Viață

„Energia regenerabilă – prerogativa celor bogați?” Cum le dau peste mâini autoritățile celor care au decis să instaleze acasă panouri solare

Evghenii Ceban
| 16 octombrie, 2023
09:15

Autoritățile au decis să schimbe regulile jocului pentru cei care instalează acasă sau alte surse de energie regenerabilă. Acum beneficiile vor fi mai mici, iar rambursarea, respectiv va fi mai lungă. NM vă explică ce și de ce a propus Ministerul Energiei.

Cum stau lucrurile acum?

Din 2016, în Republica Moldova este în vigoare legea „Cu privire la promovarea utilizării energiei din surse regenerabile”, care descrie mecanismul de contorizare netă. Datorită acestuia, consumatorii casnici, care au instalat panouri solare acasă, pot furniza surplusul de energie electrică în rețea. Și pot primi în schimb compensații.

Contorizarea netă funcționează în felul următor. Atunci când o centrală electrică de casă produce mai multă energie electrică decât are nevoie gospodăria, surplusul intră în rețeaua electrică generală. Atunci când un consumator are nevoie de mai multă energie electrică decât produce instalația de casă (de exemplu, noaptea sau iarna, când randamentul panourilor solare este mult mai scăzut), consumatorul primește energia electrică necesară din rețea.
Dacă pe parcursul unei luni un consumator folosește mai multă energie electrică decât a furnizat în rețea, acesta primește o factură pentru diferența de kW/h. Dacă lucrurile stau invers, atunci acesta nu primește niciun fel de chitanță, iar surplusul furnizat rețelei poate fi folosit în următoarele luni.

Odată pe an, furnizorul de energie electrică (Premier Energy sau FEE Nord) recalculează energia electrica primită și livrată în cazul acestor consumatori. Dacă un consumator a furnizat în rețea mai mulți kW/h într-un an decât a primit din rețea, atunci compania îi rambursează diferența. Dar nu conform tarifului pentru energia electrică furnizată populației, ci la prețul mediu de achiziție a kilowattului pentru compania furnizor.

Conform mecanismului de contorizare netă, consumatorul are dreptul să instaleze centrale electrice cu o capacitate de până la 100 kW. La modul practic, însă puterea maximă este limitată de contractul cu furnizorul de energie electrică și este mult mai mică.

Ce propune Ministerul Energiei?

Ministerul Energiei a elaborat un proiect de lege care va înlocui mecanismul de contorizare netă cu facturare netă. Proiectul de lege a fost deja aprobat de Guvern și urmează să fie adoptat de Parlament.

Mecanismul propus de facturare netă funcționează aproximativ la fel ca contorizarea netă, doar că compensarea dintre consumator și furnizor se calculează nu în kW, ci în bani. În același timp, consumatorul vinde energie electrică furnizorului la un preț mai mic decât tariful stabilit pentru el, ceea ce este mai puțin profitabil.

Cu contorizarea netă, un consumator care produce vara un surplus și furnizează kilowații în rețea, îi poate folosi iarna pentru încălzire. Iar dacă consumatorul oricum are un surplus pe parcursul anului calendaristic, atunci furnizorul îl cumpără.

În cazul facturării nete, furnizorul îi vinde energie electrică consumatorului conform tarifului său aprobat, iar consumatorul cu panouri solare (prosumator – „consumator profesionist” sau „producător-consumator”) vinde energie electrică în rețea la prețul mediu de achiziție al energiei electrice de către furnizor, care în practică este cu aproximativ 30% mai mic decât tariful pentru consum.

Structura tarifului pentru energia electrică folosind exemplul Premier Energy.

Este de remarcat faptul că, în conformitate cu proiectul de lege al Ministerului Energiei, mecanismul de contorizare netă va fi valabil până în 2027 pentru prosumatorii care au instalat panouri solare înainte de 31 decembrie 2023 inclusiv.

De exemplu. Pe parcursul unei luni, în zilele însorite, instalația de panouri solare de casă a furnizat 200 kWh în rețea. Noaptea, pe parcursul aceleiași luni, gospodăria a consumat aceiași 200 kW/h.

