screenshot/Veronica Dragalin

Dragalin, reacție din SUA după condamnarea lui Nesterovschi: „Munca Procuraturii Anticorupție dă roade” VIDEO

Fosta șefă a Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, a reacționat la condamnarea deputatului Alexandr Nesterovschi la 12 ani de închisoare. Ea a felicitat Procuratura Anticorupție pentru activitatea desfășurată în acest dosar și a menționat că munca instituției „din ultimii ani dă roade”. Totodată, Dragalin a subliniat că probele acumulate în acest caz nu ar fi fost posibile fără contribuția Arinei Spătaru, cea care l-a denunțat pe Nesterovschi.

Pe o rețea de socializare, Dragalin a felicitat „Procuratura Anticorupție pentru toată munca depusă în acest dosar”. „Munca Procuraturii Anticorupție din ultimii ani dă roade. (…) Deci, urmărirea penală a durat aproximativ 3 luni, în anul 2023, apoi examinarea cauzei în prima instanță – un pic mai mult de un an”, a adăugat ea.

Totodată, Dragalin a menționat că „probele acumulate în acest dosar nu ar fi fost posibile fără contribuția unei persoane – doamna Arina Spătaru”.

„În 2023, când Alexandr Nesterovschi s-a apropiat de dumneaei să-i propună oferte de a se implica în politică din nou, într-un proiect finanțat de Ilan Șor, dumneaei nu doar că a respins această ofertă dar a făcut un lucru care a fost foarte foarte curajos – a denunțat aceste fapte la autorități, ne-a permis nouă să putem documenta mai departe toate întâlnirile, convorbirile și planurile nu doar a lui Alexandr Nesterovschi dar și a celor implicați în această schemă, și aici în principal mă refer la Ilan Șor. Doamna Spătaru a călătorit în Israel și s-a întâlnit cu Ilan Șor la el acasă, l-a ascultat cum a povestit despre planurile lui ambițioase de a finanța din spate, din umbră, un partid politic care pare să fie european, dar de fapt va fi controlat de dânsul. (…) Doamna Spătaru a reușit să înregistreze, ca măsuri speciale de investigații, discuții telefonice cu Ilan Șor, a reușit să înregistreze discuții și întâlniri cu Alexandr Nesterovschi, inclusiv când el a venit să-i transmită o sumă de 50 de mii de dolari”, a comunicat Dragalin.

La rândul ei, președinta Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa Arina Spătaru a mulțumit „tuturor celor care au contribuit la succesul acestui caz, în special colegilor din instituțiile implicate și Veronicăi Dragalin”. „Lupta împotriva corupției politice este un proces continuu, iar acest caz nu reprezintă decât un început în consolidarea unui sistem judiciar transparent și corect”, a adăugat Spătaru.

Deputatul Alexandr Nesterovschi – afiliat oligarhului fugar Ilan Șor – a fost condamnat prin cumul la 12 ani de închisoare, obligat să achite amendă de 500 000 lei și privat de dreptul de a ocupa funcții publice și de demnitate publică pe o perioadă de 12 ani. Sentința a fost pronunțată pe 19 martie de Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, în dosarul în care este învinuit de corupere pasivă, pregătirea și acceptarea finanțării unui partid politic din partea unui grup criminal organizat. Sentința poate fi atacată cu apel la Curtea de Apel Chișinău Centru în termen de 15 zile.

Nesterovschi a obținut câteva zile în urmă cetățenia Federației Ruse, a scris rbc.ru pe 19 martie cu referire la avocatul său Anatolii Pitel. Menționăm, Nesterovschi a lipsit de la ședință de judecată din data de 19 martie. Mai precizăm că după ce a fost pronunțată sentința avocatul lui Nesterovschi a declarat jurnaliștilor că „se abține” să comenteze la întrebarea dacă parlamentarul a părăsit sau nu țara. De cealaltă parte, purtătoarea de cuvânt a Inspectoratului General al Poliției Diana Fetco a declarat pentru NewsMaker că „din informațiile pe care le deține Poliția la moment, cetățeanul cu acest nume nu ar fi părăsit teritoriul țării noastre”. Ulterior, purtătoarea de cuvânt a Inspectoratului a declarat că Nesterovschi este căutat de polițiștii din municipiul Bălți, în vederea reținerii.

Amintim că dosarul penal împotriva lui Alexandr Nesterovschi a fost inițiat de Procuratura Anticorupție în 2023. Potrivit informațiilor, Alexandr Nesterovaschi a primit cel puțin 35 000 de dolari de la grupul criminal organizat condus de Ilan Șor pentru a părăsi fracțiunea parlamentară Blocul Comuniștilor și Socialiștilor și a crea una nouă, care să reprezinte interesele oligarhului fugar. De asemenea, parlamentarul a încercat să o convingă pe ex-deputata Arina Spătaru să înființeze sau să preia conducerea unui partid pro-european care să acționeze în interesul lui Șor, oferindu-i 50 000 de dolari și 100 000 de lei. Mijloacele financiare au fost transmise sub controlul organului de urmărire penală.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Primăria Chișinău

Decanul FRIȘPA critică absorbția universității din Cahul de către UTM: „Nu mai contează nici argumentele, nici bunul simț”

Decanul Facultății de Relații Internaționale, Științe Politice și Administrative (FRIȘPA) a USM, Alexandru Solcan, a publicat pe 27 decembrie un mesaj în care a criticat proiectul hotărârii de Guvern privind absorbția Universității de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul de către Universitatea Tehnică a Moldovei (UTM). El a sugerat că scopul reorganizării este, de fapt, acordarea celui de-al treilea mandat consecutiv rectorului UTM, după ce Ministerul Educației și Cercetării a propus o inițiativă care prevede o astfel de posibilitate pentru conducătorii instituțiilor de învățământ superior care au absorbit alte universități. Totodată, Solcan susține că autoritățile centrale ar dori să creeze un precedent pentru a începe să caute modalități prin care posibilitatea unui al treilea mandat consecutiv să fie atribuită și în cazul președintelui țării.

Absorbția de către UTM a Universității de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul e despre trei mandate consecutive, atunci când legea prevede doar două. Se caută un precedent. Nu mai contează nici argumentele, nici rațiunea, nici bunul simț. Cetățenii trebuie să se deprindă cu formula „al treilea termen”. Decizia a fost luată la cel mai înalt nivel. Toate discuțiile sunt inutile. Pe termen scurt, cei absorbiți vor avea, chiar, de câștigat. Se va investi mult în acest proiect. Este nevoie de o poveste de succes, iar formula „al treilea termen” va fi parte a narațiunii. (…) Urmează identificarea modalității de a deschide calea celui de-al treilea mandat consecutiv pentru președintele/președinta Republicii. Probabil, se va merge pe varianta referendumului constituțional, când, pe de o parte, vor fi accesate la turații maxime motoarele propagandei, manipulării și intimidării, iar pe de alta, resursele administrative și tot ce înseamnă condiția reală de partid-stat. Va fi greu, dar nu imposibil”, a scris Alexandru Solcan pe Facebook.

NM a solicitat o reacție la afirmațiile decanului FRIȘPA de la Președinție, însă, deocamdată, nu am primit un răspuns.

Amintim că Ministerul Educației și Cercetării desfășoară, în perioada 23 decembrie 2025 – 2 ianuarie 2026, consultări publice pe marginea proiectului unei hotărâri de Guvern care privind absorbția Universității de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul de către Universitatea Tehnică a Moldovei. Inițiativa prevede că, după procesul de reorganizare, la Cahul ar urma să fie creat Centrul Universitar „Bogdan Petriceicu Hașdeu” în cadrul UTM. De asemenea, documentul propune instituirea funcției de prorector responsabil de Centrul Universitar, care va fi numit de rectorul UTM și ales din rândul comunității academice locale.

Ministerul Educației și Cercetării a declarat anterior că scopul inițiativei este de a consolida și dezvolta învățământul superior din sudul Republicii Moldova, „prin integrarea universității din Cahul într-o instituție mai mare, cu capacități academice, administrative și financiare sporite”.

Consultările pe marginea proiectului hotărârii de Guvern au fost lansate la mai puțin de o lună după ce MEC a prezentat o serie de modificări la Codul Educației. Una dintre propuneri prevede posibilitatea acordării unui al treilea mandat consecutiv pentru rectorii instituțiilor care au absorbit alte universități. Conform propunerii, rectorul instituției de învățământ superior care a absorbit altă universitate nu obține automat un al treilea mandat: decizia trebuie să fie validată de comunitatea academică.

Actualmente, legislația stabilește că un rector sau decan poate conduce aceeași instituție maximum două mandate consecutive a câte cinci ani.

Propunerea ministerului a fost intens criticată în spațiul public, în special de rectorul USM, Igor Șarov, care a spus că astfel de practici, nu pot fi asociate cu un stat european precum Republica Moldova. Totodată, Șarov, dar și liderul PNM, Dragoș Galbur, au sugerat că scopul inițiativei este acordarea unui mandat suplimentar rectorului UTM, Viorel Bostan. În reacție, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a declarat că „atacurile la adresa unuia dintre cei mai dinamici rectori sunt descalificante”.

Viorel Bostan, în vârstă de 53 de ani, a fost ales rector al Universității Tehnice a Moldovei în 2016, iar în decembrie 2020 a fost reales. Bostan a candidat pe lista partidului de guvernământ PAS la alegerile din 28 septembrie 2025, obținând un mandat de deputat. Ulterior, el a renunțat la fotoliul de parlamentar.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: