Drapelul Republicii Moldova, arborat în Bruxelles lângă cel al Uniunii Europene

Cu ocazia vizitei delegației Republicii Moldova în frunte cu prim-ministra Natalia Gavrilița la Bruxelles, drapelul țării noastre este arborat lângă cel al Uniunii Europene. Imagini cu această priveliște a publicat Ministrul Economiei Dumitru Alaiba, care face parte din delegație.

„O să ajungem timpurile când steagul țării noastre va fi permanent, pe picior de egalitate, alături de celelalte state membre UE. Iar Republica Moldova va fi stat membru UE”, a scris pe rețelele de socializare Dumitru Alaiba.

Amintim că, în perioada 4 – 8 februarie curent, premierul Natalia Gavrilița efectuează o vizită de lucru la Bruxelles. Prim-ministra va participa la cea de-a 7-a reuniune a Consiliului de Asociere UE – Republica Moldova. În premieră, țara noastră va fi prezentă la acest eveniment din postura de stat candidat la aderarea la Uniunea Europeană.

La Bruxelles va fi examinată evoluția relațiilor Republicii Moldova – UE, cu accent pe dialogul politic și reforme; cooperarea economică și sectorială, inclusiv în domeniul energetic, comerț, precum şi colaborarea în domeniul politicii externe şi de securitate.

În zilele de 6-7 februarie, Natalia Gavrilița va avea și o serie de întrevederi bilaterale cu oficiali din instituțiile europene.

Reuniunea Consiliului de Asociere UE – Republica Moldova va avea loc pe data de 7 februarie și va fi prezidată de șefa Guvernului Republicii Moldova Natalia Gavriliţa și de Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate Josep Borrell, vicepreședinte al Comisiei Europene.

Pe lângă subiectele din agenda bilaterală, în cadrul Consiliului de Asociere se va face și un schimb de opinii cu privire la provocările regionale, inclusiv impactul agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei.

Soluționarea conflictului transnistrean va fi un alt subiect din agendă, comunică reprezentanții Guvernului moldovean.

Din delegația Republicii Moldova la Consiliul de Asociere fac parte: vicepremierul, ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene Nicu Popescu, vicepremierul pentru Reintegrare Oleg Serebrian, vicepremierul și ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale Andrei Spînu, ministrul Economiei Dumitru Alaiba, ministrul Justiției Sergiu Litvinenco, ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare Vladimir Bolea și secretarul de stat în cadrul Cancelariei de Stat Adrian Băluțel.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

UNIAN

Industria cărbunelui din Rusia, în criză? Peste 50 de întreprinderi s-au închis deja sau urmează să o facă

Ministrul adjunct rus al Energiei, Dmitri Islamov, a declarat că pe teritoriul Federației Ruse există 51 de întreprinderi din sectorul cărbunelui — mine și cariere — a căror activitate a fost deja oprită sau ar putea fi sistată în viitorul apropiat. Potrivit Ministerului Energiei, pierderile totale ale sectorului pentru perioada ianuarie–mai se ridică la 112,6 miliarde de ruble, iar până la sfârșitul anului ar putea ajunge la 300–350 de miliarde.

Potrivit The Insider, în Rusia există aproximativ 180 de companii din industria cărbunelui. Potrivit estimărilor agenției NKR, cei mai vulnerabili s-au dovedit a fi producătorii mici și mijlocii de cărbune cu potențial energetic, ale căror venituri au scăzut din cauza reducerii încasărilor din export. După interzicerea livrărilor către UE, volumele principale au fost redirecționate către piețele din China (40–45% din exporturi în 2023–2024), India (10–12%) și Turcia (10–15%), unde companiile sunt nevoite să concureze cu alți furnizori.

În luna mai, Guvernul țării a introdus măsuri de sprijin: amânarea plății impozitelor și a contribuțiilor de asigurări până în decembrie 2025, restructurarea datoriilor și programe de redresare financiară. Potrivit lui Islamov, 73 de întreprinderi au solicitat sprijin de stat.

Analiștii anticipează o consolidare a pieței: structurile mai mari ar putea absorbi companiile mai slabe. Partenerul coordonator al grupului Veta, Ilia Jarski, consideră că astfel de tranzacții sunt posibile dacă există acces la finanțare prin credite.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: