Libertatea

După nouă ani, România câștigă procesul Roșia Montană. Compania reclamantă trebuie să achite €9,4 mln

După nouă ani de judecată, România a câștigat procesul cu întreprinderea Gabriel Resources în cazul situației de la mina de aur Roșia Montană. Astfel, statul român nu va trebui să plătească nicio despăgubire companiei. Ba mai mult, reclamanții sunt obligați să ramburseze României costurile pentru judecată și procedurile de arbitraj, plus dobândă, ceea ce constituie 9,4 milioane de euro. Veridictul a fost pronunțat pe 8 martie de Curtea de Arbitraj Comercial Internațional de la Washington, scrie Digi24.ro.

Verdictul în cazul Roșie Montană a fost salut de conducerea României, inclusiv de premierul Marcel Ciolacu.

Am câștigat procesul Roșia Montană!!! Ne-am luptat pentru România pentru că era nedrept ca fiecare salariat și pensionar al acestei țări să fie penalizat pentru ticăloșia unor antiromâni! Mulțumesc echipei de avocați care a reprezentat România cu profesionalism, cinste și onoare! Românii nu trebuie să sufere din cauza deciziilor unor premieri care au pus interesele personale mai presus decât interesele naționale!”, a scris prim-ministrul Ciolacu pe rețelele de socializare.

De asemenea, Guvernul de la București a anunțat oficial că doreşte publicarea integrală a deciziei instanţei. Aceasta este aşteptată în următoarele 20 de zile.

Cazul Roșia Montană

În 2013, zeci de mii de oameni au ieșit în stradă și au protestat timp de trei săptămâni față de exploatarea aurului de la Roșia Montană, care ar fi distrus zona. În mai multe orașe din țară, inclusiv în București, dar și în străinătate, s-au organizat acțiuni de protest față de proiectul legislativ adoptat de Guvernul Ponta, care a fost trimis, atunci, la Parlament în vederea exploatării aurului la Roșia Montană.

Potrivit Guvernului de la București, acţiunea arbitrală internaţională a fost iniţiată în anul 2015 împotriva României de către doi investitori străini, respectiv Gabriel Resources Ltd. şi Gabriel Resources (Jersey) şi a fost întemeiată pe Acordurile cu privire la promovarea şi garantarea reciprocă a investiţiilor încheiate de România cu Guvernul Canadei şi Guvernul Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord.

În iunie 2017, compania canadiană, acționarul majoritar Roșia Montană Gold Corporation, a chemat România în instanță la un Tribunal al Băncii Mondiale, unde a invocat pierderi de miliarde de dolari din cauză că Guvernul de la Bucureşti a decis să nu aprobe exploatarea minei de aur Roşia Montană.

Conform Gabriel Resources, din zăcământul de la Roşia Montană se pot extrage 300 de tone de aur şi 1 600 de tone de argint. Valoarea acestora era, în 2013, estimată la peste 16 miliarde de dolari. Controversată este, însă, modalitatea de extragere a metalelor preţioase – cu ajutorul cianurilor.

Organizaţiile ecologiste au susţinut că procedeul este dăunător pentru mediu, dar şi pentru locuitorii din zonă. În plus, acestea au atras atenţia că extinderea minei va distruge o parte a vechilor galerii romane, dar şi patru vârfuri montane.

Comitetul Patrimoniului Cultural UNESCO a decis, în iulie 2021, înscrierea sitului Roșia Montană în Patrimoniul cultural imaterial al umanității și în Patrimoniul mondial în pericol, ceea ce înseamnă oprirea oricărui proiect de exploatare minieră.

Purtătorul de cuvânt al guvernului, Mihai Constantin, a declarat, în urmă cu câteva zile, că valoarea totală actualizată a despăgubirilor solicitate de companiile Gabriel Resources Ltd. şi Gabriel Resources (Jersey) în dosarul deschis împotriva României, legat de proiectul minier aurifer de la Roşia Montană, ar fi putut avea un prag maximal de 6,7 miliarde de dolari.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Colaj NM

Protest la Penitenciarul 13 în susținerea lui Guțul. Poliția: s-au oferit sume între 200 și 1500 de lei FOTO

Pe 10 august, în apropierea Penitenciarului 13 din Chișinău, a avut loc un protest în susținerea bașcanului Găgăuziei, Evghenia Guțul, condamnată la 7 ani de închisoare în dosarul de finanțare ilegală a fostului partid „Șor”. Inspectoratul General al Poliției susține că protestatarilor li s-au oferit între 200 și 400 de lei pentru participare, iar celor care aduceau manifestanți cu mașinile personale – până la 1500 de lei.

La manifestația din apropierea penitenciarului au participat deputații Vasile Bolea și Reghina Apostolova, liderul Partidului „Șansă” Alexei Lungu și primarul municipiului Orhei, Tatiana Cociu, toți afiliați politicianului fugar Ilan Șor. „Libertatea Evgheniei” — a fost mesajul de pe una dintre pancartele manifestanților. „Libertate Evgheniei Guțul” s-a scandat, printre altele, la protest.

Inspectoratul General al Poliției (IGP) a anunțat că a documentat o serie de încălcări în timpul protestului. „Zeci de persoane s-au ales cu procese verbale pentru primirea și oferirea de bani în schimbul participării la proteste. Polițiștii au stabilit că celor care protestau li s-au oferit sume între 200 și 400 de lei, iar celor care aduceau protestatarii cu mașinile personale – între 1000 și 1500 de lei”, au comunicat reprezentanții Inspectoratului.

Oamenii legii ar fi depistat și „mașini încărcate cu materiale sub formă de pliante, pancarte și articole vestimentare, pentru care nu existau acte corespunzătoare de proveniență, tipărire și facturare”.

„Polițiștii au depistat și o unitate de transport cu numere temporare din autonomia găgăuză, în care se aflau corturi și saltele, pe care persoanele, tot contra cost, intenționau să le amplaseze în adiacentul penitenciarului, similar acțiunilor din 2022-2023, fără a ține cont de normele de securitate specifice instituției date”, au adăugat reprezentanții Inspectoratului.

Instituția a mai spus că, în ultimele zile, la serviciul de urgență 112 au parvenit mai multe apeluri din partea cetățenilor care locuiesc pe străzile adiacente Penitenciarului 13, care se plâng de perturbarea liniștii și imposibilitatea de a se odihni la domiciliu.

Organizatorii manifestației nu au comentat deocamdată informațiile prezentate de poliție.

Poliția Republicii Moldova
Poliția Republicii Moldova
Poliția Republicii Moldova
Poliția Republicii Moldova
Poliția Republicii Moldova
Poliția Republicii Moldova
Poliția Republicii Moldova
Poliția Republicii Moldova
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: