Reuters

Efecte COVID-19. Festivalul de la Cannes a fost amânat din cauza epidemiei de coronavirus

Cea de-a 73-a ediţie a Festivalului de la Cannes a fost amânată, din cauza pandemiei de coronavirus, informează New York Times, vineri, 20 martie. Aceasta urma să se desfășoare în perioada 12-23 mai, iar prezentarea listei filmelor în competiţie pentru Palme d’Or este programată pentru 16 aprilie.

Festivalul  nu va avea loc „la datele prevăzute”, din 12 până în 23 mai, din cauza epidemiei de coronavirus, dar ar putea fi amânat la o dată ulterioară, au anunţat, joi seară, organizatorii.

„Astăzi, am luat următoarea decizie: Festivalul de la Cannes nu se va putea organiza la datele prevăzute, din 12 în 23 mai. Mai multe ipoteze sunt analizate cu scopul de a-l organiza în continuare, dintre care o variantă ar fi la sfârşitul lui iunie – începutul lunii iulie”, potrivit comunicatului.

La Cannes, mai multe manifestări profesionale de prim rang au fost amânate, precum Mipim, destinat domeniului imobiliar, sau cea de-a treia ediţie a Cannes Séries, un festival anual dedicat serialelor dramatice.

MipTV, al doilea cel mai mare eveniment mondial al profesioniştilor din televiziune, prevăzut pentru perioada 30 martie – 2 aprilie, a fost anulat la începutul lunii de organizatori.

Tot joi, Festivalul de creaţie Cannes Lions a fost amânat din cauza crizei coronavirusului. Evenimentul, care urma să aibă loc în perioada 22-26 iunie a fost reprogramat între 26 şi 30 octombrie, au anunţat organizatorii de miercuri.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

IPN

Furtună va contesta sancțiunile UE: „Grupările de la Bruxelles au decis să aleagă ei înșiși cine trebuie să conducă țara noastră”

Președinta Partidului „Moldova Mare”, Victoria Furtună, afiliată oligarhului fugar Ilan Șor, consideră că în spatele deciziei prin care a fost inclusă pe listele de sancțiuni ale Uniunii Europene ar sta Partidul de guvernământ Acțiune și Solidaritate (PAS). Politiciana a sugerat că măsurile restrictive ar fi o formă de presiune asupra opoziției și a acuzat UE că „a ales cine trebuie să conducă țara noastră”. Precizările au fost făcute într-un comunicat publicat pe 15 iulie.

Astăzi vedem cum are loc, în mod deliberat, distrugerea a tot ceea ce am iubit la Uniunea Europeană. Grupările de la Bruxelles au decis, fără rușine și la vedere, după tradițiile colonialiste, să aleagă ei înșiși cine trebuie să conducă țara noastră — suverană. (…) Regimul PAS aplică sancțiuni prin intermediul acoliților lor străini, doar în privința politicienilor care au susținere și de care PAS se teme. Niciodată nu am fost și nu vom fi o opoziție comodă pentru junta galbenă!”, a declarat Victoria Furtună.

Politiciana a menționat că va contesta la Curtea de Justiție a Uniunii Europene decizia prin care i-au fost impuse sancțiuni.

PAS nu a comentat, deocamdată, învinuirile lansate în adresa sa de Victoria Furtună.

Amintim că, pe 15 iulie, Uniunea Europeană a inclus încă 7 politicieni și 3 entități în lista sa de sancțiuni pentru acțiuni menite să destabilizeze Republica Moldova. Este vorba despre Blocul „Victorie”, compania A7, Centrul Cultural-educațional al Moldovei, liderul Forței de Alternativă și Salvare a Moldovei, Alexandru Beșchieru, președinta Partidului „Moldova Mare”, Victoria Furtună, deputații fugari Alexandr Nesterovschi și Irina Lozovan, președinta Partidului „Renaștere”, Natalia Parasca, președintele Partidului „Șansă”, Alexei Lungu, și liderul Partidului „Victorie”, Vadim Grozavu. Toți cei vizați au legături cu oligarhul fugar Ilan Șor, împotriva căruia UE a impus măsuri restrictive încă în 2023.

Măsurile restrictive includ interdicția furnizării de fonduri pentru cei vizați de sancțiuni, interdicție de intrare pe teritoriul UE și înghețarea activelor.

În prezent, lista UE de sancțiuni pentru acțiuni de destabilizare a Republicii Moldova include 23 de persoane și 5 entități.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: