Dragalin, despre cum a oprit „șantajul”: „M-am așezat în fața acestuia și îi spun foarte clar: știu că ai făcut asta și asta”

Fosta șefă a Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, a venit cu precizări în legătură cu declarațiile sale recente privind un presupus „șantaj cu informații compromițătoare” asupra unor judecători. Întrebată de ce nu a acționat imediat, Dragalin a explicat că, la momentul respectiv, nu deținea probe care să arate că persoanele vizate – Sergiu Litvinenco, Iulian Rusu și Eugen Rurac – ar fi comis ilegalități. Ea a subliniat că nu s-a referit la ingerințe în justiție pentru decizii ilegale, ci la practici „inadmisibile într-un stat de drept”, care însă nu se încadrează în sfera infracțiunilor. Totodată, Dragalin a declarat că a încercat să oprească aceste practici: a discutat direct cu o persoană vizată și a informat conducerea țării despre aceste acțiuni.

În cadrul unui interviu pentru Cinema1, Dragalin a menționat că a întreprins acțiuni pentru a opri „șantajul judecătorilor”. Ea a precizat că a vorbit direct cu o persoană vizată și a avertizat-o că cunoaște despre acțiunile acesteia.

„Nu aș spune că a fost o avertizare caldă. De exemplu, eu am intrat în biroul unei persoane, m-am așezat în fața acestuia, un bărbat, eu, nou-venită în țară, nu știu pe nimeni, și îi spun foarte clar: eu știu că ai făcut asta și asta. De exemplu, de a încerca de a transmite niște dosare de la Procuratura Anticorupție la CNA, și asta n-o să se mai întâmple fără implicarea mea. Deci, să nu mai ai niciodată o discuție cu un subaltern de-al meu sau cu procurorul general fără ca eu să cunosc despre asta. Nu știu cine crede că asta e o discuție caldă. Este un lucru destul de neconfortabil să ai așa o confruntare. Mai departe ei nu au îndrăznit să apeleze la mine. Nu exclud că oricum unele lucruri le făceau fără ca eu să știu despre ele. Dar am avut o discuție directă. Cred că am acționat la modul matur”, a declarat fosta șefă PA.

Totodată, ea a menționat că la acea etapă nu deținea probe privind comiterea unor infracțiuni.

„La acel moment eu nu aveam probe că s-au comis anumite infracțiuni, căci dacă aveam, porneam dosar penal. Este vorba că mi s-a spus de către unii procurori, unii ofițeri, că în fața lor, Eugeniu Rurac lua telefonul și suna unii judecători să-i avertizeze să accepte demersul Procuraturii Anticorupție. Deci nu e vorba despre amestec în justiție pentru decizii ilegale. Dar eu am avertizat că așa metode nu sunt admisibile în tot ce înseamnă un stat de drept. Nu suni judecătorii chiar dacă ai cele mai bune intenții și chiar dacă promovezi decizii corecte și legale. Asta vreau să precizez, că nu era vorba despre proba care le aveam eu concrete că ei au făcut ceva penal și ilegal. Dar mie oricum nu-mi pare normal să acționeze în așa mod persoane din interiorul organelor de drept sau CSM”, a precizat aceasta.

Fiind întrebată dacă a sesizat conducerea țării în legătură cu aceste fapte, Veronica Dragalin a declarat că autoritățile au fost informate. Ea a prezentat o evaluare proprie asupra situației și a problemelor din sistem, evidențiind metodele și practicile cu care nu este de acord.

Eugen Rurac, fostul șef interimar al Direcției generale urmărire penală din cadrul Centrului Național Anticorupție (CNA) a venit cu o reacție pentru ZdG la acuzațiile fostei șefe PA, declarând că „respinge categoric acuzațiile viitorului politician Dragalin” și declară că „aceasta aduce acuzații false, neîntemeiate și absolut neprobate”.

***

Fosta șefă a Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, a declarat că, în septembrie 2022, a intrat în conflict cu Sergiu Litvinenco, Iulian Rusu și Eugen Rurac. „Eu nu eram de acord cu modalitatea în care aceste persoane făceau justiție în țară”, a precizat ea, adăugând că i-a avertizat că, dacă „vor continua cu metodele incorecte”, le va intenta dosare penale. Dragalin a afirmat că „ei aveau informație cât de cât compromițătoare” cu privire la judecători, iar această informație „se folosea ca să fie șantajați, să acționeze într-un anumit mod”.

Fostul ministru al Justiției, Sergiu Litvinenco, a comentat declarațiile fostei șefe a Procuraturii Anticuropție, Veronica Dragalin, cu privire la presupusul „șantaj” asupra judecătorilor. Într-o postare pe rețelele sociale, Litvinenco a respins acuzațiile, catalogându-le drept „minciuni sfruntate”.

„Resping categoric insinuările fostei șefe a Procuraturii Anticorupție că aș fi șantajat judecători. Sunt minciuni sfruntate, care nici nu merită comentate. Dacă fosta șefă a procuraturii anticorupție căuta hoții tot așa cum caută atenție, instituția avea să aibă rezultatele firești așteptate de cetățeni. Scopul meu a fost să curăț sistemul de elemente corupte. Din păcate, constatăm azi că scopul fostei șefe a Procuraturii Anticorupție a fost să protejeze unele elemente corupte din sistem”, a scris Sergiu Litvinenco în postarea sa.

O altă persoană vizată, Iulian Rusu a scris pe o rețea de socializare că „fazele de lună plină amplifică stările emoționale și psiho-emoționale negative”.

Pe de altă parte, ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, a declarat că fosta șefă a Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, avea posibilitatea de a anunța „eventualele acțiuni” din sistemul justiției „atunci când era în funcția respectivă”.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Guvern

„Criza din martie a arătat cât de mult contează solidaritatea”: Sandu și Munteanu, de Ziua Nistrului

Anual, în ultima duminică din luna mai, este marcată Ziua Nistrului. Președinta Maia Sandu a declarat că, de Ziua Nistrului, ne amintim cât de important este acest râu pentru Republica Moldova și cât de vulnerabili putem deveni atunci când securitatea resurselor naturale este pusă în pericol. Referindu-se la criza din martie 2026, șefa statului a anunțat că a mulțumit celor care au intervenit. Premierul Alexandru Munteanu a declarat că abia în astfel de momente înțelegem pe deplin cât de mult depindem de acest fluviu.

Șefa statului, Maia Sandu, a scris pe o rețea de socializare că „de Ziua Nistrului, ne amintim cât de important este acest râu pentru Republica Moldova și cât de vulnerabili putem deveni atunci când securitatea resurselor naturale este pusă în pericol”. „Criza din martie 2026, provocată de agresiunea rusă împotriva Ucrainei, a arătat cât de mult contează solidaritatea și capacitatea de a acționa împreună în momente dificile. (…) Nistrul este esențial pentru sănătatea oamenilor, agricultură, economie, energie și siguranța comunităților noastre. Protejarea lui trebuie să rămână o preocupare constantă pentru noi toți”, a adăugat președinta.

Șefa statului a anunțat că, pe 29 mai, a mulțumit „celor care au intervenit cu profesionalism și responsabilitate pentru a preveni consecințe mai grave și pentru a avea grijă de oamenii noștri”.

Facebook/Maia Sandu
Facebook/Maia Sandu

În context, instituția prezidențială a invitat doritorii să viziteze o expoziție din fața Președinției și să redescopere „unul dintre cele mai prețioase simboluri naturale ale Republicii Moldova”.

Facebook/Maia Sandu

„Pentru mine, Nistrul a fost mereu mai mult decât o linie pe hartă. O parte din copilăria și tinerețea mea sunt legate de malurile lui. (…) Îmi amintesc verile în care îl traversam înot, fără să mă gândesc prea mult la simboluri, la politică sau la istorie. (…) Poate că tocmai lucrurile pe care le considerăm firești ajung să fie cele pe care le prețuim cel mai mult atunci când le vedem puse în pericol. Anul acesta, după atacurile rusești asupra infrastructurii energetice din zona Novodnestrovsk, mulți oameni au urmărit cu îngrijorare informațiile despre posibilele efecte asupra Nistrului și asupra surselor noastre de apă. (…) Abia în astfel de momente înțelegem pe deplin cât de mult depindem de acest fluviu”, a declarat premierul Alexandru Munteanu.

În ajunul Zilei Nistrului, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a îndemnat autoritățile locale amplasate pe malurile Nistrului să organizeze campanii de salubrizare, iar locuitorii și toți doritorii să se alăture acestor acțiuni.

***

Anual, în ultima duminică din luna mai, este marcată Ziua Nistrului. Resursele de apă ale bazinului Nistrului, în limitele teritoriului Republicii Moldova, sunt evaluate la 10 700 mil. m³, iar mai puțin de 30% din acest volum se formează pe teritoriul țării. Astfel, Nistrul alimentează cu apă potabilă circa 80% din populația țării și 99% din populația municipiului Chișinău. Nistrul își are izvorul în Munții Carpați, are o lungime totală de 1 350 km și o suprafață a bazinului de 72,1 mii km², dintre care pe teritoriul Republicii Moldova cursul său se întinde pe 142,5 km, iar suprafața bazinului este de 19,2 mii km², adică 26,5% din teritoriul total al bazinului.

Amintim că, pe 10 martie 2026, Ministerul Mediului a anunțat despre apariția unor pete uleioase pe Nistru, în amonte de Naslavcea. O zi mai târziu, a confirmat că este vorba despre o substanță petrolieră. Apa contaminată nu a ajuns la Chișinău, însă a fost semnalată în regiunea transnistreană. Kievul a declarat că poluarea ar fi fost provocată de un atac aerian rusesc asupra complexului hidroenergetic din Novodnestrovsk, din regiunea Cernăuți. Ucraina susține că în râu ar fi ajuns combustibil de rachetă. În consecință, activitatea stației de captare a apei de la Cosăuți a fost suspendată temporar, iar alimentarea cu apă a fost oprită în mai multe localități din nordul țării. 

Pe 16 martie, Procuratura Generală a pornit un proces penal pe acest caz. O zi mai târziu, pe 17 martie, ambasadorul agreat al Federației Ruse în Republica Moldova a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe, unde i-a fost înmânată o notă de protest privind atacul asupra complexului hidroenergetic. Ulterior, Ambasada Rusiei a respins acuzațiile Chișinăului, calificându-le drept „nefondate și pripite”. Rusia își neagă vina și spune că nu există dovezi care să arate implicarea Moscovei în poluarea Nistrului. 

Pe 20 martie, directorul Agenției de Mediu a declarat că analizele prelevate din Nistru indică prezența a patru conținuți chimici – benzen, toluen, etilbenzen și xilen. Toți acești patru sunt derivați ai produselor petroliere ușoare, benzina sau motorina. 

Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a estimat că prejudiciul în cazul poluării Nistrului va fi de ordinul miliardelor. Hajder a precizat că va fi întocmit un raport în acest sens, pentru a fi înaintat Federației Ruse și a fi solicitate prejudicii.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: