Libertatea

După nouă ani, România câștigă procesul Roșia Montană. Compania reclamantă trebuie să achite €9,4 mln

După nouă ani de judecată, România a câștigat procesul cu întreprinderea Gabriel Resources în cazul situației de la mina de aur Roșia Montană. Astfel, statul român nu va trebui să plătească nicio despăgubire companiei. Ba mai mult, reclamanții sunt obligați să ramburseze României costurile pentru judecată și procedurile de arbitraj, plus dobândă, ceea ce constituie 9,4 milioane de euro. Veridictul a fost pronunțat pe 8 martie de Curtea de Arbitraj Comercial Internațional de la Washington, scrie Digi24.ro.

Verdictul în cazul Roșie Montană a fost salut de conducerea României, inclusiv de premierul Marcel Ciolacu.

Am câștigat procesul Roșia Montană!!! Ne-am luptat pentru România pentru că era nedrept ca fiecare salariat și pensionar al acestei țări să fie penalizat pentru ticăloșia unor antiromâni! Mulțumesc echipei de avocați care a reprezentat România cu profesionalism, cinste și onoare! Românii nu trebuie să sufere din cauza deciziilor unor premieri care au pus interesele personale mai presus decât interesele naționale!”, a scris prim-ministrul Ciolacu pe rețelele de socializare.

De asemenea, Guvernul de la București a anunțat oficial că doreşte publicarea integrală a deciziei instanţei. Aceasta este aşteptată în următoarele 20 de zile.

Cazul Roșia Montană

În 2013, zeci de mii de oameni au ieșit în stradă și au protestat timp de trei săptămâni față de exploatarea aurului de la Roșia Montană, care ar fi distrus zona. În mai multe orașe din țară, inclusiv în București, dar și în străinătate, s-au organizat acțiuni de protest față de proiectul legislativ adoptat de Guvernul Ponta, care a fost trimis, atunci, la Parlament în vederea exploatării aurului la Roșia Montană.

Potrivit Guvernului de la București, acţiunea arbitrală internaţională a fost iniţiată în anul 2015 împotriva României de către doi investitori străini, respectiv Gabriel Resources Ltd. şi Gabriel Resources (Jersey) şi a fost întemeiată pe Acordurile cu privire la promovarea şi garantarea reciprocă a investiţiilor încheiate de România cu Guvernul Canadei şi Guvernul Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord.

În iunie 2017, compania canadiană, acționarul majoritar Roșia Montană Gold Corporation, a chemat România în instanță la un Tribunal al Băncii Mondiale, unde a invocat pierderi de miliarde de dolari din cauză că Guvernul de la Bucureşti a decis să nu aprobe exploatarea minei de aur Roşia Montană.

Conform Gabriel Resources, din zăcământul de la Roşia Montană se pot extrage 300 de tone de aur şi 1 600 de tone de argint. Valoarea acestora era, în 2013, estimată la peste 16 miliarde de dolari. Controversată este, însă, modalitatea de extragere a metalelor preţioase – cu ajutorul cianurilor.

Organizaţiile ecologiste au susţinut că procedeul este dăunător pentru mediu, dar şi pentru locuitorii din zonă. În plus, acestea au atras atenţia că extinderea minei va distruge o parte a vechilor galerii romane, dar şi patru vârfuri montane.

Comitetul Patrimoniului Cultural UNESCO a decis, în iulie 2021, înscrierea sitului Roșia Montană în Patrimoniul cultural imaterial al umanității și în Patrimoniul mondial în pericol, ceea ce înseamnă oprirea oricărui proiect de exploatare minieră.

Purtătorul de cuvânt al guvernului, Mihai Constantin, a declarat, în urmă cu câteva zile, că valoarea totală actualizată a despăgubirilor solicitate de companiile Gabriel Resources Ltd. şi Gabriel Resources (Jersey) în dosarul deschis împotriva României, legat de proiectul minier aurifer de la Roşia Montană, ar fi putut avea un prag maximal de 6,7 miliarde de dolari.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Zaharova a comentat conflictul bisericesc de la Dereneu: „Atac asupra ortodoxiei din Moldova”

„Un atac asupra ortodoxiei din Moldova”, astfel a comentat purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe din Rusia situația din jurul bisericii din Dereneu. În cadrul unei conferințe de presă din 18 februarie, aceasta a declarat că în Republica Moldova ar avea loc un proces de schimbare forțată a jurisdicției unei biserici ortodoxe și a pus sub semnul întrebării implicarea instanțelor de judecată în astfel de decizii.

„Are loc un atac asupra ortodoxiei din Moldova – acea ortodoxie pe care moldovenii o respectă și o practică cu adevărat. Iată, de câteva săptămâni, enoriașii unei biserici canonice din satul Dereneu, raionul Călărași, aflată în subordinea Bisericii Ortodoxe din Moldova, încearcă să împiedice trecerea acesteia în subordinea Mitropoliei Basarabiei a Bisericii Ortodoxe Române.Vedeți cât de interesant este. În prezent, mai multe țări se adresează instanțelor de judecată nu pentru a soluționa dispute ideologice sau litigii legate de proprietăți, denumiri ori drepturi de autor. Nu. Ci pentru a „transfera” credincioșii dintr-o confesiune în alta”, a comentat Zaharova.

Menționăm că Mitropolia Basarabiei și Mitropolia Moldovei, aflate în conflict din cauza bisericii din satul Dereneu, sunt ambele ortodoxe.

Reprezentanta MAE rus s-a referit și la decizia instanței privind jurisdicția lăcașului de cult.

„De asemenea, mai multe persoane afirmă că decizia privind schimbarea jurisdicției bisericii ar fi fost adoptată de Curtea Supremă de Justiție, iar semnăturile membrilor consiliului parohial ar fi fost falsificate”, a încheiat ea.

Amintim că, într-un comentariu pentru NewsMaker, fostul paroh al Bisericii din Dereneu, Marin Florin, care a organizat trecerea parohiei de la Mitropolia Moldovei la Mitropolia Basarabiei, a respins acuzațiile preoților din Episcopia de Ungheni și Nisporeni. Aceștia l-au acuzat că ar fi falsificat semnături și au cerut Ministerului Justiției să anuleze decizia din 2017 prin care biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Dereneu, raionul Călărași, a fost transferată.

Marin Florin spune că persoanele vizate au confirmat în scris atât intrarea, cât și ieșirea lor din Consiliul parohial și că totul ar fi legat de interese personale.

***

La Dereneu, disputa dintre cele două mitropolii durează deja de trei săptămâni și rămâne tensionată. Instanța a recunoscut dreptul Mitropoliei Basarabiei de a utiliza biserica din localitate pentru o perioadă de 50 de ani, însă Mitropolia Moldovei și o parte dintre săteni contestă această hotărâre. Disputa nu mai este demult doar religioasă, ci a căpătat și o puternică dimensiune politică.

Conflictul a degenerat în seara zilei de 10 februarie, când un grup de enoriași și preoți  au forțat cordonul poliției și au intrat în biserica din Dereneu, aflată sub jurisdicția Mitropoliei Basarabiei. În aceeași seară, șase persoane au fost reținute pentru ultragierea polițiștilor. Între acestea – primarul localității Dereneu și avocatul preotului care reprezintă Mitropolia Chișinăului și a Întregii Moldove. La fața locului au intervenit mascații, carabinierii și polițiștii. Șeful IGP a declarat pentru TVR Moldova că pe acest caz a fost pornit un dosar.

În aceeași seară, Mitropolia Basarabiei – care este subordonată canonic Patriarhiei Române – a condamnat, într-o reacție publică, violențele de la Dereneu și a calificat escaladările drept „extrem de grave, violente și ilegale”. Aceasta a amintit că lăcașul îi aparține de drept și este protejat de lege și a cerut, în acest context, intervenția „de urgență” a statului.

Pe 11 februarie, într-o primă reacție la subiect, premierul Alexandru Munteanu a declarat pentru jurnaliști că autoritățile centrale nu se amestecă în treburile bisericești. Potrivit oficialului, este la discreția enoriașilor și a bisericilor să-și soluționeze problemele. Prim-ministrul a declarat în același timp, însă, că legea trebuie respectată și a dat asigurări că Guvernul va urmări anchetele inițiate în cazul de la Dereneu.

NewsMaker a fost pe 11 februarie la Dereneu pentru a vedea la fața locului ce se întâmplă în sat, ce cred locuitorii, de ce nu îl acceptă pe preotul care a trecut la Mitropolia Basarabiei și pe cine consideră responsabil pentru situația creată. Detalii – AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: