gov.md

„Este o povară pentru buget”. Ministrul Finanțelor, despre majorarea pensiilor și salariile miniștrilor

Ministrul Finanțelor Veronica Sirețeanu a explicat din ce motiv Guvernul nu poate să majoreze pensiile, în contextul anumitor critici apărute în contextul dublării salariilor miniștrilor. În cadrul ediției din 6 mai a emisiunii „Puncte de reflexie” de la Vocea Basarabiei, Sirețeanu a explicat că numărul pensionarilor este foarte mare și chiar în depășește pe cel al persoanelor apte de muncă, iar o majorare a pensiilor chiar și cu 200 de lei înseamnă cheltuieli suplimentare de miliarde de lei. Ministrul Finanțelor a menționat că achitarea pensiilor reprezintă, deja, o povară pentru buget.

Ministrul a dat asigurări că, dacă Guvernul ar dispune de posibilități financiare suficiente, majorarea pensiilor s-ar face „cu mare drag”. La remarca moderatoarei Valentina Ursu, precum că nemulțumirile apar din cauza că pentru salariile miniștrilor se găsesc bani, iar pentru pensii mai mari – mai greu, Sirețeanu a răspuns:

„Altceva este că la noi, într-adevăr, numărul de persoane vârstnice este unul destul de înalt, care tinde să echivaleze sau chiar să depășească numărul persoanelor active în piața muncii.  (jurnalista: Și va fi o povară pe buget…) Este deja. Noi în fiecare lună din bugetul de stat, din impozitele și taxele pe care le achităm noi alocăm bugetului de asigurări sociale, ca să fie capabil să achite aceleași pensii și aceleași indemnizații, în jur de un miliard de lei, în fiecare lună. Deci, ca să înțelegeți că creșterea cu 200 de lei, de exemplu, a pensiei asta ar însemna câteva miliarde de lei pentru noi ca să le identificăm și să putem aloca, creșterile care s-au făcut acum au însemnat 90 de milioane de lei versus acele câteva miliarde”.

Amintim că, pe 31 mai, Guvernul a aprobat rectificările la bugetul de stat pentru anul 2023. Potrivit documentului, atât veniturile, cât și cheltuielile bugetului de stat se majorează cu 1,406 miliarde de lei.

„Modificarea bugetului a fost determinată de majorarea intrărilor de granturi externe pentru suport bugetar în sumă de 94 de milioane de dolari, resurse ce au fost direcționate în mare parte pentru dezvoltarea economiei naționale”, au comunicat reprezentanții Guvernului.

Principalele măsuri de ordin economic, vizează alocarea suplimentară de resurse pentru infrastructură și dezvoltare locală:

  • majorarea Fondului rutier cu 736 milioane de lei pentru lucrări de reparație și întreținere a drumurilor publice naționale;
  • susținerea întreprinderilor mici și mijlocii, inclusiv programul „373”, prin programele ODA – 338 de milioane de lei (din surse externe inclusiv);
  • majorarea Fondului național de dezvoltare regională și locală – 320 de milioane de lei pentru implementarea proiectelor în cadrul programului „Satul European”;
  • majorarea Fondului național pentru dezvoltarea agriculturii și a mediului rural – 100 de milioane de lei.

De menționat că Guvernul a propus creșterea salariilor miniștrilor de aproape 2 ori, din 1 iunie. Astfel, dacă un ministru primește, în prezent, un salariul de 26.486 de lei, plus adaosul de 1.300 de lei de care beneficiază toți bugetarii, atunci după votul din Parlament, salariile acestora ar putea crește la 50.184 de lei. La sumă va fi adăugat și adausul de 1.300 de lei. Salariile miniștrilor vor depăși, astfel, leafa premierului, al șefului statului și al președintelui Parlamentului de aproape 2,5 ori.

Ultima dată, salariul brut al unui ministru a crescut la 1 ianuarie, de la 19.520 de lei la 27.790 de lei, adică cu peste 8 000 de lei mai mult. În majorare intră și adaosul de 1.300 de lei, pe care-l primesc toți bugetarii.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Maia Sandu, despre mecanismele de protecție propuse de UE pentru noile state membre: „Înțelegem că există anumite îngrijorări”

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, afirmă că înțelege îngrijorările statelor membre ale Uniunii Europene privind posibilele regrese democratice după aderarea unor noi țări și consideră „firească” adoptarea unor măsuri de salvgardare. Șefa statului susține însă că Republica Moldova își dorește să adere la UE cu drepturi depline și muncește pentru a demonstra că reformele promovate sunt durabile. Afirmațiile au fost făcute într-un interviu pentru portalul Calea Europeană, pe 9 octombrie, în contextul propunerilor Comisiei Europene privind introducerea unor mecanisme de protecție.

„Noi înțelegem că există anumite îngrijorări în rândul statelor membre și înțelegem necesitatea unor măsuri de salvgardare. Este firesc. Și în România au existat anumite elemente unde monitorizarea a continuat și după aderare. Bineînțeles că noi optăm pentru calitatea de membru cu drepturi depline și muncim ca să demonstrăm că ceea ce construim noi aici este durabil. Dar sunt sigură că, după aderare – sper să se întâmple cât mai repede -, statele membre vor vrea să vadă continuitatea îmbunătățirilor și este firesc să fie așa”, a declarat Maia Sandu.

Amintim că, pe 6 octombrie, Comisia Europeană a prezentat noi mecanisme de protecție pentru a preveni regresul democratic în statele care vor adera la Uniunea Europeană. Potrivit propunerilor, noii membri ar putea fi supuși unor măsuri de supraveghere și sancționare timp de până la 15 ani de la aderare, inclusiv suspendarea temporară a drepturilor de vot în Consiliul UE și a accesului la fonduri europene, în cazurile grave de încălcare a valorilor fundamentale ale Uniunii Europene și a principiului cooperării loiale. Măsurile urmăresc să permită o reacție mai rapidă la abaterile de la statul de drept și să prevină blocarea deciziilor europene. Propunerile trebuie discutate și aprobate de statele membre pentru a putea fi aplicate.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: