Politică

Europa multicoloră. De ce în UE își poate găsi loc chiar și Țîrdea

Ecaterina Dubasova
| 18 iunie, 2024
09:15

Dacă asculți propagandiștii, ți se creează impresia că toți cei din Uniunea Europeană sunt liberali înfocați, luptă cu biserica și se gândesc non-stop cum să distrugă cât mai repede „familia tradițională”. Iar cei care gândesc diferit sunt persecutați și somați să tacă. NM dezminte acest mit și vă povestește cât de luminos și divers este spectrul politic al Europei și de ce acolo se va găsi un loc și companie chiar și pentru cei mai înrăiți conservatori și eurosceptici.

În politica moldovenească totul este destul de simplu și în același timp paradoxal. Așa-zișii „de stânga” sunt de fapt conservatori pro-ruși care luptă împotriva „propagandei gay” și a feminismului, îi sperie pe toți cu migranți, susțin biserica și „familia tradițională”. Iar „dreapta” convențională apără drepturile minorităților, valorile liberale laice și promovează eco-agenda.

În politica europeană, și chiar în știința politică, totul este complet diferit. Dreapta de acolo este cu adevărat corectă și mai conservatoare decât liberalii. Iar stânga reprezintă cu adevărat valorile de stânga – dreptate socială, pace, ecologie, drepturile minorităților etc. Și există radicali pentru fiecare gust și culoare. Și centriști care într-o anumită măsură echilibrează totul.

În același timp, spectrul politic european este atât de larg, divers și dinamic, încât aproape oricine va găsi acolo oameni cu păreri politice asemănătoare. Chiar și cei mai disperați eurosceptici, care ne conving că Europa este plină de atei, de persoane LGBT și de migranți. De exemplu, deputatul Bogdan Tîrdea, care promovează deschis opinii conservatoare, pro-ruse și homofobe, la ultimele alegeri pentru Parlamentul European a chemat oamenii să voteze pentru ultraconservatorii europeni, iar după anunțarea rezultatelor s-a bucurat că „UE expiră”.

Dar înainte ca dolarul să „explodeze ca un balon de săpun” și Uniunea Europeană să „se prăbușească”, să examinăm spectrul politic al Europei, unde fiecare – și chiar Țîrdea – îi va găsi pe ai săi.

Creștin-democrații

Să începem cu centrul. Și de la cel mai mare partid european, cu cea mai mare fracțiune din Parlamentul European. Acesta este Partidul Popular European (PPE) – da, același din care face parte și partidul moldovenesc de la guvernare PAS.

PPE include, printre altele, partide liberal-conservatoare și partide creștin-democrate. Contrar opiniei răspândite în Moldova că toată lumea din Europa s-a „întors de la Dumnezeu”, partidele creștin-democrate din Europa sunt destul de populare. Aceste partide politice nu au nicio afiliere cu biserica (după cum ne amintim, în statele laice, biserica este separată de stat și politică), dar în programele lor îmbină valorile creștine și democratice.

Aceste partide susțin dreptatea socială, drepturile omului și solidaritatea. Un exemplu elocvent al unui astfel de partid este Uniunea Creștin Democrată din Germania, condusă anterior de Angela Merkel. Există, de asemenea, partide creștin-democrate puternice în Austria, Belgia, Spania, Italia și alte țări ale UE

Stânga muncitorească

Să ne deplasăm spre stângă. Da, există partide de stânga și chiar de extremă stânga în Uniunea Europeană. Ei au propria fracțiune în Parlamentul European – Stânga Unită Europeană. Sloganul lor este „Vocea străzii în Parlamentul European”. Prioritatea principală a stângii este respectarea drepturilor omului în toate sferele sociale. Ei luptă pentru democrație și pace. Ei se opun tendinței de militarizare și sprijină muncitorii. Stânga promovează, de asemenea, feminismul, drepturile LGBT și agenda ecologică. Un exemplu de astfel de partid de stânga european este partidul politic francez cu numele foarte elocvent „Franța necucerită”.

