Facebook/Maia Sandu

„Ei știu cine a împins Moldova în prăpastie”. Maia Sandu despre întâlnirile cu conducerea UE

În cadrul întrevederilor sale cu conducerea UE de la Bruxelles, președinta Maia Sandu s-a asigurat că aceștia sunt la curent cu evenimentele de la Chișinău și înțeleg ce interese stau la baza deciziilor guvernului lui Ion Chicu și a legilor aprobate de deputații PSRM și Șor în decembrie 2020. Sandu, pe 20 ianuarie, în timpul unei conferințe de presă, a asigurat că va fi posibilă deblocarea finanțării din UE după alegerile anticipate.

Președintele a menționat că UE intenționează să deblocheze finanțarea Moldovei, dar pentru aceasta este necesară recăpătarea încrederii pierdute de autoritățile anterioare ale țării. „UE are un potențial uriaș de asistență pentru Moldova, care a fost ratat în ultimii ani datorită faptului că conducerea țării a inclus oameni care urmăresc interese personale, corupte, și nu interesele cetățenilor. UE vrea să ne ajute, dar vrea să vadă un partener de încredere. Prin urmare, sarcina noastră este de a organiza munca în țară, trebuie să avem o conducere stabilă și responsabilă. Când se va întâmpla acest lucru, UE va debloca toate finanțările către țara noastră”, a spus Sandu într-un briefing de presă dedicat rezultatelor vizitei oficiale pe care președintele Republicii Moldova a efectuat-o în zilele de 18-19 ianuarie la Bruxelles.

Sandu a spus că este convinsă că conducerea europeană este conștientă de situația actuală din Moldova. „Ei știu cine a împins țara în prăpastie și din cauza căruia țara noastră pierde bani și resurse”, a spus Sandu, menționând că UE știe ce interese stau la baza ultimelor decizii ale guvernului Ion Chicu și a proiectelor de lege care au fost aprobate în decembrie de deputați ai Partidului Socialiștilor și ai Partidului Șor. Sandu este sigură că criza din Moldova poate fi depășită făcând eforturi în două direcții – atât în ​​țară, cât și în străinătate.

În ceea ce privește situația politică internă, Sandu consideră că alegerile parlamentare anticipate ar trebui organizate în Moldova cât mai curând posibil, iar apoi „deputații responsabili vor putea modifica legile adoptate de socialiști și deputații partidului Șor”, după care țara va primi finanțarea necesară.

Sandu a menționat că conducerea UE, cu care s-a întâlnit, a asigurat-o că vor ajuta Moldova să primească vaccinul împotriva coronavirusului și echipamentul necesar pentru sistemul de sănătate în viitorul apropiat. În plus, UE a asigurat-o pe Sandu că, în viitorul apropiat, Moldova va primi 21,4 milioane EUR destinate reformei poliției.

Sandu a mai spus că a convenit cu conducerea UE să semneze un acord în viitorul apropiat pentru a acorda Moldovei o subvenție de 15 milioane EUR. Sandu a mai spus la întâlnirile cu oficialii UE că Moldova are nevoie de asistență pentru dezvoltarea economiei, sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii și dezvoltarea infrastructurii, inclusiv în sectorul energetic.

Sandu a discutat, de asemenea, despre necesitatea implementării proiectelor de investiții de capital în agricultură și protecția mediului.

Amintim că în perioada 18-19 ianuarie, Maia Sandu a efectuat o vizită oficială la Bruxelles.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

primeminister.am

Presa: Rusia a amenințat Armenia cu sistarea livrărilor de gaze de la 1 noiembrie

Rusia ar fi amenințat că va sista complet, începând cu 1 noiembrie, livrările de gaze către Armenia, dacă autoritățile de la Erevan nu vor îndeplini mai multe condiții politice impuse de Kremlin. Potrivit publicației armene „Hraparak”, care citează surse din Rusia, Moscova ar cere, între altele, ca Armenia să renunțe la discuțiile privind viitorul bazei militare ruse din Giumri și să-și clarifice opțiunea geopolitică între apropierea de Uniunea Europeană și menținerea în Uniunea Economică Eurasiatică. Informația nu a fost confirmată oficial de Moscova, transmite DW.

Livrările de gaze rusești către Armenia sunt suspendate în prezent, din cauza unor lucrări de mentenanță planificate. Între timp, necesarul intern este acoperit din rezervele aflate în depozite.

Sursele citate de „Hraparak” susțin că, la 1 noiembrie, ar putea avea loc o „avarie” majoră sau ar putea fi invocat un alt caz de forță majoră, în urma căruia livrările de gaze nu ar mai fi reluate.

Potrivit publicației, Moscova ar fi transmis Erevanului mai multe condiții. Una dintre acestea ar viza renunțarea la discuțiile privind viitorul bazei militare ruse din Giumri, precum și la eventualele măsuri împotriva companiilor cu capital rusesc. Printre acestea se numără „Căile Ferate din Caucazul de Sud” și „Gazprom”.

O altă condiție ar viza relația Armeniei cu Uniunea Europeană. Potrivit „Hraparak”, Erevanul ar trebui fie să renunțe la legea care prevede lansarea procesului de integrare europeană, fie să stabilească data unui referendum pe această temă. Astfel, Armenia ar urma să decidă între apropierea de UE și menținerea în Uniunea Economică Eurasiatică.

De asemenea, Moscova ar cere încetarea urmăririi penale a politicienilor apropiați de Rusia și numirea unui vicepremier acceptat de Kremlin, mai scrie publicația armeană.

Rusia a avertizat anterior Armenia, pe 26 mai, că ar putea denunța unilateral acordul privind livrările de gaze naturale, produse petroliere și diamante brute, în cazul în care Erevanul va continua pe calea aderării la Uniunea Europeană.

Armenia rămâne în continuare puternic dependentă de gazul rusesc. În 2025, „Gazprom” a livrat țării aproximativ 2,7 miliarde de metri cubi de gaze. Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Armenia beneficiază de un preț preferențial de 177 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. Kremlinul a avertizat, de asemenea, că, în cazul retragerii Armeniei din Uniunea Economică Eurasiatică, prețul gazelor ar urma să fie stabilit la nivelul pieței.

Pe 16 septembrie, secretarul Consiliului de Securitate al Armeniei, Armen Grigorian, a declarat că țara ar putea înlocui gazul rusesc cu livrări din Azerbaidjan, Turcia și Iran. Referindu-se la prețul mai mic al gazului rusesc, acesta a afirmat că gazul „este folosit ca monedă politică”.

Premierul Nikol Pașinian a declarat anterior că Armenia va continua să caute surse alternative de gaze, indiferent de deciziile Moscovei privind prețul combustibilului. Potrivit acestuia, demersul face parte din politica Erevanului de consolidare a independenței și statalității țării.

Relațiile dintre Moscova și Erevan s-au tensionat în ultimele luni. Din mai, Rusia a introdus restricții asupra importurilor mai multor produse din Armenia, inclusiv alcool, legume, fructe, pește, produse lactate și flori.

În replică, autoritățile armene au început să redirecționeze o parte din exporturi către alte piețe, inclusiv către țările europene.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: