Libertatea

După nouă ani, România câștigă procesul Roșia Montană. Compania reclamantă trebuie să achite €9,4 mln

După nouă ani de judecată, România a câștigat procesul cu întreprinderea Gabriel Resources în cazul situației de la mina de aur Roșia Montană. Astfel, statul român nu va trebui să plătească nicio despăgubire companiei. Ba mai mult, reclamanții sunt obligați să ramburseze României costurile pentru judecată și procedurile de arbitraj, plus dobândă, ceea ce constituie 9,4 milioane de euro. Veridictul a fost pronunțat pe 8 martie de Curtea de Arbitraj Comercial Internațional de la Washington, scrie Digi24.ro.

Verdictul în cazul Roșie Montană a fost salut de conducerea României, inclusiv de premierul Marcel Ciolacu.

Am câștigat procesul Roșia Montană!!! Ne-am luptat pentru România pentru că era nedrept ca fiecare salariat și pensionar al acestei țări să fie penalizat pentru ticăloșia unor antiromâni! Mulțumesc echipei de avocați care a reprezentat România cu profesionalism, cinste și onoare! Românii nu trebuie să sufere din cauza deciziilor unor premieri care au pus interesele personale mai presus decât interesele naționale!”, a scris prim-ministrul Ciolacu pe rețelele de socializare.

De asemenea, Guvernul de la București a anunțat oficial că doreşte publicarea integrală a deciziei instanţei. Aceasta este aşteptată în următoarele 20 de zile.

Cazul Roșia Montană

În 2013, zeci de mii de oameni au ieșit în stradă și au protestat timp de trei săptămâni față de exploatarea aurului de la Roșia Montană, care ar fi distrus zona. În mai multe orașe din țară, inclusiv în București, dar și în străinătate, s-au organizat acțiuni de protest față de proiectul legislativ adoptat de Guvernul Ponta, care a fost trimis, atunci, la Parlament în vederea exploatării aurului la Roșia Montană.

Potrivit Guvernului de la București, acţiunea arbitrală internaţională a fost iniţiată în anul 2015 împotriva României de către doi investitori străini, respectiv Gabriel Resources Ltd. şi Gabriel Resources (Jersey) şi a fost întemeiată pe Acordurile cu privire la promovarea şi garantarea reciprocă a investiţiilor încheiate de România cu Guvernul Canadei şi Guvernul Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord.

În iunie 2017, compania canadiană, acționarul majoritar Roșia Montană Gold Corporation, a chemat România în instanță la un Tribunal al Băncii Mondiale, unde a invocat pierderi de miliarde de dolari din cauză că Guvernul de la Bucureşti a decis să nu aprobe exploatarea minei de aur Roşia Montană.

Conform Gabriel Resources, din zăcământul de la Roşia Montană se pot extrage 300 de tone de aur şi 1 600 de tone de argint. Valoarea acestora era, în 2013, estimată la peste 16 miliarde de dolari. Controversată este, însă, modalitatea de extragere a metalelor preţioase – cu ajutorul cianurilor.

Organizaţiile ecologiste au susţinut că procedeul este dăunător pentru mediu, dar şi pentru locuitorii din zonă. În plus, acestea au atras atenţia că extinderea minei va distruge o parte a vechilor galerii romane, dar şi patru vârfuri montane.

Comitetul Patrimoniului Cultural UNESCO a decis, în iulie 2021, înscrierea sitului Roșia Montană în Patrimoniul cultural imaterial al umanității și în Patrimoniul mondial în pericol, ceea ce înseamnă oprirea oricărui proiect de exploatare minieră.

Purtătorul de cuvânt al guvernului, Mihai Constantin, a declarat, în urmă cu câteva zile, că valoarea totală actualizată a despăgubirilor solicitate de companiile Gabriel Resources Ltd. şi Gabriel Resources (Jersey) în dosarul deschis împotriva României, legat de proiectul minier aurifer de la Roşia Montană, ar fi putut avea un prag maximal de 6,7 miliarde de dolari.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Declarațiile Marinei Cârnaț: Agenția națională de combatere a violenței în familie va sesiza autoritățile competente

Violența, indiferent de formă sau intenție, nu este o metodă de educație. Declarația a fost făcută de directoarea generală Agenției Naționale de Prevenire și Combatere a Violenței împotriva Femeilor și a Violenței în Familie, Viorica Țîmbalari, în contextul declarațiilor influenceriței Marina Cârnaț privind metodele familiei sale de disciplinare a copiilor. Țîmbalari a anunțat că, în acest sens, va sesiza autoritățile competente.

„Am luat cunoștință de declarațiile publice ale unei mame privind aplicarea pedepsei fizice asupra copiilor săi. Înțeleg că parentingul este uneori copleșitor, dar violența, indiferent de formă sau intenție, nu este o metodă de educație. Este un semn că familia are nevoie de sprijin. În calitatea mea de conducătoare a unei instituții cu mandat care previne și combate violența, am obligația legală și morală, de a sesiza autoritățile competente ori de câte ori există o suspiciune privind siguranța unui copil. Voi face acest lucru”, a declarat Viorica Țîmbalari.

Totodată, ea i-a îndemnat pe toți cei care cunosc situații similare să facă la fel. „Nu este o trădare. Este cel mai curajos lucru pe care îl poți face pentru un copil. Dragi copii, dacă vă simțiți în nesiguranță sau aveți nevoie de ajutor, sunați la Telefonul Copilului — 116 111. În caz de pericol imediat, sunați la 112”, a adăugat Țîmbalari.

În timpul interviului „Fii cu Zina Bivol”, publicat pe 4 martie 2026, Marina Cârnaț a fost întrebată dacă i se întâmplă să reacționeze mai aspru față de copii. Marina Cârnaț s-a referit mai întâi la unul dintre copiii săi, menționând că de acesta se ocupă mai mult tatăl copiilor, Teodor Cârnaț, iar apoi a vorbit despre metodele familiei de disciplinare a copiilor. „Îl aud plânge și deja înțeleg că au primit-o”, a menționat ea. „Ei nu înțeleg decât prin durere. (…) Ei logica nu o înțeleg, cât n-ai vorbi cu ei. Trebuie un pic să-i dai să simtă o durere. (…) Soțul meu, la un moment dat, cu nuiaua. Ca copilul să urască nuiaua. (…) Să nu urască mâna sau omul, eu ca mamă sau tată, dar nuiaua să o urască. Dar eu zic: „Lăsă-mă, te rog frumos, că e tot aceeași”. (…) Zic: „Nu vreau asta”. (…) L-ai luat, l-ai scuturat, l-ai oprit, i-ai dat la fund, l-ai liniștit, s-a liniștit. A simțit că nu se poate asta, că asta e ceva grav și gata ai mers mai departe”, a mai spus Marina Cârnaț.

Pe 11 martie, organizația Coaliția Națională „Viața fără Violență” a solicitat Poliției, Direcției pentru Protecția Drepturilor Copilului și Avocatului Poporului pentru Drepturile Copilului să se autosesizeze și să examineze situația copiilor din familia Cârnaț.

Marina Cârnaț are peste 300.000 de urmăritori pe Instagram.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: