

Tot pe 24 octombrie, poliția a anunțat că 36 persoane dintr-un raion din nordul Republicii Moldova au primit bani pentru a fi influența procesul electoral din 20 octombrie. Alte încă peste 300 de persoane urmau să fie remunerate. În total erau pregătite plicuri cu bani pentru 19 localități din raion. Oamenii legii au efectuat percheziții pe 23 octombrie și au ridicat aproximativ 175 de mii de lei. Peste 520 de persoane sunt documentate. O persoană, care avea „rolul de coordonator pentru tot raionul”, a fost reținută. Detalii AICI.

În aceeași zi, președinta Maia Sandu, candidata Partidului de guvernare Acțiune și Solidaritate la scrutinul prezidențial, a declarat că a fost informată de către instituțiile statului despre existența unei rețele imense de cumpărare de voturi. „Am fost întrebați dacă e cazul să nu recunoaștem aceste alegeri și să organizăm alegeri repetate”, a comunicat Sandu. Tot ea a adăugat că procesul electoral nu trebuie oprit și a cerut instituțiilor statului să facă publice probele despre fraudă și să-i sancționeze pe cei care se fac vinovați. Sandu a spus că justiția din Moldova „s-a opus în acești ani oricărei curățări și a eșuat să ducă la bun sfârșit dosarele de corupție mari”. „Dacă justiția nu se trezește în ultimul ceas și închide ochii la vânzarea țării, viitorul Moldovei pentru decenii este în pericol”, a declarat Maia Sandu. Detalii AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Estonia va avea ambasadă la Chișinău. Grosu: „Un lucru care spune mult despre relațiile noastre”

Estonia va deschide o ambasadă la Chișinău, care urmează să devină operațională în a doua parte a acestui an. Anunțul a fost făcut de președintele Parlamentului, Igor Grosu, în cadrul vizitei oficiale a șefilor parlamentelor din Estonia, Letonia și Lituania în Republica Moldova.

Potrivit lui Igor Grosu, decizia autorităților de la Tallinn este un semn clar de prietenie, solidaritate și încredere față de Republica Moldova și confirmă nivelul înalt al relațiilor dintre Chișinău și statele baltice. Odată cu deschiderea misiunii diplomatice estoniene, toate cele trei state baltice vor avea ambasade la Chișinău.

„Astfel, toate cele trei state baltice vor avea ambasade în Republica Moldova. Un lucru care spune mult despre nivelul relațiilor noastre. De fiecare dată când vorbim despre aderarea la Uniunea Europeană, privim firesc spre dumneavoastră. Pentru că știți ce înseamnă să ieși dintr-o zonă gri a istoriei, să rupi dependențe, să reformezi instituții și să alegi ferm libertatea. Parcursul statelor baltice ne arată că transformarea este posibilă”, a declarat oficialul.

Igor Grosu a accentuat că parcursul european al Republicii Moldova nu mai este o chestiune de „dacă”, ci de „când”, iar acest termen depinde de efortul intern și de sprijinul partenerilor europeni.

Igor Grosu a evidențiat și cooperarea practică dintre Republica Moldova și statele baltice. Estonia este principalul partener al țării în procesul de digitalizare a serviciilor publice, experiența estoniană contribuind la construirea unor instituții mai eficiente și mai transparente. Letonia sprijină formarea noii generații de funcționari publici prin programe de instruire în drept european și economie, iar Lituania susține proiecte de energie regenerabilă în spitale, școli și grădinițe, menite să sporească independența energetică și să reducă costurile pentru instituțiile publice.

Președintele Riigikogu al Republicii Estonia, Lauri Hussar, a precizat, în debutul intervenției sale, că vizita comună a speakerilor baltici a fost discutată de mai mulți ani și are loc acum datorită direcției europene asumate de Republica Moldova:

„Sunt foarte bucuros să spun aici cu voce tare și să vă asigur că noi suntem aici pentru că vreți să vă integrați în Uniunea Europeană. Vă sprijinim pe această cale, în acest proces. Vă ajutăm și vă sugerăm chiar și mai mult. În conformitate cu ceea ce ați făcut deja, ceea ce ați realizat, pot să spun că, într-adevăr, aparțineți marii familii europene. Acolo este locul Republicii Moldova”, a menționat acesta.

Președintele Seimasului Republicii Lituania, Juozas Olekas, a anunțat că extinderea Uniunii Europene va fi o prioritate majoră pentru Lituania la nivel comunitar în următorii ani.

„ Procesul de integrare europeană este impresionant, vedem ambiția moldovenilor de a implementa reforme, iar această perioadă reprezintă o oportunitate unică pentru țara dumneavoastră. În 2027, Lituania va prelua președinția Consiliului Uniunii Europene, iar extinderea Uniunii Europene va fi în topul agendei noastre, alături de securitate și apărare”, a menționat oficialul.

La rândul său, președinta Saeimei Republicii Letonia, Daiga Mieriņa, a reiterat sprijinul ferm al Letoniei pentru parcursul european al Republicii Moldova, subliniind că Chișinăul este perceput la Riga ca parte integrantă a familiei europene.

„Din partea noastră, suntem gata să facem tot ce este necesar pentru ca procesul de integrare să fie pe cât de rapid este nevoie. Letonia este gata să continue instruirea funcționarilor publici pentru a acoperi necesitățile de capacitate instituțională”, a spus aceasta.

În același timp, Daiga Mieriņa a făcut referire la cooperarea în domeniul securității și apărării, apreciind eforturile autorităților de la Chișinău în acest sector.

„Ne bucurăm să auzim că ați dublat bugetul de apărare. Fiecare euro investit în apărarea națională ne face pe toți mai puternici împotriva agresorului. Moldova este parte a familiei europene și vrem să continuăm să lucrăm împreună pentru ca integrarea să aibă loc cât mai curând”, a conchis președinta Saeimei.

***

Președinții parlamentelor din Letonia, Lituania și Estonia se află la Chișinău în perioada 2–4 februarie, într-o vizită oficială efectuată la invitația președintelui Parlamentul Republicii Moldova, Igor Grosu.

Pe 3 februarie, începând cu ora 10:30, oficialii celor trei state vor rosti discursuri în plenul Legislativului, în cadrul ședinței solemne de inaugurare a sesiunii parlamentare de primăvară, urmând ulterior întrevederi cu președinții fracțiunilor parlamentare.

Agenda vizitei mai include întâlniri cu președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, prim-ministrul Alexandru Munteanu, viceprim-ministra pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, precum și viceprim-ministrul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: