Igor Cecan / NewsMaker

„Energia regenerabilă – prerogativa celor bogați?” Cum le dau peste mâini autoritățile celor care au decis să instaleze acasă panouri solare

Autoritățile au decis să schimbe regulile jocului pentru cei care instalează acasă sau alte surse de energie regenerabilă. Acum beneficiile vor fi mai mici, iar rambursarea, respectiv va fi mai lungă. NM vă explică ce și de ce a propus Ministerul Energiei.

Cum stau lucrurile acum?

Din 2016, în Republica Moldova este în vigoare legea „Cu privire la promovarea utilizării energiei din surse regenerabile”, care descrie mecanismul de contorizare netă. Datorită acestuia, consumatorii casnici, care au instalat panouri solare acasă, pot furniza surplusul de energie electrică în rețea. Și pot primi în schimb compensații.

Contorizarea netă funcționează în felul următor. Atunci când o centrală electrică de casă produce mai multă energie electrică decât are nevoie gospodăria, surplusul intră în rețeaua electrică generală. Atunci când un consumator are nevoie de mai multă energie electrică decât produce instalația de casă (de exemplu, noaptea sau iarna, când randamentul panourilor solare este mult mai scăzut), consumatorul primește energia electrică necesară din rețea.
Dacă pe parcursul unei luni un consumator folosește mai multă energie electrică decât a furnizat în rețea, acesta primește o factură pentru diferența de kW/h. Dacă lucrurile stau invers, atunci acesta nu primește niciun fel de chitanță, iar surplusul furnizat rețelei poate fi folosit în următoarele luni.

Odată pe an, furnizorul de energie electrică (Premier Energy sau FEE Nord) recalculează energia electrica primită și livrată în cazul acestor consumatori. Dacă un consumator a furnizat în rețea mai mulți kW/h într-un an decât a primit din rețea, atunci compania îi rambursează diferența. Dar nu conform tarifului pentru energia electrică furnizată populației, ci la prețul mediu de achiziție a kilowattului  pentru compania furnizor.

Conform mecanismului de contorizare netă, consumatorul are dreptul să instaleze centrale electrice cu o capacitate de până la 100 kW. La modul practic, însă puterea maximă este limitată de contractul cu furnizorul de energie electrică și este mult mai mică.

Ce propune Ministerul Energiei?

Ministerul Energiei a elaborat un proiect de lege care va înlocui mecanismul de contorizare netă cu facturare netă. Proiectul de lege a fost deja aprobat de Guvern și urmează să fie adoptat de Parlament.

Mecanismul propus de facturare netă funcționează aproximativ la fel ca contorizarea netă, doar că compensarea dintre consumator și furnizor se calculează nu în kW, ci în bani. În același timp, consumatorul vinde energie electrică furnizorului la un preț mai mic decât tariful stabilit pentru el, ceea ce este mai puțin profitabil.

Cu contorizarea netă, un consumator care produce vara un surplus și furnizează kilowații în rețea, îi poate folosi iarna pentru încălzire. Iar dacă consumatorul oricum are un surplus pe parcursul anului calendaristic, atunci furnizorul îl cumpără.

În cazul facturării nete, furnizorul îi vinde energie electrică consumatorului conform tarifului său aprobat, iar consumatorul cu panouri solare (prosumator – „consumator profesionist” sau „producător-consumator”) vinde energie electrică în rețea la prețul mediu de achiziție al energiei electrice de către furnizor, care în practică este cu aproximativ 30% mai mic decât tariful pentru consum.

Structura tarifului pentru energia electrică folosind exemplul Premier Energy.

Este de remarcat faptul că, în conformitate cu proiectul de lege al Ministerului Energiei, mecanismul de contorizare netă va fi valabil până în 2027 pentru prosumatorii care au instalat panouri solare înainte de 31 decembrie 2023 inclusiv.

De exemplu. Pe parcursul unei luni, în zilele însorite, instalația de panouri solare de casă a furnizat 200 kWh în rețea. Noaptea, pe parcursul aceleiași luni, gospodăria a consumat aceiași 200 kW/h.

În cazul contorizării nete, kilowați produși și consumați sunt compensați, iar consumatorul și furnizorul nu-și  datorează nimic.