În cazul contorizării nete, kilowați produși și consumați sunt compensați, iar consumatorul și furnizorul nu-și datorează nimic.

În cazul plății nete, gospodăria trebuie să cumpere 200 kW de la furnizor la un tarif (în prezent pentru Premier Energy este de 2,99 lei per kW), și să vândă în rețea cei 200 kW generați de panouri solare la un preț aprobat de ANRE, care este cu aproximativ 30% mai mic. Consumatorul va trebui să plătească această diferență de 30% furnizorului.

De ce sunt necesare aceste modificări?

Evident, noul mecanism îi pune pe proprietarii de panouri solare într-o poziție mai puțin avantajoasă decât anterior. Ministerul Energiei și Agenția pentru Eficiență Energetică explică modificările propuse prin necesitatea de a reduce impactul negativ al acestor consumatori asupra rețelelor de distribuție și de a face mai echitabilă distribuirea costurilor de întreținere a rețelei.

În 2022, o creștere bruscă a tarifelor pentru energia electrică a provocat o adevărată explozie în domeniul energiei regenerabile și a instalării de panouri solare în Moldova.

În octombrie 2022, ANRE a fost nevoită să dubleze capacitatea totală maximă permisă a centralelor care produc energie electrică din surse regenerabile, deținute de consumatorii casnici. Acum, ponderea unor astfel de instalații electrice (de exemplu, instalații solare sau eoliene, instalații de biomasă) poate fi de până la 10% din sarcina totală a rețelei electrice și nu de până la 5%, așa cum a fost anterior.

Potrivit Agenției pentru Eficiență Energetică, în primele opt luni ale anului 2023, capacitatea totală a instalațiilor energetice ale persoanelor fizice și juridice în cadrul mecanismului de contorizare netă s-a dublat și a constituit la sfârșitul lunii august aproape 77 MW.

Cea mai mare problemă, potrivit autorităților, este că mulți utilizatori au instalații cu o capacitate de generare ce depășește semnificativ propriul consum și creează un dezechilibru în rețeaua electrică.

Șeful Agenției pentru Eficiență Energetică, Ion Muntean, a explicat amănunțit pe pagina sa de Facebook de ce mecanismul de contorizare netă, în forma sa actuală, creează probleme sistemului energetic. „Anume posibilitatea de a putea „vinde” surplusul de energie este interpretată greșit de către prosumatori ca o posibilitate de a face business, lucru care nu este fezabil la capacități mici. Ori, mecanismul de contorizare netă a fost conceput și aplicat în toată lumea ca unul ce oferă posibilitate de a compensa parțial sau integral consumul de energie, fie că e vorba de consumator casnic sau non-casnic. Pentru scopuri de afaceri există alte mecanisme” a scris Muntean.

El a mai menționat că, din cauza puterii în exces a panourilor solare, tensiunea pe unele segmente de rețea poate varia foarte mult. „În zilele de vară, la amiază, tensiunea în rețea poate crește din cauza că invertoarele sunt diferite și setate diferit […] respectiv poate crește tensiunea la priza vecinilor. În acest caz crește riscul și probabilitatea ca buna funcționare a echipamentelor electrocasnice ale vecinilor să fie afectată”, a explicat Muntean.

Experți în domeniul eficienței energetice, admit că mecanismul existent creează anumite probleme rețelei, dar mai spun că noul mecanism de contorizare propus de Guvern va lovi în atractivitatea panourilor solare.

Evghenii Camenșic este încrezător că modificarea va face energia durabilă și cea verde mai puțin accesibilă pentru oamenii de rând. „Tranziția de la Net Metering la Net Billing este cu adevărat o tendință paneuropeană. Acest mecanism, printre altele, încurajează utilizatorii să consume energie atunci când o produc, când există un surplus. Dar toți cei care au instalat panouri solare în Moldova, mai ales cu o capacitate mai mare decât este necesar, nu sunt oameni săraci. Și acum energia regenerabilă devine și mai puțin accesibilă, ceea ce înseamnă că reducem accesul la ea pentru majoritatea consumatorilor obișnuiți”, a explicat pentru NM Camenșic.

Potrivit acestuia, în loc să schimbe atât de radical regulile jocului, Guvernul ar putea limita capacitatea gospodăriilor. „Ar fi posibil să se limiteze la 5 kW sau chiar mai puțin. Acest lucru este mai mult decât suficient pentru marea majoritate a gospodăriilor. Tot ce este mai jos de acest indicator, să rămână în cadrul contorizării nete, iar cine dorește mai mult, să treacă la plata netă”, a sugerat Camenșic.

Faptul că propunerea Ministerului Energiei este convenabilă pentru Guvern şi operatori de reţea, dar nerentabilă pentru consumatorii cu panouri solare, a fost remarcat de şeful Asociaţiei Renaşterea Rurală, Vladimir Ursu. „Consumatorul se aștepta să adune kilowați vara și să-i folosească iarna. Omul s-a gândit că va monta mai multe panouri și va folosi iarna energia pentru încălzire”, a menționat Ursu.

Potrivit acestuia, noul mecanism de contabilizare va opri boom-ul care s-a ivit în acest domeniu, deoarece perioada de rambursare a instalațiilor de generare va crește semnificativ. „Cei care s-au bazat pe acest mecanism și au instalat centrale cu o putere mai mare vor pierde cel mai mult. Înțeleg ministerul. Este necesar un nou mecanism pentru a controla producția și pentru a echilibra mai bine rețeaua. Așa se întâmplă și în Europa. Dar diferența dintre consumatorii moldoveni [și europeni] este că instalăm totul pe cheltuiala noastră, în timp ce în Europa există o mulțime de mecanisme de sprijin, granturi, subvenții”, a explicat expertul.

El a recomandat celor care se gândesc să instaleze panouri solare să facă acest lucru înainte de sfârșitul anului 2023, astfel acestea vor fi supuse contorizării nete până în 2027.

Evghenii Camenșic consideră, de asemenea, că restrângerea completă a mecanismului de contorizare netă, împreună cu lipsa creditelor ieftine și a altor măsuri de sprijinire a eficienței energetice a consumatorilor casnici, vor duce la faptul că energia regenerabilă va fi inaccesibilă pentru majoritatea cetățenilor.

„Cădem în aceeași capcană în care cad adesea țările sărace, unde energia regenerabilă este prerogativa celor bogați”, a menționat expertul.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Energia regenerabilă, panouri solare, top

Știri similare

Politică

Alcool, caviar, perle, blănuri și … gaz: Lista mărfurilor importate de antreprenorii din Transnistria care vor fi taxate, din 1 august

Viață

Președintele țării va coordona activitatea antiteroristă, iar SIS va asigura blocarea conținutului terorist de pe online. Proiect de lege

Justiție

Moldova, condamnată în premieră pentru sclavie și muncă forțată la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului

Ana-Maria Dolghii
| 7 iulie, 2026
15:04

Republica Moldova a fost condamnată în premieră pentru sclavie și muncă forțată la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO), arată bilanțul anului 2025. Din totalul celor 48 de hotărâri pronunțate în anul trecut împotriva țării noastre, majoritatea civile, statul a fost obligat să achite despăgubiri de circa opt milioane de lei, relatează Moldova 1.

Cele 48 de hotărâri în privința R. Moldova, emise de CtEDO în 2025, clasează țara noastră pe locul cinci printre statele membre ale Consiliului Europei, arată raportul Agentului Guvernamental, prezentat pe 7 iulie în cadrul audierilor publice organizate de Comisia pentru drepturile omului și relații interetnice din Parlament.

Potrivit documentului, Curtea a constatat 73 de violări ale drepturilor omului în 45 de hotărâri. Evenimentele care au determinat aceste încălcări s-au produs în perioada anilor 2011 – 2022.

Totodată, Curtea a pronunțat 30 de decizii prin care cererile au fost declarate inadmisibile.

Cele mai frecvente încălcări constatate de CtEDO se referă la neasigurarea unui proces judiciar echitabil, interpretarea și aplicarea neuniformă a legislației, deficiențele de ordin procedural și lipsa unor argumentări profesioniste din partea instanțelor de judecată.

De asemenea, Înalta Curte de la Strasbourg atrage atenția asupra problemelor legate de neexecutarea sau executarea tardivă a hotărârilor judecătorești definitive, investigarea defectuoasă a faptelor penale de către organele de urmărire penală, neasigurarea dreptului la respectarea vieții private și de familie, admiterea unor ingerințe nejustificate în dreptul de proprietate, precum și lipsa unor căi de atac efective la nivel național.

Violări ale dreptului la un proces echitabil și la protecția proprietății

Hotărârile pronunțate în anul 2025 confirmă că profilul violărilor constatate împotriva Republicii Moldova rămâne unul structural, fiind dominat de probleme cronice legate de funcționarea justiției.

Articolul 6 al Convenției Europene a Drepturilor Omului (CEDO) – Dreptul la un proces echitabil – însumează 33 de încălcări din totalul celor 73 constatate în cele 45 de hotărâri, reprezentând aproximativ 45.2% din totalul de violări din anul 2025.

Acestea se referă la modul în care au fost argumentate hotărârile judecătorești, inclusiv omisiunea de a atrage în proces persoane ale căror drepturi și interese au fost afectate sau refuzul examinării acțiunilor din motivul neachitării taxei de stat.

Pe locul doi se află încălcarea articolului 1 din Protocolul nr. 1 al Convenției – Dreptul la protecția proprietății – cu 21 de violări, ceea ce reprezintă 28.8%. Acestea vizează în special neexecutarea hotărârilor judecătorești, ingerințele disproporționate în dreptul de proprietate și pierderile patrimoniale nejustificate.

Șapte hotărâri s-au referit la încălcări ale articolului 8, care garantează dreptul la respectarea vieții private și de familie.

În alte două hotărâri au fost constatate încălcări ale articolului 10, care garantează dreptul la libertatea de exprimare. Alte trei hotărâri au identificat încălcări ale articolului 13, care stabilește dreptul la un remediu efectiv atunci când este vorba de exercitarea anumitor drepturi prevăzute de Convenție. Într-o altă hotărâre, Curtea a identificat și o încălcare a articolului 14, care interzice discriminarea.

Totodată, în anul 2025, Curtea a constatat, pentru prima dată în privința Republicii Moldova, încălcarea articolului 4 din Convenție referitor la interzicerea sclaviei și a muncii forțate.

Curtea a stabilit în acea hotărâre că investigația acestor fapte a fost deficitară și că autoritățile nu și-au respectat obligația de a aplica în mod efectiv legislația penală privind protecția împotriva tuturor formelor de viol și abuz sexual.

De asemenea, Curtea a menționat lipsa unei acomodări procedurale care să corespundă situației vulnerabile în care s-a aflat reclamanta, a notat revictimizarea ei și crearea unui climat umilitor în contextul investigării unor fapte referitoare la inviolabilitatea sa sexuală.

În baza hotărârilor și a deciziilor CtEDO devenite definitive în anul 2025, din bugetul de stat au fost achitați 373.303 euro, echivalentul a aproape opt milioane de lei.

Judecătorii care au emis deciziile arbitrare, absolviți de amenzi

„Agentul guvernamental a depus cereri de revizuire adresate instanțelor judecătorești pentru a remedia acele încălcări ce rezultă din hotărârile Curții, prin solicitarea în anumite situații a redeschiderii procedurilor judiciare, astfel încât să fie redus impactul asupra prejudiciilor suferite de către reclamanți, în special sub aspect de prejudiciu material”, a declarat, la audieri, Doina Maimescu, șefa Direcției Agent Guvernamental CtEDO din cadrul Ministerului Justiției.

Agentul Guvernamental a identificat persoanele ale căror acțiuni au contribuit la încălcările constatate de către Curte în hotărârile pronunțate în anul 2025, a înaintat două cereri de regres în legătură cu neexecutarea într-un termen rezonabil a hotărârilor judecătorești definitive și a depus cinci sesizări la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), în conformitate cu legea privind răspunderea disciplinară a judecătorilor. La ora actuală, aceste proceduri se află în curs de examinare.

Aliona Miron, judecătoare la Curtea Supremă de Justiție (CSJ) și membră a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), a confirmat existența acestei probleme și a spus că, anterior, s-a încercat sancționarea judecătorilor, dar, până la urmă, aceștia au fost absolviți de amenzi din cauza expirării termenului de prescripție.

„Aspectul legat de răspunderea disciplinară și materială a judecătorilor în contextul încălcărilor stabilite de CtEDO nu poate fi neglijat. Trebuie să spun că, pe parcursul anilor 2023 și 2025, au fost depuse mai multe sesizări din partea Ministerului Justiției. Unii judecători au fost atrași la răspundere, dar a fost încetată procedura în legătură cu expirarea termenului de prescripție. Trebuie să remarc că toate acele încălcări au avut loc începând cu anul 2008 și ultima e din 2020”, a informat judecătoarea.

Magistrata a comentat și concluziile evidențiate în raport cu privire la argumentarea nesatisfăcătoare a judecătorilor în deciziile lor. Aliona Miron a confirmat că există o astfel de problemă și a menționat că judecătorii au primit un ghid despre cum să formuleze mai bine acele argumentări.

„Cu regret, se menține încălcarea legată de nemotivarea hotărârilor judecătorești. Este o carență la care lucrăm deja pe parcursul a mai multor ani. CSM a elaborat un ghid privind asigurarea standardelor de calitate ale hotărârilor judecătorești, care are scopul de a asigura scrierea și motivarea hotărârilor care va duce la îmbunătățirea calității actului de justiție”, a concluzionat Miron.

O altă recomandare propusă de Agentul Guvernamental este formarea continuă a profesioniștilor, cu accent pe respectarea standardelor prevăzute de Convenție, pe asigurarea unui echilibru just între diversele drepturi și interese concurente și pe argumentarea adecvată a actelor judecătorești.

Reducerea numărului de hotărâri CtEDO, o condiție pentru aderare la UE

Rata de executare a hotărârilor Curții Europene reprezintă unul dintre criteriile de referință în baza cărora Republica Moldova va fi evaluată în parcursul său de aderare la Uniunea Europene, a subliniat Doina Maimescu.

„Statul nostru s-a angajat să reducă numărul cauzelor aflate în procedura de supraveghere avansată și din numărul cauzelor repetitive și să fortifice capacitățile instituționale pentru a îmbunătăți calitatea raportării măsurilor individuale și generale către Comitetul de Miniștri. Uniunea Europeană monitorizează cu multă atenție modul în care statul nostru pune în aplicare Hotărârile Curții în care este vizat”, a comentat șefa Direcției Agent Guvernamental CEDO.

„Aceste hotărâri sunt obligatorii în sensul că dau naștere anumitor obligații legale în conformitate cu dreptul internațional. Aceste concepte implică faptul că părțile contractante au această obligație internațională prin intermediul unui tratat internațional. De aceea, statul este responsabil pentru executarea acestor hotărâri și decizii”, a adăugat Valentin Roșca, adjunct al Avocatului Poporului.

În sistemul procuraturii se observă o tendință pozitivă de revizuire sau redeschidere a unor dosare ineficient investigate, a remarcat, la aceleași audieri, Lilian Apostol, secretar de stat la Ministerul Justiției.

„Procuratura Generală recunoaște anumite greșeli și, pe această cale, încearcă să le repare în cadrul unor noi investigații”, a punctat Apostol.

Potrivit raportului Avocatului Poporului, prezentat în cadrul unor audieri parlamentare organizate pe 20 mai, situația drepturilor omului în Republica Moldova înregistrează progrese în mai multe domenii, precum dezvoltarea și modernizarea serviciilor sociale.

Cu toate acestea, persistă probleme sistemice majore legate de accesul la justiție, protecția socială, calitatea sistemului de sănătate, condițiile din locurile de detenție și protecția grupurilor vulnerabile.

***

Precizăm că Republica Moldova a achitat peste 23,4 milioane de euro cu titlu de despăgubiri în urma hotărârilor pronunțate de CtEDO, de la aderarea țării la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în 1997, și până la sfârșitul anului 2025.