SPIA

Dosarul răzbunării – 2. Cu ce s-a încheiat publicarea unui articol NM despre infracțiunile în interiorul sistemului poliției

După publicarea articolului Investigație: Dosarul răzbunării. Thriller despre droguri și „războiul” polițiștilor din Moldova (VIDEO), NM a primit două cereri prealabile de chemare în judecată de la polițiștii care sunt vizați în acest articol. Aceștia cer dezmințirea informației publicate și compensarea prejudiciului moral. Pe lângă aceasta, poliția a recepționat două plângeri despre calomnie pe numele autorului articolului. Despre ele a anunțat șeful unei secții de poliție care special pentru aceasta a venit în oficiul NM. Un avocat și redacția NM apreciază acținile polițiștilor ca încercare de intimidare a jurnaliștilor.

Reclamațiile

Redacția NewsMaker a primit la sfârșitul lunii februarie două cereri prealabile identice de chemare în judecată de la Ivan Melnic și Dumitru Rusu, colaboratorii Serviciului Protecție Internă și Anticorupție al MAI (SPIA). Cei doi sunt protagoniștii articolului «Дело мести» („Dosarul răzbunării”), în care NM a relatat despre un conflict dintre câțiva ofițeri de poliție și colaboratori ai SPIA. NM a scris că Melnic și Rusu erau vizați într-un dosar despre „circulația ilegală a drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora”.

Articolul NM a fost însoțit de o înregistrare video de la audierile acuzatului Alexandr Boiarschi, care a declarat că timp îndelungat, a primit de la colaboratorii SPIA Ivan Melnic și Dumitru Rusu droguri (heroină) spre vânzare.

NM a mai indicat și faptul că Alexandr Boiarschi a renunțat ulterior la declarațiile sale și că Rusu și Melnic au fost scoși de sub urmărire penală în dosarul despre traficul de droguri, în legătură cu insuficiența de probe. În același timp, împotriva lui Melnic a fost deschis un dosar penal pentru depășirea atribuțiilor de serviciu și încălcarea inviolabilității vieții personale. Dosarul a fost transmis în judecată, unde este examinat până în prezent.

Melnic și Rusu solicită în cererea lor preliminară ca NewsMaker și Alexandra Batanova, autoarea articolului, să publice o dezmințire cu următorul conținut: „Subsemnata, Alexandra Batanova și publicația periodică NewsMaker Moldova dezmințim informația pe care am publicat-o la 2 februarie 2021 (atunci când a fost publicată varianta în limba română a articolului.  – NM) și care îi vizează pe Ivan Melnic/Dumitru Rusu. Informația precum că el a fost implicat în acțiuni ilegale, a săvârșit abuz de putere, acțiuni de corupție, circulație de droguri etc., este calomnioasă, falsă, inventată și nu corespunde realității”.

Rusu și Melnic mai cer să le fie achitate 100 mii de lei prejudicii morale și să fie retrase de pe site-ul NM articolele respective în limbile rusă și română.

Totodată, Rusu și Melnic afirmă în cererile lor prealabile că NM „a primit recompensă ilegală de 150 de dolari” pentru aceste publicații, dar nu indică, de la cine și de ce.

Menționăm că înainte de publicarea articolului «Дело мести», NM a încercat să obțină un comentariu al MAI, în subordinea căruia este SPIA. Dar serviciul de presă al MAI nu a răspuns până acum la solicitarea pe care NM a expediat-o la 20 ianuarie. În acest demers, NM a solicitat un comentariu despre faptele expuse de către ofițerii de poliție în scrisoarea deschisă expediată procurorului general și conducerii MAI.

Această scrisoare a fost scrisă de câțiva ofițeri de poliție care timp de cinci ani au investigat un dosar despre circulația de droguri, în care erau vizați colaboratorii SPIA Rusu și Melnic. Ofițerii de poliție au comunicat în scrisoare că din cauza dosarului despre traficul de droguri, a apărut un conflict deschis cu angajații SPIA, care erau implicați în acest caz. Potrivit afirmațiilor polițiștilor, cu ajutorul SPIA, împotriva lor au fost deschise câteva dosare penale „false”, ultimul dintre acestea fiind intentat la sfârșitul anului trecut.

Plângerile

În afară de cererile de chemare în judecată împotriva NM și a Alexandrei Batanova, autoarea articolului, poliția a recepționat două plângeri împotriva lui Batanova. Despre plângeri a comunicat Nicolae Cornescu, șeful secției de poliție nr. 1, care a venit cu acest scop la redacția NM. Alexandra Batanova nu era pe loc, ulterior, ea l-a contactat telefonic pe Cornescu. Acesta a comunicat că plângerile sunt despre calomnie. Reporterul NM a propus să fie transmisă o solicitare oficială despre aceasta la redacție, Cornescu a acceptat.

Potrivit art. 70 al Codului contravențional, calomnia este „răspândirea cu bună știință a unor informații mincinoase ce defăimează o altă persoană”. Aceasta se sancționează cu o amendă de la 48 la 72 de unități convenționale (de la 2400 până la 3600 de lei) aplicată persoanelor fizice sau cu muncă neremunerată în folosul comunității, cu amendă de la 72 la 150 de unități convenționale (de la 3600 până la 7500 de lei) aplicată persoanei cu funcție de răspundere cu privarea de dreptul de a deține anumite funcții pe un termen de la 3 luni până la un an.

Dacă aceeași acțiune – calomnia – este însoțită de învinuirea în săvârșirea unei infracțiuni, sancțiunea pentru persoanele fizice presupune o amendă de la 60 la 90 de unități convenționale (de la 3000 până la 4500 de lei) sau muncă neremunerată în folosul comunității de la 40 la 60 de ore, iar pentru persoanele cu funcție de răspundere – amendă de la 90 la 180 de unități convenționale (de la 4500 până la 9000 de lei) cu privarea de dreptul de a deține anumite funcții pe un termen de la 6 luni la un an.

Verificarea

Rusu și Melnic au scris în cererile lor preliminare că procuratura a examinat „informația falsă” publicată de NM și că totul s-a finalizat cu „un act de reabilitare care înlătură acuzațiile și plata daunelor morale persoanelor menționate”.

Întrucât Melnic și Rusu nu au specificat, care informație o consideră mincinoasă, verificarea acestei afirmații nu este posibilă.

În același timp, Oleg Afanasii, șeful Procuraturii Chișinău, a menționat că ancheta cu privire la traficul de droguri, despre care a scris NM, încă nu este finalizată. Potrivit afirmațiilor lui Afanasii, cazul a fost gestionat de procurorii de la Procuratura municipală și de un grup de ofițeri de poliție. După ce polițiștii au scris scrisoarea deschisă către procurorul general, dosarul a fost transmis spre verificare.

„După verificare, Ruslan Popov, adjunctul procurorului general, a dat indicații ca dosarul să fie retras de la grupul de anchetă și eu l-am transmis altui procuror, care nu are nicio legătură cu nimeni dintre cei vizați în dosar și nu a făcut parte din primul grup de anchetă. Este o persoană neutră. Noi vom asigura o anchetă corectă în acest caz”, a spus Oleg Afanasii.

Reaсțiile

Potrivit afirmațiilor avocatului Vitalie Zama, comportamentul polițistului Cornescu, care a venit la redacție, este cel puțin „straniu, dacă nu și sfidător”. „Chiar dacă are în procdura sa materialul pornit la plângerea persoanelor pretins vătămate de către materialul publicat de portal, urma să expedieze citație în adresa redacției. Corespunzător conduita poate fi apreciată ca încercare de intimidare a activității unei instituții mass-media”, consideră avocatul.

El a reamintit și faptul că atât legislația națională, cât și cea internațională garantează protecția surselor jurnalistice, care este una dintre pietrele de temelie ale libertății presei. „Absența unei astfel de protecții ar putea descuraja sursele jurnalistice să ajute presa în informarea publicului pe teme de interes general. Ca urmare, presa ar putea fi incapabilă să joace rolul său esențial de „câine de pază”, iar capacitatea sa de a furniza informații precise și de încredere s-ar diminua”, a subliniat Zama.

Organizațiile neguvernamentale de media și-au exprimat îngrijorarea în legătură cu practicile abuzive de intimidare a jurnaliștilor de către angajații Poliției Republicii Moldova. Într-un comunicat de presă publicat pe 4 martie de Asociația Presei Independente (API), ONG-urile condamnă acțiunile de intimidare a membrilor redacției NewsMaker de către angajați ai Poliției.

„Menționăm că,  potrivit legii, autoritatea competentă să soluționeze cauza contravențională era obligată să citeze în scris jurnalista pentru a se prezenta la sediul poliției, informând-o inclusiv despre dreptul de a fi audiată în prezența unui apărător. Așadar, apariția șefului Sectorului de poliție nr. 1 la sediul instituției este contrară legii și nu poate fi interpretată decât drept o încercare de intimidare a jurnaliștilor. Întrucât acțiunile abuzive ale polițistului Nicolae Cornescu denotă o atitudine părtinitoare în raport cu autorii plângerilor, solicităm organelor de drept ca, în cadrul soluționării cauzei contravenționale, să se conducă în exclusivitate de prevederile legale”, se arată în declarația ONG-urilor de media.

Potrivit art. 4 și 26 din Legea cu privire la activitatea Poliției şi statutul polițistului, „activitatea Poliției se desfășoară exclusiv în baza şi pentru executarea legii (…)”, iar  „polițistul își desfășoară activitatea profesională în interesul şi în sprijinul persoanei, comunităţii şi al instituţiilor statului, exclusiv pe baza şi în executarea legii, fiind obligat: b) să se conducă, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, de legislaţie, asigurând îndeplinirea sarcinilor ce stau în faţa Poliţiei”.

„Considerăm comportamentul șefului Sectorului de poliție nr. 1, Nicolae Cornescu, drept unul inadmisibil și dezonorant pentru funcția pe care o exercită, iar acțiunile acestuia reprezintă o sfidare a libertății presei și duc la subminarea încrederii publice în Poliția Republicii Moldova. Prin urmare, organizațiile neguvernamentale: Solicită Ministerului Afacerilor Interne să ia act de acțiunile contrare legii ale șefului Sectorului de poliție nr. 1 și să comunice public măsurile întreprinse în raport cu Nicolae Cornescu; Îndeamnă organele de drept să se conducă în exclusivitate de prevederile legii, să renunțe la practicile abuzive și ilegale de intimidare a jurnaliștilor”, se mai arată în declarație.

Apelul a fost semnat de: Centrul pentru Jurnalism Independent, Asociaţia Presei Independente, Asociația Presei Electronice, Comitetul pentru Libertatea Presei, Asociația Telejurnaliștilor Independenți, Centrul  ”Acces-Info”, RISE Moldova, Asociația Jurnaliștilor de Mediu și Turism Ecologic.

***

Redacția NewsMaker apreciază venirea polițistului în redacție fără o înștiințare prealabilă ca presiune, iar învinuirile fără probe privind obținerea unei „recompense” – ca încercare de a discredita NM. Considerăm că plângerile scrise pe numele reporterului nostru ca persoană fizică și dorința polițistului de „a căuta” reporterul constituie o tentativă de intimidare a jurnaliștilor NewsMaker.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Oana Țoiu, despre explicații pentru interdicția primarului de Chișinău: „România nu este datoare dl. Ceban”

Ministra de Externe de la București, Oana Țoiu, a declarat că România „nu este datoare” să ofere explicații primarului de Chișinău, Ion Ceban, cu privire la interdicția acestuia de a intra pe teritoriul țării, întrucât nu este cetățean român. Oficiala a menționat că edilul va primi totuși un răspuns de la instituția abilitată, în acest caz fiind vorba de Serviciul Român de Informații. Precizările au fost făcute în cadrul emisiuni din 19 iulie, la Antena 3 CNN.

România nu este datoare domnului Ceban, pentru că domnul Ceban nu este un cetăţean român, e improbabil că va putea vreodată fi, nu este un cetăţean al Uniunii Europene şi este dreptul nostru de a acorda sau nu acces pe teritoriul nostru. România, ca orice altă ţară membră şi a spaţiului Schengen şi a Uniunii Europene, poate interzice accesul pe teritoriul său tuturor persoanelor despre care consideră că poate să reprezinte un risc pentru siguranţa naţională sau pentru ordinea publică. Este dreptul României, este dreptul Uniunii Europeane, nu a fost contestat de niciun alt stat membru în acest moment. Odată cu interdicţia accesului domnului Ceban şi altor doi cetăţeni moldoveni pe teritoriul României, este o interdicţie care se extinde la întreg spaţiul Schengen”, a declarat Oana Țoiu, potrivit Digi24.

Întrebată de ce Ion Ceban este considerat un pericol de către România, ministra a spus: „Este o întrebare pe care şi domnul Ceban a pus-o într-o adresă oficială. Va primi sigur răspuns de la instituţiile abilitate, în acest caz Serviciul Român de Informaţii, însă să fie foarte clar, nici nu există vreo datorie a României de a da toate detaliile pe care le deţine şi cred că este ceva lesne de înţeles pentru toată lumea, că atunci când vorbim de un potenţial pericol, vorbim şi de rezerva pe care instituţiiile o au în a transparentiza toate informaţiile pe care le deţin”.

Amintim că Ion Ceban are interdicție de intrare pe teritoriul României începând cu 9 iulie, pentru o perioadă de cinci ani. Măsura este valabilă și în întregul spațiu Schengen. Alături de edilul Chișinăului, încă doi cetățeni ai Republicii Moldova au primit interdicții. Ceban califică decizia drept una politică.

Pe 17 iulie, ministra de Externe de la București, Oana Țoiu, a declarat că decizia de a-i interzice primarului Chișinăului accesul în România a fost luată în contextul în care, de ceva timp, autoritățile române documentează „legături complicate” ale acestuia cu reprezentanți ai Federației Ruse. Oficiala a reiterat, totodată, că decizia prin care Ceban și încă doi cetățeni moldoveni au primit interdicție de intrare pe teritoriul României a fost luată strict „din rațiuni care țin de siguranța națională”. 

În aceiași zi, Ion Ceban a negat afirmațiile Oanei Țoiu, solicitând probe care să i le confirme. „Vreau dovada că ar exista ceva, pentru că acel ceva nu există”, a spus el.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: