SPIA

Dosarul răzbunării – 2. Cu ce s-a încheiat publicarea unui articol NM despre infracțiunile în interiorul sistemului poliției

După publicarea articolului Investigație: Dosarul răzbunării. Thriller despre droguri și „războiul” polițiștilor din Moldova (VIDEO), NM a primit două cereri prealabile de chemare în judecată de la polițiștii care sunt vizați în acest articol. Aceștia cer dezmințirea informației publicate și compensarea prejudiciului moral. Pe lângă aceasta, poliția a recepționat două plângeri despre calomnie pe numele autorului articolului. Despre ele a anunțat șeful unei secții de poliție care special pentru aceasta a venit în oficiul NM. Un avocat și redacția NM apreciază acținile polițiștilor ca încercare de intimidare a jurnaliștilor.

Reclamațiile

Redacția NewsMaker a primit la sfârșitul lunii februarie două cereri prealabile identice de chemare în judecată de la Ivan Melnic și Dumitru Rusu, colaboratorii Serviciului Protecție Internă și Anticorupție al MAI (SPIA). Cei doi sunt protagoniștii articolului «Дело мести» („Dosarul răzbunării”), în care NM a relatat despre un conflict dintre câțiva ofițeri de poliție și colaboratori ai SPIA. NM a scris că Melnic și Rusu erau vizați într-un dosar despre „circulația ilegală a drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora”.

Articolul NM a fost însoțit de o înregistrare video de la audierile acuzatului Alexandr Boiarschi, care a declarat că timp îndelungat, a primit de la colaboratorii SPIA Ivan Melnic și Dumitru Rusu droguri (heroină) spre vânzare.

NM a mai indicat și faptul că Alexandr Boiarschi a renunțat ulterior la declarațiile sale și că Rusu și Melnic au fost scoși de sub urmărire penală în dosarul despre traficul de droguri, în legătură cu insuficiența de probe. În același timp, împotriva lui Melnic a fost deschis un dosar penal pentru depășirea atribuțiilor de serviciu și încălcarea inviolabilității vieții personale. Dosarul a fost transmis în judecată, unde este examinat până în prezent.

Melnic și Rusu solicită în cererea lor preliminară ca NewsMaker și Alexandra Batanova, autoarea articolului, să publice o dezmințire cu următorul conținut: „Subsemnata, Alexandra Batanova și publicația periodică NewsMaker Moldova dezmințim informația pe care am publicat-o la 2 februarie 2021 (atunci când a fost publicată varianta în limba română a articolului.  – NM) și care îi vizează pe Ivan Melnic/Dumitru Rusu. Informația precum că el a fost implicat în acțiuni ilegale, a săvârșit abuz de putere, acțiuni de corupție, circulație de droguri etc., este calomnioasă, falsă, inventată și nu corespunde realității”.

Rusu și Melnic mai cer să le fie achitate 100 mii de lei prejudicii morale și să fie retrase de pe site-ul NM articolele respective în limbile rusă și română.

Totodată, Rusu și Melnic afirmă în cererile lor prealabile că NM „a primit recompensă ilegală de 150 de dolari” pentru aceste publicații, dar nu indică, de la cine și de ce.

Menționăm că înainte de publicarea articolului «Дело мести», NM a încercat să obțină un comentariu al MAI, în subordinea căruia este SPIA. Dar serviciul de presă al MAI nu a răspuns până acum la solicitarea pe care NM a expediat-o la 20 ianuarie. În acest demers, NM a solicitat un comentariu despre faptele expuse de către ofițerii de poliție în scrisoarea deschisă expediată procurorului general și conducerii MAI.

Această scrisoare a fost scrisă de câțiva ofițeri de poliție care timp de cinci ani au investigat un dosar despre circulația de droguri, în care erau vizați colaboratorii SPIA Rusu și Melnic. Ofițerii de poliție au comunicat în scrisoare că din cauza dosarului despre traficul de droguri, a apărut un conflict deschis cu angajații SPIA, care erau implicați în acest caz. Potrivit afirmațiilor polițiștilor, cu ajutorul SPIA, împotriva lor au fost deschise câteva dosare penale „false”, ultimul dintre acestea fiind intentat la sfârșitul anului trecut.

Plângerile

În afară de cererile de chemare în judecată împotriva NM și a Alexandrei Batanova, autoarea articolului, poliția a recepționat două plângeri împotriva lui Batanova. Despre plângeri a comunicat Nicolae Cornescu, șeful secției de poliție nr. 1, care a venit cu acest scop la redacția NM. Alexandra Batanova nu era pe loc, ulterior, ea l-a contactat telefonic pe Cornescu. Acesta a comunicat că plângerile sunt despre calomnie. Reporterul NM a propus să fie transmisă o solicitare oficială despre aceasta la redacție, Cornescu a acceptat.

Potrivit art. 70 al Codului contravențional, calomnia este „răspândirea cu bună știință a unor informații mincinoase ce defăimează o altă persoană”. Aceasta se sancționează cu o amendă de la 48 la 72 de unități convenționale (de la 2400 până la 3600 de lei) aplicată persoanelor fizice sau cu muncă neremunerată în folosul comunității, cu amendă de la 72 la 150 de unități convenționale (de la 3600 până la 7500 de lei) aplicată persoanei cu funcție de răspundere cu privarea de dreptul de a deține anumite funcții pe un termen de la 3 luni până la un an.

Dacă aceeași acțiune – calomnia – este însoțită de învinuirea în săvârșirea unei infracțiuni, sancțiunea pentru persoanele fizice presupune o amendă de la 60 la 90 de unități convenționale (de la 3000 până la 4500 de lei) sau muncă neremunerată în folosul comunității de la 40 la 60 de ore, iar pentru persoanele cu funcție de răspundere – amendă de la 90 la 180 de unități convenționale (de la 4500 până la 9000 de lei) cu privarea de dreptul de a deține anumite funcții pe un termen de la 6 luni la un an.

Verificarea

Rusu și Melnic au scris în cererile lor preliminare că procuratura a examinat „informația falsă” publicată de NM și că totul s-a finalizat cu „un act de reabilitare care înlătură acuzațiile și plata daunelor morale persoanelor menționate”.

Întrucât Melnic și Rusu nu au specificat, care informație o consideră mincinoasă, verificarea acestei afirmații nu este posibilă.

În același timp, Oleg Afanasii, șeful Procuraturii Chișinău, a menționat că ancheta cu privire la traficul de droguri, despre care a scris NM, încă nu este finalizată. Potrivit afirmațiilor lui Afanasii, cazul a fost gestionat de procurorii de la Procuratura municipală și de un grup de ofițeri de poliție. După ce polițiștii au scris scrisoarea deschisă către procurorul general, dosarul a fost transmis spre verificare.

„După verificare, Ruslan Popov, adjunctul procurorului general, a dat indicații ca dosarul să fie retras de la grupul de anchetă și eu l-am transmis altui procuror, care nu are nicio legătură cu nimeni dintre cei vizați în dosar și nu a făcut parte din primul grup de anchetă. Este o persoană neutră. Noi vom asigura o anchetă corectă în acest caz”, a spus Oleg Afanasii.

Reaсțiile

Potrivit afirmațiilor avocatului Vitalie Zama, comportamentul polițistului Cornescu, care a venit la redacție, este cel puțin „straniu, dacă nu și sfidător”. „Chiar dacă are în procdura sa materialul pornit la plângerea persoanelor pretins vătămate de către materialul publicat de portal, urma să expedieze citație în adresa redacției. Corespunzător conduita poate fi apreciată ca încercare de intimidare a activității unei instituții mass-media”, consideră avocatul.

El a reamintit și faptul că atât legislația națională, cât și cea internațională garantează protecția surselor jurnalistice, care este una dintre pietrele de temelie ale libertății presei. „Absența unei astfel de protecții ar putea descuraja sursele jurnalistice să ajute presa în informarea publicului pe teme de interes general. Ca urmare, presa ar putea fi incapabilă să joace rolul său esențial de „câine de pază”, iar capacitatea sa de a furniza informații precise și de încredere s-ar diminua”, a subliniat Zama.

Organizațiile neguvernamentale de media și-au exprimat îngrijorarea în legătură cu practicile abuzive de intimidare a jurnaliștilor de către angajații Poliției Republicii Moldova. Într-un comunicat de presă publicat pe 4 martie de Asociația Presei Independente (API), ONG-urile condamnă acțiunile de intimidare a membrilor redacției NewsMaker de către angajați ai Poliției.

„Menționăm că,  potrivit legii, autoritatea competentă să soluționeze cauza contravențională era obligată să citeze în scris jurnalista pentru a se prezenta la sediul poliției, informând-o inclusiv despre dreptul de a fi audiată în prezența unui apărător. Așadar, apariția șefului Sectorului de poliție nr. 1 la sediul instituției este contrară legii și nu poate fi interpretată decât drept o încercare de intimidare a jurnaliștilor. Întrucât acțiunile abuzive ale polițistului Nicolae Cornescu denotă o atitudine părtinitoare în raport cu autorii plângerilor, solicităm organelor de drept ca, în cadrul soluționării cauzei contravenționale, să se conducă în exclusivitate de prevederile legale”, se arată în declarația ONG-urilor de media.

Potrivit art. 4 și 26 din Legea cu privire la activitatea Poliției şi statutul polițistului, „activitatea Poliției se desfășoară exclusiv în baza şi pentru executarea legii (…)”, iar  „polițistul își desfășoară activitatea profesională în interesul şi în sprijinul persoanei, comunităţii şi al instituţiilor statului, exclusiv pe baza şi în executarea legii, fiind obligat: b) să se conducă, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, de legislaţie, asigurând îndeplinirea sarcinilor ce stau în faţa Poliţiei”.

„Considerăm comportamentul șefului Sectorului de poliție nr. 1, Nicolae Cornescu, drept unul inadmisibil și dezonorant pentru funcția pe care o exercită, iar acțiunile acestuia reprezintă o sfidare a libertății presei și duc la subminarea încrederii publice în Poliția Republicii Moldova. Prin urmare, organizațiile neguvernamentale: Solicită Ministerului Afacerilor Interne să ia act de acțiunile contrare legii ale șefului Sectorului de poliție nr. 1 și să comunice public măsurile întreprinse în raport cu Nicolae Cornescu; Îndeamnă organele de drept să se conducă în exclusivitate de prevederile legii, să renunțe la practicile abuzive și ilegale de intimidare a jurnaliștilor”, se mai arată în declarație.

Apelul a fost semnat de: Centrul pentru Jurnalism Independent, Asociaţia Presei Independente, Asociația Presei Electronice, Comitetul pentru Libertatea Presei, Asociația Telejurnaliștilor Independenți, Centrul  ”Acces-Info”, RISE Moldova, Asociația Jurnaliștilor de Mediu și Turism Ecologic.

***

Redacția NewsMaker apreciază venirea polițistului în redacție fără o înștiințare prealabilă ca presiune, iar învinuirile fără probe privind obținerea unei „recompense” – ca încercare de a discredita NM. Considerăm că plângerile scrise pe numele reporterului nostru ca persoană fizică și dorința polițistului de „a căuta” reporterul constituie o tentativă de intimidare a jurnaliștilor NewsMaker.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Ilan Șor

Cum arată botul lui Șor care adună date personale, anunță sarcini și promite „bonusuri” și ce riscați dacă dați curs VIDEO

Oligarhul fugar Ilan Șor a lansat un apel către partidele sale afiliate și simpatizanți să participe la protestul programat pentru sâmbătă, deși poliția a avertizat că acțiunea nu este autorizată și este ilegală, iar participanții riscă sancțiuni. Pentru a facilita înscrierea, Șor a pus la dispoziție un canal bot pe Telegram. NewsMaker a accesat chatul și explică cum funcționează acesta.

Potrivit mesajelor transmise de bot, persoanele care doresc să participe la protestul „pe o perioadă nelimitată” organizat de fugarul condamnat pentru fraudă bancară, Ilan Șor, trebuie să se înregistreze și să îndeplinească mai multe sarcini, inclusiv: să participe la întâlniri și evenimente, să mențină legătura cu organizatorii, să distribuie materiale informative și să-și exprime opiniile în sondaje și postări pe rețelele de socializare. Participanții sunt anunțați că vor primi „bonusuri”, dacă vor îndeplini aceste sarcini.

Pentru a adera, în continuare la chatul propriu-zis, botul solicită colectarea unui șir de date personale, inclusiv informații din pașaport, număr de telefon, locație și imaginea feței utilizatorului. Mesajele de pe platformă susține că aceste date „vor fi stocate în siguranță și nu vor fi transmise terților”, fiind folosite exclusiv pentru comunicarea și organizarea evenimentului.

După acceptarea condițiilor de utilizare, participanții trebuie să trimită botului contactul lor prin Telegram, pentru a beneficia de un „serviciu personalizat”. Din nou, mesajele de pe platformă susțin că numărul de contact va fi folosit „exclusiv pentru comunicare în cadrul serviciilor oferite de bot și nu va fi transmis terților”.

Amintim că oligarhul fugar Ilan Șor, care se ascunde de justiție în Rusia, a anunțat că va organizat proteste împotriva guvernării pe o perioadă nedeterminată. Mai mult, el a promis, direct, „salarii” de 3 mii de dolari pe lună, tuturor celor care vor protesta în corturi. Inițial, Șor planifica să scoată lumea la protest în Piața Marii Adunări Naționale, însă a schimbat locația după ce Primăria a acordat prioritate Guvernului, care vrea să desfășoare o serie de evenimente în PMAN pe parcursul lunii august.

Oamenii legii au avertizat deja cetățenii că „participarea la proteste pentru promisiuni de plată reprezintă o încălcare gravă a legii” și a îndemnat cetățenii să nu cadă în capcana promisiunilor, pentru a nu deveni subiecți ai investigațiilor. Poliția i-a cerut lui Ceban să interzică manifestația, însă primarul a spus public că nu are competențe pentru a interveni.

Pe 15 august, Poliția a atenționat repetat cetățenii să nu participe la așa-numitul protest organizat de Șor. Oamenii legii anunță că manifestația nu este autorizată și este ilegală, iar locațiile anunțate de fugarul condamnat Ilan Șor sunt destinate altor activități.

Șeful IGP, Viorel Cernăuțeanu, a explicat, în cadrul emisiunii „Dialog Deschis”, că riscă sancțiuni nu doar cei ce acceptă remunerarea, ci chiar și cei care vor porni din localități spre protestul din Chișinău: „Toți cetățenii trebuie să înțeleagă că vor purta răspundere, nu pentru comiterea infracțiunii, ci pentru tendința, pregătirea unei astfel de infracțiuni (…) În toate raioanele a fost pornit proces pe articolul 47, care prevede acceptarea unei propuneri. Toate persoanele care vor porni din localitate vor fi subiecții investigațiilor”.

***

Amintim că, pe 30 aprilie, curent, majoritatea parlamentară PAS a aprobat modificări la Codul Penal, înăsprind pedepsele pentru corupția electorală și finanțarea ilegală a partidelor. Persoanele fizice care oferă alegătorilor bani, bunuri sau servicii pentru a influența votul riscă între 2 și 6 ani de închisoare, cu amendă între 37.500 și 57.500 lei și privarea dreptului de a ocupa anumite funcții până la 5 ani. Pentru persoanele juridice, amenda poate ajunge până la 400.000 lei, cu privarea dreptului de a desfășura activitatea sau chiar lichidarea firmei.

Dacă faptele sunt săvârșite în interesul unui grup criminal organizat sau organizație criminală, pedepsele cresc la 7–15 ani de închisoare, cu amendă de până la 117.500 lei și privarea dreptului de a ocupa funcții între 5 și 10 ani pentru persoane fizice, iar pentru persoanele juridice amenda poate ajunge la 1 milion de lei.

Sancțiuni similare se aplică și pentru finanțarea ilegală a partidelor, a grupurilor de inițiativă, a candidaților sau participanților la referendum de către grupuri criminale, state străine, organizații străine sau entități anticonstituționale.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: