Din cauza pandemiei de coronavirus, care a provocat o criză economică în toată lumea, PIB-ul Moldovei va scădea cu 3% în anul 2020. Exporturile se vor reduce cu 3,8%, iar importurile – cu 7,6%. Veniturile reale ale populației cel puțin nu vor crește. Ministerul Economiei a prezentat o asemenea prognoză la mijlocul lunii aprilie. Seceta și înghețurile ar putea și mai mult să „corecteze" această prognoză în direcția negativă.

Cu toate acestea, unii indicatori macroeconomici sunt deocamdată departe de criză, deși economia țării practic s-a oprit.

Dacă însă am urmări cursul leului în raport cu dolarul și moneda europeană, s-ar părea că economia moldovenească nu este zdruncinată, ci un pic legănată pe „valurile valutare".

De menționat că la 7-8 aprilie, cursul dolarului și al monedei europene a atins apogeul: un dolar a costat 18,64 de lei, iar un euro – 20,2 lei. Apoi leul a făcut un pas înapoi și s-a stabilizat. La sfârșitul lunii aprilie, BNM a stabilit cursul de 18,25 de lei pentru un dolar și 19,8 lei pentru un euro.

Potrivit prognozelor experților, în următoarele luni nu va avea loc devalorizarea monedei naționale. În opinia economistului Veaceslav Ioniță, Moldova a primit un volum considerabil de asistență externă, care va compensa pe deplin scăderea volumului remitențelor și cel al exporturilor. Datele pentru luna aprilie încă nu există. Însă în luna martie, remitențele emigranților s-au diminuat nesemnificativ comparativ cu luna martie 2019 – cu 6,2%, constituind 95 milioane de dolari. În luna februarie, volumul remitențelor a fost de 94,6 milioane de dolari.

„Evident, în luna aprilie, remitențele vor scădea și mai mult, dar s-a redus nu numai fluxul de valută, ci și ieșirea acesteia, pentru că s-au diminuat importurile", a precizat expertul. El însă nu a oferit o prognoză pentru cursul valutar, menționând că acesta va depinde de mai mulți factori – durata măsurilor de carantină, ritmul de relansare a economiei, prețurile petrolului, situația din regiune și din lume.

Conform prognozei Ministerului Economiei, cursul dolarului va constitui 18,96 pentru $1.

Potrivit estimărilor experților, criza provocată de COVID-19 se deosebește prin faptul că s-a produs pe neașteptate și a afectat aproape toată economia. Un sondaj de opinie realizat la mijlocul lunii aprilie, la comanda asociațiilor de business, a demonstrat că în cazul a 88 la sută din companii a scăzut cererea, la 57% din ele au apărut probleme ce țin de materia primă și livrări, iar în 63% s-a diminuat productivitatea.

În cazul a două treimi din companii, veniturile s-au redus cu 35%.

Cel mai mult au fost afectate trei domenii. 64% din companiile HoReCa, 63% din agențiile de turism și 50% din fabricile de confecții au pierdut mai mult de o jumătate din venituri.

Potrivit sondajului, 84% din antreprenori consideră că în următoarele două-cinci luni, ei se vor confrunta cu un deficit acut de mijloace circulante.

De aceea 70 la sută din antreprenori au declarat despre reducerea cheltuielilor pentru personal, 64-68% – pentru investițiile curente și cele pe termen lung.

Toate acestea au afectat considerabil veniturile populației, din care cauză s-a micșorat cererea de mărfuri și servicii, iar situația businessului se va înrăutăți și mai mult. E un cerc vicios.

Pandemia a afectat considerabil și lanțurile valorice internațioale. Din cauza măsurilor restrictive din Moldova, dar și din alte țări, companiile moldovenești s-au confruntat cu probleme ce țin de furnizarea materiei prime, exportul și importul de mărfuri și servicii. 80 la sută din companiile din sectorul agroindustrial, din construcții și din industria grea au declarat că deficitul de materie primă va influența negativ asupra activității lor în următoarele două-cinci luni.

Potrivit afirmațiilor lui Malairău, trecerea afacerilor în regim online nu a provocat creșterea vânzărilor scontată, deși unora le-a permis să se mențină pe linia de plutire.

Ea a menționat că ramura cea mai afectată din cauza carantinei este acel segment al serviciilor care presupune un contact apropiat cu oamenii și grupuri mari de oameni. Este vorba despre saloanele de înfrumusețare, centrele de fitness, agențiile organizatoare de evenimente.

„Zero vânzări. Ele au fost afectate în totalitate", a comunicat AmCham.

Afirmațiile șefei Camerei de Comerț au fost confirmate și de Elena Olievschi, proprietara salonului de înfrumusețare „EVO studio".

Ținem să menționăm că au fost afectate de criză și companiile care, s-ar părea, ar fi trebuit să câștige din aceasta. De exemplu, și la companiile IT s-au redus veniturile – cererea de unele servicii a scăzut brusc, iar creșterea cererii de alte servicii nu a acoperit această diminuare. Din lipsă de comenzi, suferă designerii web. S-ar părea că marketplace-urile intermediare sunt într-o situație avantajoasă, însă oferind servicii de organizare a vânzărilor în regim online, acestea nu știu, când serviciile respective vor fi plătite.

Autoritățile Moldovei s-au gândit timp de trei săptămâni, cum să susțină businessul. La 1 aprilie, guvernul și-a asumat răspunderea pentru pachetul „anticriză" de măsuri în susținerea businessului și a cetățenilor care au fost afectați din cauza carantinei instituite de autorități.

Opoziția a găsit chiar și unele prevederi suspecte, care nu au nicio atribuție la măsurile anticriză. Este vorba despre prevederi referitoare la taxele pentru utilizarea resurselor minerale, furnizarea de bunuri către magazinele duty-free și produsele din tutun.

La 2 aprilie, prim-ministrul Ion Chicu a venit în parlament pentru a prezenta „pachetul anticriză", însă ședința a fost anulată, pentru că s-au prezentat doar deputații din opoziție. Apoi Curtea Constituțională, unde s-au adresat reprezentanții opoziției, a declarat neconstituțional „pachetul anticriză", din cauza că a fost încălcată procedura de angajare a răspunderii guvernului.

După aceasta, Comisia pentru Situații Excepționale a aprobat câteva măsuri urgente din pachetul guvernului. Mai târziu, guvernul a prezentat varianta „îmbunătățită" a „pachetului anticriză" pe care parlamentul l-a aprobat în cadrul ședinței din 22 aprilie. Astfel, susținerea businessului va costa 320 milioane de lei din buget.

Susținerea businessului de către autorități reprezintă 14 măsuri. Unele dintre ele au fost aplicate de către Comisia pentru Situații Excepționale, la sfârșitul lunii martie

Este vorba despre interdicția de a expune produse din tutun pe rafturi și la vitrine. Interdicția trebuia să intre în vigoare la 20 mai curent. În schimb, vânzătorii trebuiau să prezinte, la solicitarea cumpărătorului, lista produselor din tutun care sunt în vânzare. Ministrul finanțelor Sergiu Pușcuța susține că amânarea acestei legi nu are nicio legătură cu lobby-ul în favoarea tutunului. Potrivit afirmațiilor sale, s-a decis amânarea aplicării acestei legi, deoarece aceasta „implică niște cheltuieli considerabile pentru magazinele în care se comercializează produse din tutun". Totodată, regulile noi de comercializare a produselor din tutun vor duce la „creșterea contactelor, ceea ce nu este recomandat în perioada pandemiei", a menționat Pușcuța.

Autoritățile au modificat articolul Codului fiscal despre returnarea accizelor la mărfurile care se vând în magazinele duty-free: din acest articol a fost exclusă fraza în care se menționează că este vorba despre „magazinele duty-free situate în zona de ieșire din Republica Moldova".

Opoziția a considerat că astfel, autoritățile au creat teren pentru scheme prin care să se evite plata accizelor, iar pe lângă aceasta, iarăși vor permite ca asemenea magazine să fie deschise în Transnistria. Ministerul Finanțelor a respins acest lucru și a specificat că este vorba doar despre protecția împotriva dublei impozitări a produselor autohtone, care se vând în magazinele duty-free.

În prezent, impozitele se calculează în procente din valoarea minereurilor, de exemplu, rata pentru ghips și gresie – 10%, pentru granit – 7%, pentru cretă – 6%. În noua redacție a legii, impozitul se va calcula din volumul extras: de exemplu, impozitul pentru extragerea ghipsului va constitui 7 lei pentru o tonă, granit și gresie – 5 lei pentru un metru cub.

Experții au indicat imediat autorităților asupra lipsei de transparență și inoportunității acestei modificări. Ministerul Finanțelor însă afirmă că modificările sunt necesare, iar bugetul, dimpotrivă, va obține de două ori mai multe venituri în această activitate: dacă anul trecut bugetul a obținut 18,4 milioane de lei din extragerea minereurilor, în anul 2021 ar putea obține 38 milioane de lei.

Tatiana Lariușina, doctor în economie, a numit pachetul anticriză de amendamente la legislație „o împușcătură în piciorul" guvernului.

Veniturile la buget în perioada carantinei au scăzut brusc, în special pe partea impozitelor indirecte, inclusiv TVA, ceea ce demonstrează reducerea consumului. Guvernul a estimat pierderile veniturilor în buget din acest an în suma de 7,5 miliarde de lei, sau 11% din cele planificate.

Conform prognozelor Ministerului Finanțelor, cel mai mult se vor reduce veniturile din TVA – de la 22,7 miliarde de lei până la 19,3 miliarde de lei, din impozitul pe venit – de la 7,4 până la 6 miliarde de lei, din accize – de la 7 până la 6,2 miliarde de lei. Veniturile din aceste articole se vor reduce în medie cu 11-15%.

Experții însă menționează că o astfel de creștere a deficitului ar trebui să însemne o expansiune monetară de amploare din partea statului, însă după redactarea bugetului, cheltuielile au crescut cu doar 2 miliarde și, în special, din contul majorării cheltuielilor pentru medicină și asistența socială. „Și acesta este cel mai mare neajuns al redactării bugetului care a fost propusă de Ministerul Finanțelor", consideră Adrian Lupușor, directorul executiv al Centrului Analitic Independent „Expert-Grup". Conform calculelor sale, injectările în economie trebuiau să constituie 5% din PIB, adică de 2,5 ori mai mult decât au propus autoritățile.

Adrian Lupușor consideră că guvernul a estimat prost posibilitățile rezervelor interne, datoriile interne scăzute și buna capitalizare a băncilor care ar fi putut să crediteze mai activ statul și să susțină afacerile. Totodată, expertul a spus că măsurile politicii monetare propuse de Banca Națională sunt insuficiente. Potrivit afirmațiilor sale, norma rezervelor obligatorii în mărime de 34% îngheață în bănci 18 miliarde de lei, bani care ar fi putut fi distribuiți pentru relansarea economiei.

La 27 aprilie, autoritățile au început să relaxeze măsurile de carantină. Astfel, au permis funcționarea tuturor magazinelor de mărfuri nealimentare, cu excepția celor care se află în interiorul centrelor comerciale și în piețe.

De asemenea, au permis restaurantelor să comercializeze produse „la pachet" și să ofere servicii de catering.

Dar încă au rămas închise gheretele care comercializează țigări și cafea, frizeriile, saloanele de înfrumusețare, centrele de fitness, localurile de agrement.

Din cauza că în decizia autorităților nu a fost indicat clar, care unități comerciale pot fi deschise, s-a creat o situație confuză și de luni, unele gherete au început să funcționeze.

Ea a adăugat că multe magazine nu se vor deschide imediat, chiar dacă li se va permite să activeze.

În luna aprilie, 7720 de persoane s-au înregistrat în calitate de șomeri. Iar în luna martie, au fost înregistrați 1500 de șomeri. La sfârșitul lunii aprilie, erau peste 25 de mii de șomeri.

De menționat că numărul lor nu a devenit mai mare comparativ cu anul trecut. În luna martie 2019, la Agenție s-au înregistrat 2400 de persoane.

În anul 2019, numărul șomerilor înregistrați oficial a fost de 47 de mii de persoane. Aceasta înseamnă 5,1% din numărul total al populației economic active din Moldova, care a constituit la sfârșitul anului trecut 919 mii de persoane.

Text: Natalia Melnic
Prezentare: Cristina Demian
Foto: freepik.com