În cazul plății nete, gospodăria trebuie să cumpere 200 kW de la furnizor la un tarif (în prezent pentru Premier Energy este de 2,99 lei per kW), și să vândă în rețea cei 200 kW generați de panouri solare la un preț aprobat de ANRE, care este cu aproximativ 30% mai mic. Consumatorul va trebui să plătească această diferență de 30% furnizorului.

De ce sunt necesare aceste modificări?

Evident, noul mecanism îi pune pe proprietarii de panouri solare într-o poziție mai puțin avantajoasă decât anterior. Ministerul Energiei și Agenția pentru Eficiență Energetică explică modificările propuse prin necesitatea de a reduce impactul negativ al acestor consumatori asupra rețelelor de distribuție și de a face mai echitabilă distribuirea costurilor de întreținere a rețelei.

În 2022, o creștere bruscă a tarifelor pentru energia electrică a provocat o adevărată explozie în domeniul energiei regenerabile și a instalării de panouri solare în Moldova.

În octombrie 2022, ANRE a fost nevoită să dubleze capacitatea totală maximă permisă a centralelor care produc energie electrică din surse regenerabile, deținute de consumatorii casnici. Acum, ponderea unor astfel de instalații electrice (de exemplu, instalații solare sau eoliene, instalații de biomasă) poate fi de până la 10% din sarcina totală a rețelei electrice și nu de până la 5%, așa cum a fost anterior.

Potrivit Agenției pentru Eficiență Energetică, în primele opt luni ale anului 2023, capacitatea totală a instalațiilor energetice ale persoanelor fizice și juridice în cadrul mecanismului de contorizare netă s-a dublat și a constituit la sfârșitul lunii august aproape 77 MW.

Cea mai mare problemă, potrivit autorităților, este că mulți utilizatori au instalații cu o capacitate de generare ce depășește semnificativ propriul consum și creează un dezechilibru în rețeaua electrică.

Șeful Agenției pentru Eficiență Energetică, Ion Muntean, a explicat amănunțit pe pagina sa de Facebook de ce mecanismul de contorizare netă, în forma sa actuală, creează probleme sistemului energetic. „Anume posibilitatea de a putea „vinde” surplusul de energie este interpretată greșit de către prosumatori ca o posibilitate de a face business, lucru care nu este fezabil la capacități mici. Ori, mecanismul de contorizare netă a fost conceput și aplicat în toată lumea ca unul ce oferă posibilitate de a compensa parțial sau integral consumul de energie, fie că e vorba de consumator casnic sau non-casnic. Pentru scopuri de afaceri există alte mecanisme” a scris Muntean.

El a mai menționat că, din cauza puterii în exces a panourilor solare, tensiunea pe unele segmente de rețea poate varia foarte mult. „În zilele de vară, la amiază, tensiunea în rețea poate crește din cauza că invertoarele sunt diferite și setate diferit […] respectiv poate crește tensiunea la priza vecinilor. În acest caz crește riscul și probabilitatea ca buna funcționare a echipamentelor electrocasnice ale vecinilor să fie afectată”, a explicat Muntean.

Experți în domeniul eficienței energetice, admit că mecanismul existent creează anumite probleme rețelei, dar mai spun că noul mecanism de contorizare propus de Guvern va lovi în atractivitatea panourilor solare.

Evghenii Camenșic este încrezător că modificarea va face energia durabilă și cea verde mai puțin accesibilă pentru oamenii de rând. „Tranziția de la Net Metering la Net Billing este cu adevărat o tendință paneuropeană. Acest mecanism, printre altele, încurajează utilizatorii să consume energie atunci când o produc, când există un surplus. Dar toți cei care au instalat panouri solare în Moldova, mai ales cu o capacitate mai mare decât este necesar, nu sunt oameni săraci. Și acum energia regenerabilă devine și mai puțin accesibilă, ceea ce înseamnă că reducem accesul la ea pentru majoritatea consumatorilor obișnuiți”, a explicat pentru NM Camenșic.

Potrivit acestuia, în loc să schimbe atât de radical regulile jocului, Guvernul ar putea limita capacitatea gospodăriilor. „Ar fi posibil să se limiteze la 5 kW sau chiar mai puțin. Acest lucru este mai mult decât suficient pentru marea majoritate a gospodăriilor. Tot ce este mai jos de acest indicator, să rămână în cadrul contorizării nete, iar cine dorește mai mult, să treacă la plata netă”, a sugerat Camenșic.

Faptul că propunerea Ministerului Energiei este convenabilă pentru Guvern şi operatori de reţea, dar nerentabilă pentru consumatorii cu panouri solare, a fost remarcat de şeful Asociaţiei Renaşterea Rurală, Vladimir Ursu. „Consumatorul se aștepta să adune kilowați vara și să-i folosească iarna. Omul s-a gândit că va monta mai multe panouri și va folosi iarna energia pentru încălzire”, a menționat Ursu.

Potrivit acestuia, noul mecanism de contabilizare va opri boom-ul care s-a ivit în acest domeniu, deoarece perioada de rambursare a instalațiilor de generare va crește semnificativ. „Cei care s-au bazat pe acest mecanism și au instalat centrale cu o putere mai mare vor pierde cel mai mult. Înțeleg ministerul. Este necesar un nou mecanism pentru a controla producția și pentru a echilibra mai bine rețeaua. Așa se întâmplă și în Europa. Dar diferența dintre consumatorii moldoveni [și europeni] este că instalăm totul pe cheltuiala noastră, în timp ce în Europa există o mulțime de mecanisme de sprijin, granturi, subvenții”, a explicat expertul.

El a recomandat celor care se gândesc să instaleze panouri solare să facă acest lucru înainte de sfârșitul anului 2023, astfel acestea vor fi supuse contorizării nete până în 2027.

Evghenii Camenșic consideră, de asemenea, că restrângerea completă a mecanismului de contorizare netă, împreună cu lipsa creditelor ieftine și a altor măsuri de sprijinire a eficienței energetice a consumatorilor casnici, vor duce la faptul că energia regenerabilă va fi inaccesibilă pentru majoritatea cetățenilor.

„Cădem în aceeași capcană în care cad adesea țările sărace, unde energia regenerabilă este prerogativa celor bogați”, a menționat expertul.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Irina Vlah | Inima Moldovei

PAS a reclamat la CEC „utilizarea abuzivă” a simbolului partidului la un protest în fața Guvernului

Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) a sesizat Comisia Electorală Centrală (CEC), menționând că Partidul „Inima Moldovei”, condus de Irina Vlah, a utilizat „abuziv” simbolul „/pas/” în cadrul unui protest și în materiale tipărite. Totodată, PAS susține că o protestatară a formațiunii „Inima Moldovei” a desfășurat agitație electorală prematură. Formațiunea de guvernământ a solicitat Comisiei Electorale să constate „încălcările actelor normative”, aplicarea de sancțiuni, inclusiv partidului să publice scuze oficiale.

Sesizarea PAS

Într-o sesizare către CEC, PAS a menționat că, pe 23 iulie, partidul condus de Vlah a desfășurat un protest în fața Guvernului. „Această acțiune a depășit însă limitele unei manifestări democratice pașnice, transformându-se într-o campanie coordonată de denigrare politică, prin utilizarea abuzivă a mărcii înregistrate „/pas/”, deținută cu titlu exclusiv de Partidul Acțiune și Solidaritate. Simbolul protejat a fost utilizat în mod ostentativ și fără consimțământul titularului, fiind afișat pe bannere și placarde ce conțineau mesaje defăimătoare precum „/pas/ fură, noi plătim” sau „газовая мафия = /pas/ + EGC” (газовая мафия. în traducere: mafia gazului).

PAS a adăugat că „Inima Moldovei” „nu s-a limitat la evenimentul stradal”, ci a „procedat la o distribuție masivă de materiale tipărite – pliante, afișe, broșuri, conținând aceleași mesaje calomnioase și elemente distinctive ale identității vizuale PAS, inclusiv fonturi, culori și stiluri grafice similare”.

Potrivit PAS, acțiunile reprezintă „o încălcare gravă a legislației electorale, a principiilor fundamentale ale concurenței loiale în procesul electoral, precum și a drepturilor constituționale și legale la imagine, reputație și identitate instituțională”. În concluzie, PAS a menționat că „aceste fapte, prin amploarea, caracterul repetat și scopul lor manipulator, au generat și vor genera pe viitor un prejudiciu grav și continuu imaginii și reputației Partidului Acțiune și Solidaritate, dacă aceste acțiuni nu vor fi curmate”.

Prin urmare, partidul a solicitat Comisiei Electorale Centrale „constatarea încălcării flagrante a legislației electorale și a principiilor de concurență loială”, precum și „încălcarea drepturilor de proprietate intelectuală și a dreptului la imagine”, aplicarea sancțiunilor prevăzute de legislația electorală „în vederea descurajării unor astfel de acțiuni”, obligarea partidului condus de Vlah „să publice o dezmințire publică și scuze oficiale pentru informațiile false și defăimătoare diseminate”.

În context, PAS a prezentat prevederi din Codul electoral care stabilesc o serie de sancțiuni de bază sau complementare. Acestea includ: avertismentul; privarea de timpii de antenă gratuiți și/sau contra plată pentru o perioadă de la 24 până la 48 de ore, care poate fi aplicată doar după ce a fost dată sancțiunea sub formă de avertisment; lipsirea de alocații de la bugetul de stat; lipsirea de alocații de la bugetul de stat pentru performanțele obținute la scrutinul în care este înregistrat în calitate de concurent electoral; sancțiunea contravențională care ține de competența CEC; anularea înregistrării, a acreditării sau a confirmării subiecților electorali; solicitarea radierii din oficiu a partidelor politice.

NewsMaker by Mihaela Conovali

Răspunsul CEC

CEC a declarat că, „în perioada electorală termenul de depunere a contestațiilor este de 3 zile, care se calculează începând cu ziua următoare zilei în care a fost săvârșită acțiunea”. „Acțiunile pe care le relatați au avut loc la data de 23 iulie curent, termenul de 3 zile nefiind respectat”, a menționat instituția electorală.

Totodată, CEC a menționat că „persoana care se consideră defăimată poate solicita prin cerere autorului informației care a răspândit-o rectificarea sau dezmințirea”. „Constatarea defăimării depășește competențele CEC”, a comunicat instituția.

Referitor la aspectele privind existența unor elemente contravenționale, CEC a anunțat că a transmis sesizarea către Inspectoratul General al Poliției.  

A doua sesizare

Într-o altă sesizare către CEC, PAS spune că urmare a protestului „Inima Moldovei” din 23 iulie din fața Guvernului, „pe rețeaua de socializare Facebook a apărut un video distribuit de către o manifestantă a protestului, Gherța Maia, prin care îndeamnă în mod expres cetățenii să voteze Partidul Politic Republican „Inima Moldovei”. Astfel, PAS menționează că videoclipul „se încadrează perfect în definiția legală a agitației electorale” și adaugă că acțiunile de agitație electorală sunt interzise până pe 29 august. 

PAS a solicitat Comisiei „constatarea încălcării actelor normative în domeniul electoral” de către partidul condus de Vlah și „aplicarea sancțiunilor prevăzute de legislația electorală”.

Totodată, PAS a prezentat prevederi din Codul electoral care stabilesc următoarele sancțiuni: avertismentul; privarea de timpii de antenă gratuiți și/sau contra plată pentru o perioadă de la 24 până la 48 de ore, care poate fi aplicată doar după ce a fost dată sancțiunea sub formă de avertisment; lipsirea de alocații de la bugetul de stat; lipsirea de alocații de la bugetul de stat pentru performanțele obținute la scrutinul în care este înregistrat în calitate de concurent electoral; sancțiunea contravențională care ține de competența CEC; anularea înregistrării, a acreditării sau a confirmării subiecților electorali, solicitarea radierii din oficiu a partidelor politice. 

NewsMaker by Mihaela Conovali

Răspunsul CEC

Comisia Electorală Centrală a menționat că termenul de depunere a sesizării a fost depășit. Cu referire la aspectele invocate din Codul contravențional, CEC a menționat că transmite sesizarea către IGP.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: