Dojdi

După Letonia și Lituania, și Estonia retrage licența de emisie a postului TV „Dojdi”

După Letonia și Lituania, autoritățile din Estonia au retras și ele licența de emisie obținută anterior de postul de televiziune „Dojdi”. Informația a fost confirmată astăzi, 8 decembrie, de către unul dintre operatorii care au difuzat postul de televiziune, Elisa. 

Potrivit presei din regiune, motivul este similar cu cel care a fost invocat și în Lituania. Licența anulată de autoritățile letone a dat canalului dreptul de a-și distribui conținutul în UE, SUA și alte țări. După revocarea licenței, „Dojdi” nu va mai fi difuzat în Estonia.

În țară, postul de televiziune a fost difuzat de operatorii Telia, Elisa și Home 3. Un reprezentant Elisa a declarat că compania a primit o notificare de la Departamentul pentru Protecția Drepturilor Consumatorului și Supraveghere Tehnică de suspendare a difuzării Dojdi.

„Dintre pachetele TV ale Elisei, Dojdi este canalul de alegere, așa că suspendarea acestui canal TV va afecta o mică parte din baza de clienți”, a declarat purtătorul de cuvânt al companiei, Taavi Teder.

Amintim că, pe 2 decembrie, moderatorul emisiunii „Aici și acum” («Здесь и сейчас») Alexei Korostelev a spus: „Sperăm că am reușit să ajutăm mulți militari, inclusiv prin mediatizare și pur și simplu prin unele facilități de bază pe front”. Ulterior, redactorul-șef al postului TV Tihon Dziadko a subliniat că „Dojdi” nu a mediatizat și nu intenționează să mediatizeze armata rusă pe front. Korostelev a fost concediat.

Serviciul de Securitate al Letoniei a inițiat o anchetă, suspectând că postul de televiziune „ar ajuta soldații ruși din trupele de ocupație”. Instituția a avertizat că orice colectare de fonduri în acest sens, directă sau indirectă, precum și transmiterea unor fonduri sau altor bunuri este pasibilă de răspundere penală.

După concedierea lui Korostelev, încă trei jurnaliști – Margarita Liutova, Vladimir Romenskii și Dorina Lukutina și-au anunțat plecarea de la Dojdi.

Directorul general al postului TV „Dojdi” Natalia Sindeeva a publicat pe 6 decembrie o adresare video, în care explică concedierea lui Korostelev. Aceasta a menționat că decizia privind plecarea acestuia a fost calificată drept mult prea dură de către unii membri ai echipei, însă a fost una necesară.

„Mulți au interpretat cuvintele lui Alexei de parcă „Dojdi” se ocupă cu ajutorul forțelor armate rusești. Însă acest lucru nu este adevărat. Fraza a fost o greșeală. Însă prețul acestei greșeli a fost prea mare pentru noi toți. (…) Decizia privind concedierea lui Korostelev, pe care unii au calificat-o drept extrem de dură, a fost luată din cauza pericolului de a rămâne fără licență și de a fi expulzați din Letonia”, a precizat Sindeeva.

Postul de televiziune „Dojdi” a fost blocat în Rusia peste câteva zile de la începutul războiului din Ucraina. În iunie, conducerea acestuia a anunțat că postul TV a primit autorizație de emisie în Letonia. În decembrie, „Dojdi” a fost amendat cu 10 mii de euro pentru că a ilustrat harta Rusiei cu peninsula Crimeea în componența țării, precum și pentru formularea „armata noastră” cu privire la armata rusă.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Federaţia Sindicală a Educaţiei şi Ştiinţei/Facebook

Sindicatele din educație cer Guvernului să revizuiască reforma salarizării și bugetul pentru 2027

Federația Sindicală a Educației și Științei (FSEȘ) a aprobat miercuri, 18 noiembrie, o sesizare adresată către Președinție, Parlament și Guvern, prin care solicită revizuirea reformei salarizării și a proiectelor bugetare pentru anul 2027. Reprezentanții FSEȘ consideră că majorările salariale planificate nu rezolvă problemele acumulate în domeniu, iar unele dintre modificările propuse ar putea reduce garanțiile de protecție a veniturilor angajaților.

FSEȘ a înaintat autorităților patru solicitări principale. În primul rând, sindicatele cer stabilirea unei valori de referință de 4 700 de lei pentru angajații din educație și cercetare, la același nivel cu cel prevăzut deja în proiectul bugetului de stat pentru 2027.

În al doilea rând, organizația cere menținerea garanției privind protejarea salariilor de inflație. Mai exact, sindicatele vor ca în lege să fie păstrată prevederea potrivit căreia valoarea de referință trebuie revizuită anual, cel puțin în funcție de rata inflației prognozate.

De asemenea, federația solicită revizuirea claselor și coeficienților de salarizare, precum și prezentarea unor calcule clare privind impactul reformei asupra tuturor categoriilor de angajați. Sindicatele cer și garanții că niciun salariat nu va avea venituri mai mici în urma aplicării noilor modificări.

A patra solicitare vizează asigurările sociale. Sindicatele cer majorarea până la 45 de milioane de lei a cheltuielilor pentru tratamentul balneosanatorial al persoanelor asigurate. În același timp, proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2027 prevede reducerea acestor cheltuieli la jumătate, de la 30 la 15 milioane de lei.

Reprezentanții FSEȘ au menționat că nu contestă necesitatea unei politici bugetare responsabile, dar consideră că aceasta trebuie să țină cont și de aspectele sociale. Sindicatele au cerut autorităților să analizeze propunerile înaintate și să continue dialogul social înainte de aprobarea deciziilor finale privind bugetul.

„Educația și cercetarea nu pot fi declarate priorități naționale doar în documente și discursuri. Această prioritate trebuie să se regăsească și în deciziile bugetare”, a menționat FSEȘ.

Totodată, federația a precizat că își rezervă dreptul de a organiza acțiuni sindicale pentru a apăra interesele membrilor săi.

Discuțiile privind majorarea salariilor în domeniul educației s-au intensificat încă în august, când sindicatele pregăteau un protest pentru data de 1 septembrie. La sfârșitul lunii august, FSEȘ a suspendat pregătirile pentru manifestație, pentru a negocia cu autoritățile. Totuși, după o întâlnire cu premierul Vasile Tofan, pe 1 septembrie, sindicatele au declarat că majorarea salarială de 14%, discutată pentru 2027, este insuficientă și au cerut o creștere de cel puțin 20-30%.

Anterior, în cadrul noului proiect al legii privind salarizarea, autoritățile au propus majorarea, din 2027, a valorii de referință pentru angajații din educație, de la 2 500 la 4 200 de lei. În același timp, urma să fie eliminat suplimentul fix de 1 300 de lei.

Potrivit calculelor ministerului de resort, această modificare ar permite creșterea salariului unui profesor fără grad didactic de la 10 780 la 12 335 de lei, iar a celui al unui profesor universitar – de la 16 618 la 18 846 de lei.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: