Externe

„Europa are nevoie de pace”. Orban s-a întâlnit cu Putin la Moscova. Reacția UE

Ana-Maria Dolghii
| 6 iulie, 2024
10:32

La câteva zile după ce a fost la Kiev, premierul Ungariei, Viktor Orban, a efectuat o vizită în capitala Federației Ruse, Moscova. Politicianul s-a întâlnit cu președintele rus Vladimir Putin, cu care a discutat despre posibilitatea negocierilor de pace cu Ucraina pentru încheierea invaziei ruse. După discuțiile cu Putin, Orban a declarat că pozițiile Kievului și Moscovei sunt „foarte departe una față de alta”. Într-o reacție la vizita premierului Ungariei în capitala rusă, șeful diplomației UE, Josep Borrell, a declarat că Orban nu a reprezentat UE, fiindcă poziția Uniunii Europene față de invazia rusă din Ucraina nu permite contacte oficiale cu Putin.

Orban a fost la Moscova

Premierul Ungariei a ajuns la Moscova în dimineața de 5 iulie. Acesta a avut o întrevedere bilaterală cu președintele Rusiei, Vladimir Putin, care a durat circa două ore și jumătate.

Ulterior, Putin și Orban au susținut o conferință de presă.

„Europa are nevoie de pace. În ultimii doi ani și jumătate, am realizat că fără diplomație, fără canale de comunicare, nu vom obține pacea. Pacea nu va veni de la sine, trebuie de muncit pentru ea. Astăzi am discutat cu dl președinte despre modalitățile de a obține pacea. Am vrut să aud și am auzit opinii cu privire la trei aspecte importante: ce părere are despre inițiativele de pace existente, ce părere are despre încetarea focului și discuțiile de pace, în ce ordine pot fi desfășurate acestea și, în al treilea rând, viziunea asupra Europei după război”, a declarat Viktor Orban în timpul conferinței de presă.

Prim-ministrul maghiar, cunoscut pentru atitudine pozitivă față de Kremlin și Vladimir Putin personal, a menționat că Ungaria este una dintre puținele țări care poate discuta „cu ambele părți ale conflictului”. „Acesta este motivul pentru care am fost la Kiev în timpul săptămânii și de ce sunt acum la Moscova. Am înțeles din experiență că pozițiile sunt foarte departe una față de alta. Trebuie făcuți mulți pași pentru a apropria încheierea războiului. Cel mai important pas în acest sens a fost deja făcut. Ungaria a stabilit contacte cu părțile și va continua să lucreze în această direcție”, a adăugat el.

În același timp, Vladimir Putin a declarat că Moscova insistă asupra retragerii trupelor ucraineni din regiunile ocupate al Ucrainei Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson. Potrivit lui, există „și alte condiții, dar toate acestea sunt subiecte care trebuie analizate în detaliu în cursul unei eventuale activități comune”.

„Am afirmat în mod repetat că am fost întotdeauna și rămânem deschiși să discutăm despre soluționare politico-diplomatică. În tabăra adversă, însă, auzim despre o lipsă de dorință de a rezolva problema în acest mod. Iar sponsorii Ucrainei continuă să încerce să folosească această țară și poporul său ca un berbec, o victimă în confruntarea cu Rusia”, a spus președintele rus.

Reacția liderilor UE

Vizita lui Orban în capitala rusă a atras reacții din partea liderilor Uniunii Europene.

Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Josep Borrell, a subliniat că prim-ministrul Ungariei – țară membră a Uniunii Europene – nu a reprezentat blocul comunitar la Moscova.

„Vizita premierului Viktor Orban la Moscova se încadrează exclusiv în relațiile bilaterale dintre Ungaria și Rusia. Pozițiile Consiliului European privind războiul Rusiei împotriva Ucrainei exclud contactele oficiale dintre UE și președintele Putin. Prin urmare, premierul Orban nu reprezintă UE”, a scris Josep Borrell pe X.

.@PM_ViktorOrban visit to Moscow falls exclusively in the bilateral relations between Hungary & Russia. #EUCO positions on Russian war against Ukraine exclude official contacts between the EU & President Putin.

PM Orban is thus not representing the EU.https://t.co/0xPP1ZhNp8

— Josep Borrell Fontelles (@JosepBorrellF) July 5, 2024

Iar președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a menționat că înduplecarea lui Putin nu este soluția pentru o pace justă și durabilă, ci unitatea și determinarea.

„Prim-ministrul Viktor Orban vizitează Moscova. Înduplecarea nu-l va opri pe Putin. Numai unitatea și determinarea vor deschide calea către o pace cuprinzătoare, justă și durabilă în Ucraina”, a scris Ursula von der Leyen pe X.

Hungarian @PM_ViktorOrban is visiting Moscow:

Appeasement will not stop Putin.

Only unity and determination will pave the path to a comprehensive, just and lasting peace in Ukraine.

— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) July 5, 2024

***

Deplasarea lui Viktor Orban la Moscova a venit la trei zile după o vizită supriză la Kiev. Aceasta a fost prima călătorie a prim-ministrului ungar în capitala Ucrainei de la începutul invaziei pe scară largă. Orban a avut o întrevedere cu președintele ucrainean Vladimir Zelenski.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

discuții, josep borrell, moscova, negocieri de pace, reactii, top, UE, vizită, орбан, путин

Știri similare

Viață

Reportaj din Dereneu: satul care s-a împărțit între două mitropolii

Externe

Rusia: Un bărbat pe nume Isus Petrovici Hristos, obligat de instanță să-și schimbe numele

Justiție

Audierea lui Plahotniuc în dosarul „Frauda bancară”, amânată: a invocat o viroză. Reacția procurorului

Mihaela Conovali
| 12 februarie, 2026
15:21

Ex-liderul Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc, a fost adus pe 12 februarie în fața instanței pentru a fi audiat în dosarul „Frauda bancară”. În ședință, Plahotniuc a spus că starea de sănătate nu îi permite să fie audiat, invocând o viroză. Procurorul a declarat că demersul „poate fi considerat o acțiune pentru a tergiversa examinarea cauzei”. Potrivit procurorului de caz, instanța a amânat ședința și a solicitat prezentarea documentelor confirmative. În ședință, judecătorii au aprobat audierea a trei dintre cei 48 de martori solicitați de partea apărării.

Adus în instanță, Plahotniuc a fost întrebat de jurnaliști de ce a reuzat să acorde un interviu, după ce anterior acceptase. „Noi am solicitat permisiunea pentru interviu, ne-au refuzat”, a răspuns ex-liderul PDM. Întrebat dacă pe 17 februarie, când, potrivit deciziei judecătorești, va fi adus silit în instanță pentru a depune mărturie în dosarul „Kuliok”, va face declarații sau va refuza, acesta a răspuns: „N-a rămas mult, așteptați”.

În ședință, Plahotniuc a spus că starea de sănătate nu îi permite să fie audiat pe 12 februarie. „Eu tot sunt om și am prins o viroză”, a afirmat acesta, potrivit Moldova1. În aceeași ședință, judecătorii au aprobat audierea a trei dintre cei 48 de martori solicitați de partea apărării. „Câte un martor din rândul angajaților instituțiilor bancare, Banca de Economii și Banca Socială, și audierea unui martor din rândul celor indicați din lista apărării din cadrul Victoriabank”, au precizat judecătorii.

Procurorul de caz, Alexandru Cernei, a spus că motivul invocat pentru imposibilitatea de a oferi declarații a fost starea de sănătate. „Nu a fost prezentat niciun document medical care confirmă că starea de sănătate nu permite să dea declarații. Am considerat că este neîntemeiată această cerere. Instanța a solicitat prezentarea documentelor confirmative ulterioare și a amânat ședința pentru o altă dată. (…) Poate fi considerată și o acțiune pentru a tergiversa examinarea cauzei. Atâta timp cât nu avem documentele medicale nu putem să dăm o apreciere obiectivă”, a declarat procurorul.

Avocatul lui Plahotniuc, Lucian Rogac, a spus că documentele confirmative solicitate de instanță, ce ține de starea de sănătate a ex-liderului PDM, „nu este de sarcina apărării”. „În fine, ne-am conformat solicitării instanței și vom prezenta actele necesare. Se va face o adresare către instituția penitenciară în vederea obținerii unui astfel de act”, a adăugat Rogac.

Ce ține de cei trei martori, dintre cei 48 solicitați de apărare, acceptați de instanță, procurorul de caz, Alexandru Cernei, a spus că a „pledat pentru respingerea acelei cereri ca inadmisibilă, deoarece, la o anumită etapă, instanța s-a expus pe lista martorilor”. „Există încheieri definitive și, din punctul nostru de vedere, nu putea să revină la acea listă. Instanța a considerat să admită 3 din 48 de martori. (…) Asta înseamnă că o să mai dureze o ședință-două cercetarea judecătoarească din cele preconizate care le avem până la sfârșitul lunii”, a comunicat procurorul.

Avocatul a spus că decizia instanței de a accepta 3 martori din 48 „reprezintă un dezechilibru și o încălcare a egalității”. „Instanța practic ne-a dat o sarcină mai că nu imposibilă: în patru zile să identificăm martorii, să-i cităm și să asigurăm prezența acestora în sala de judecată”, a mai spus avocatul.

***

Vladimir Plahotniuc a fost reținut în Grecia la sfârșitul lunii iulie 2025, iar la 25 septembrie a fost extrădat în Republica Moldova. La Chișinău, acesta a fost plasat în arest preventiv în penitenciarul nr. 13 din capitală. Măsura arestului a fost prelungită de mai multe ori.

Plahotniuc figurează ca inculpat în mai multe dosare penale, cel mai sonor dintre acestea fiind cel privind furtul miliardului. Potrivit datelor procuraturii, Plahotniuc, prin intermediul unor companii controlate de Șor, ar fi obținut 39 de milioane de dolari și 3,5 milioane de euro din banii furați. Acest dosar a fost transmis de procuratură în instanță în iulie 2023.

Despre furtul unui miliard de euro din trei bănci moldovenești — Banca de Economii, Banca Socială și Unibank — s-a aflat la sfârșitul lunii noiembrie 2014. Ulterior, Banca Națională a introdus administrare specială în aceste bănci, iar apoi autoritățile au decis lichidarea lor (băncile se află până în prezent în proces de lichidare). Tot atunci, Banca Națională a acordat acestor bănci credite garantate de Guvern, în aceeași sumă care a fost furată (aproximativ 14 miliarde de lei sau, la cursul de atunci, 1 miliard de euro). Potrivit explicațiilor autorităților, creditele au fost necesare pentru a preveni panica pe piața bancară. În contul acestei datorii, Guvernul a emis și a transmis Băncii Naționale obligațiuni de stat în valoare de 13,3 miliarde de lei, cu o rată a dobânzii de 5% anual, pe care s-a angajat să le răscumpere în termen de 25 de ani. Aceste sume au fost incluse în datoria publică. Împreună cu dobânzile, pe parcursul celor 25 de ani, suma va ajunge la 24,5 miliarde de lei.