Nu se poate spune că extrema stângă este foarte populară în Europa. Dar în noua legislatură a Parlamentului European, de exemplu, conform datelor preliminare, aceștia vor avea 39 de locuri.

Partidele social-democrate de centru-stânga sunt mult mai populare. Fracțiunea lor din PE – Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților (S&D) – este a doua ca mărime din Parlamentul European. Potrivit datelor preliminare, în noua legislatură vor avea 135 de locuri. Socialiștii pledează pentru locuințe și asistență medicală la prețuri accesibile, precum și pentru o Europă puternică și durabilă. În plus, socialiștii luptă împotriva renașterii fascismului și a ideologiilor de extremă dreaptă.

„Roșii” sunt populari în Portugalia și Spania. Numărul deputaților din aceste țări în S&D este mai mare decât, de exemplu, în PPE. Partidul Socialist Muncitoresc Spaniol a fost și este la putere în Spania de cel mai mult timp. Are o legătură strânsă cu Uniunea Generală a Muncitorilor, un fel de sindicat general din Spania. Mai mult, pentru a deveni membru al Partidului Socialist Muncitoresc Spaniol trebuie să fii membru al Uniunii Generale a Muncitorilor.

Împotriva avortului și căsătoriei între persoane de același sex

Dacă există o extremă stângă, atunci există și o extremă dreaptă. Partidele de dreapta din Europa au viziuni conservatoare. De exemplu, Lege și Justiție din Polonia (PiS) se opune avortului. PiS a fost multă vreme la putere în Polonia, iar această țară are cea mai strictă legislație în ceea ce privește avortul.

Un alt exemplu este partidul lui Geert Wilders din Țările de Jos – Partidul Libertății. Acest partid a câștigat ultimele alegeri parlamentare din Țările de Jos. Aceștia pledează pentru înăsprirea politicilor de migrație în Europa. Wilders, apropo, este numit olandezul Trump. Din cauza coafurii și a atitudinii față de migranți.

Un alt exemplu este partidul Liga din Italia. El se opune căsătoriei între persoane de același sex.

Există partide care se opun complet apartenenței țărilor lor la UE – așa-numiții eurosceptici. De exemplu, Partidul Austria pentru Libertate (FPO). De la creare, ei s-au opus aderării Austriei la UE și, în același timp, funcționează cu succes și sunt reprezentați în Parlamentul European.

Există partide care îl simpatizează deschis pe Putin, votează în mod consecvent și regulat în Parlamentul European în interesul Rusiei și se opun oricărei asistențe acordate Ucrainei.

Există un exemplu elocvent și în România – Diana Șoșoaca, liderul SOS România. Ea este împotriva aderării României la UE și nu-și ascunde simpatia pentru Putin, care nu a împiedicat-o (și poate a ajutat-o) să devină proaspăt deputată în Parlamentul European. Așa că acum vocea euroscepticilor în principalul organ reprezentativ al UE va suna și mai tare.

Partidele radicale de dreapta și-au mărit în general reprezentanța în noua legislatură a Parlamentului European. Doar că nu atât de semnificativ pe cât se aștepta. NM a scris mai multe despre asta aici .

Inteligența artificială și cozile

Există, de asemenea, partide și mișcări destul de exotice în Europa. De exemplu, partide ale piraților. Totuși, nu este vorba despre pirații de pe mare, ci despre susținătorii libertății pe internet și oponenții drepturilor de autor. „Pirații” din Europa luptă pentru schimbul liber și necomercial de informații. Există partide naționale ale piraților și există unul european – Partidul Pirat European. „Internetul este marea noastră”, spune sloganul lor.

Un alt partid neobișnuit este partidul sintetic din Danemarca. Acest partid este controlat de inteligența artificială. Ei susțin introducerea maximă a inteligenței artificiale în viața noastră.

Și în Ungaria există un partid satiric a unui câine cu două cozi. Sună frivol, dar partidul reușește să-și exprime poziția într-o manieră plină de umor și îl „mușcă” pe premierul ungar Viktor Orban. De exemplu, ei ridiculizează politicile anti-imigranți ale lui Orbán. Așa că în 2015, au agățat afișe „Vino la muncă în Ungaria, maghiarii lucrează deja în Anglia”, reproșând astfel autorităților situația economică din țară. O altă acțiune este un marș satiric. Din nou împotriva lui Orban. Sloganurile de la marș sunt ironice: „Nu avem nevoie de alegeri”, „Jos libertatea presei”.

Un alt alt partid interesant este Partidul austriac al Berii. Ideologia lor este berecrația. În ciuda faptului că sună suprarealist, programul lor este destul de bine gândit. Ei luptă pentru mediu și propun introducerea subiectului „drepturile copiilor” în școli. Apropo, acest partid, chiar înainte de a ajunge la putere, și-a îndeplinit una dintre promisiuni – a instalat un havuz cu bere la Viena. Un bun exemplu pentru politicienii moldoveni.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Bodgan Țîrdea, top

Știri similare

Politică

Primarii din Găgăuzia cer mai multe proiecte și fonduri. Munteanu la prima vizită în regiune: „Beneficiile aderării la UE sunt pentru toți”

Externe

Guvernarea pro-rusă din Georgia interzice votul în străinătate: „reducem influența forțelor externe”

Viață

Cine și prin ce proceduri poate obține cetățenia Moldovei? Reguli noi: test la română, interviu la SIS și fără intermediari

Kiril Sajin
| 18 decembrie, 2025
12:39

Pe 24 decembrie, în Republica Moldova va intra în vigoare o nouă lege a cetățeniei, care va înăspri procedura de obținere a acesteia. Solicitanții vor fi obligați să susțină un test de cunoaștere a limbii române și a prevederilor Constituției, să depună dosarele exclusiv personal, iar verificările vor deveni mai ample și mai riguroase. Autoritățile susțin că modificările, elaborate în baza practicilor statelor Uniunii Europene, vor contribui la combaterea mai eficientă a fraudei și corupției și, în același timp, vor sprijini o mai bună integrare socială și culturală a noilor cetățeni. NewsMaker explică ce anume se schimbă și cât de mult aceste modificări vor complica obținerea cetățeniei Republicii Moldova.

Cum a apărut noua lege și de ce este necesară

Necesitatea elaborării unei noi legi a cetățeniei a fost discutată încă din anul 2023. Documentul a fost elaborat în baza recomandărilor formulate în două rapoarte rezultate în urma evaluărilor ex post ale legislației existente (nr: ex post reprezintă o analiză a datelor statistice care permite evaluarea eficienței, identificarea problemelor și elaborarea măsurilor pentru soluționarea acestora). Concluziile acestor rapoarte indică că cadrul legal trebuie revizuit integral: de la proclamarea independenței, contextul s-a schimbat, ceea ce a amplificat riscurile de fraudă, iar legislația trebuie, totodată, aliniată la standardele Uniunii Europene.

Proiectul noii legi a fost înaintat Parlamentului în iunie 2025 de un grup de deputați ai partidului de guvernământ „Acțiune și Solidaritate” (PAS). Până la mijlocul lunii iulie, documentul a fost adoptat în două lecturi, iar pe 18 septembrie a fost promulgat de președinta Maia Sandu. Legea a fost publicată în „Monitorul Oficial” pe 24 septembrie, iar noile reguli de obținere a cetățeniei vor intra în vigoare la trei luni de la publicare – pe 24 decembrie.

Legea adoptată este a treia din istoria Republicii Moldova de la obținerea independenței. Primul act normativ în domeniu a fost adoptat în 1991, iar cel de-al doilea — în anul 2000, odată cu aderarea țării la Convenția europeană cu privire la cetățenie. În nota de fundamentare, autorii proiectului au indicat că legea din 2000 conține vulnerabilități și neconcordanțe, întrucât anumite prevederi permit interpretări diferite. Agenția Servicii Publice (ASP) a precizat că, în ultimii trei ani, au fost identificate peste o sută de tentative de obținere frauduloasă a cetățeniei — prin utilizarea unor documente false sau a unor date care nu corespund realității — aspect care a constituit unul dintre motivele principale ale inițierii reformei.

În nota explicativă a legii deja adoptate se precizează că aceasta trebuie să consolideze măsurile împotriva fraudei și corupției și să reducă riscurile de influență externă. ASP susține că noile prevederi corespund practicilor europene, iar norme similare sunt aplicate în multe țări, inclusiv în România, Belgia, Polonia, Suedia și Austria. „Noua lege transmite un semnal clar: Moldova își prețuiește cetățenia și va acorda acest statut doar celor care respectă valorile, legea și identitatea statului”, au spus reprezentanții ASP.

Ce s-a schimbat în legea cetățeniei

Noua lege păstrează principalele modalități de dobândire a cetățeniei. Ca și până acum, aceasta poate fi obținută prin naștere, recunoaștere, adopție, redobândire sau prin naturalizare, precum și, în cazuri excepționale, în interesul Republicii Moldova sau în baza acordurilor internaționale. Totodată, documentul a fost rescris pentru a elimina ambiguitățile. Solicitanții au fost împărțiți pe categorii de vârstă și a fost introdusă o procedură separată pentru minori, termenii au fost armonizați cu Legea privind regimul străinilor, iar regulile privind șederea neîntreruptă și ieșirile din țară au fost clarificate.

Test la limba română și cunoștințe despre Constituție

Una dintre cele mai importante modificări aduse de noua lege este introducerea obligației ca solicitanții să susțină un examen de cunoaștere a limbii române și a prevederilor Constituției atunci când dobândesc cetățenia Republicii Moldova prin recunoaștere, naturalizare sau redobândire. Autorii proiectului invocă practica altor state europene, inclusiv a României. „Această noutate este menită să asigure o integrare socială și culturală eficientă a noilor cetățeni în societate. Îndeplinirea acestei condiții le va permite să participe activ la viața socială, să înțeleagă și să respecte normele și valorile, precum și să îmbunătățească comunicarea și accesul la servicii”, se menționează în nota explicativă.

Autoritățile estimează că noua cerință va contribui nu doar la integrarea socială și culturală, ci va servi și ca un filtru suplimentar pentru „eliminarea cererilor nejustificate”. Astfel, potrivit autorilor proiectului, cetățenia va putea fi obținută doar de persoanele care „au un interes real și sunt pregătite pentru integrarea în societate”.

Noua lege stabilește, așadar, în mod expres obligația susținerii examenului de cunoaștere a limbii române și a Constituției, organizarea acestuia urmând să fie asigurată de Agenția Națională pentru Curriculum și Evaluare din cadrul Ministerului Educației. Pentru obținerea cetățeniei, solicitanții vor trebui să demonstreze cunoașterea limbii române la nivel B2 și să obțină un punctaj cuprins între 75 și 100 de puncte la examen. Testarea nu va fi obligatorie pentru persoanele cu forme grave sau accentuate de dizabilitate, pentru copiii cu vârsta sub 14 ani, precum și pentru cei cărora cetățenia le este acordată în interesul statului.

Depunerea documentelor va fi posibilă doar personal

O altă cerință nouă a legii este că toate cererile de obținere a cetățeniei vor trebui depuse exclusiv personal, fără reprezentanți sau intermediari. Autoritățile explică această măsură prin „creșterea atractivității” cetățeniei Republicii Moldova: în opinia lor, acest lucru a dus la sporirea riscului tentativelor de obținere frauduloasă a cetățeniei, pe baza unor documente de proveniență necunoscută sau falsificate.

În nota explicativă se menționează că cetățenia Republicii Moldova oferă acces la regimul fără vize cu Uniunea Europeană, iar în contextul parcursului european al țării ar putea deveni, pe viitor, și un pas spre statutul de cetățean al UE. Totodată, autorii subliniază că cerința depunerii personale a cererilor este legată și de situația geopolitică actuală din regiune: potrivit acestora, măsura reduce riscul ca cetățeni ai statelor implicate în conflicte armate să utilizeze documente moldovenești pentru a se deplasa în alte țări, în special în UE, și contribuie la prevenirea ocolirii măsurilor restrictive internaționale.

Pentru a diminua riscurile de fraudă, autoritățile au exclus posibilitatea depunerii cererilor prin reprezentanți împuterniciți și au consacrat obligativitatea depunerii personale. Cererile de obținere a cetățeniei prin naturalizare vor trebui depuse personal la una dintre subdiviziunile Agenției Servicii Publice din Republica Moldova. Cererile de redobândire a cetățeniei și cele de obținere a cetățeniei prin recunoaștere vor fi, de asemenea, depuse personal: fie la o subdiviziune a ASP, dacă solicitantul se află în Republica Moldova, fie la o misiune diplomatică sau oficiu consular, dacă acesta se află în străinătate.

Verificări mai stricte ale documentelor și interviuri la SIS

Noua lege extinde atribuțiile autorităților care examinează și avizează cererile de obținere a cetățeniei. Termenul de examinare a cererilor de acordare a cetățeniei prin recunoaștere sau naturalizare, precum și a celor de retragere a cetățeniei, a fost majorat de la șase luni la un an. La necesitate, acesta va putea fi prelungit cu încă cel mult șase luni — dacă va fi nevoie de timp suplimentar pentru verificarea autenticității documentelor și a unor fapte sau pentru înlăturarea neconcordanțelor. Autorii proiectului au explicat că această modificare va oferi autorităților mai multe posibilități de a verifica trecutul solicitantului.

Legea modifică și procedura de examinare a cererilor de acordare sau de redobândire a cetățeniei. În prezent, refuzul este posibil dacă persoana a comis crime internaționale sau de război și crime împotriva umanității, este implicată în terorism, are antecedente penale sau este cercetată penal, reprezintă o amenințare la adresa securității statului și a ordinii publice, ori a prezentat informații false sau a ascuns fapte importante. În noua redacție este introdus mecanismul de respingere a cererii — aceasta poate fi respinsă imediat dacă lipsesc documente sau dacă acestea nu corespund cerințelor.

Au apărut și noi temeiuri pentru refuzul acordării cetățeniei. În special, vor fi respinse cererile persoanelor care au făcut parte din formațiuni armate ilegale, din forțele armate ale unei entități neconstituționale sau ale unui stat agresor, recunoscut ca atare de ONU, Parlamentul European sau Parlamentul Republicii Moldova, ori din forțele armate ale unui stat cu care Republica Moldova a rupt relațiile diplomatice sau se află în stare de război. De asemenea, vor fi refuzate cererile persoanelor supuse sancțiunilor internaționale la care Republica Moldova a aderat. Aceleași temeiuri au fost incluse și în lista motivelor pentru retragerea cetățeniei.

Legea a clarificat și cerințele privind veniturile pentru naturalizare. Dacă anterior era suficient să fie indicate „surse legale de venit”, acum acestea sunt precizate: venitul lunar net trebuie să fie cel puțin egal cu salariul minim pe economie stabilit pentru anul în curs, iar activitatea care generează acest venit trebuie desfășurată cu cel puțin trei ani înainte de depunerea cererii. În nota explicativă se arată că unii solicitanți se angajau fictiv. Potrivit datelor autorităților competente, aproximativ 40% se angajează cu câteva luni sau chiar săptămâni înainte de depunerea documentelor, iar după obținerea cetățeniei demisionează.

Noua lege permite Comisiei pentru problemele cetățeniei și altor autorități să convoace solicitantul la interviu, pentru a verifica veridicitatea informațiilor, a obține explicații sau a solicita documente lipsă. Despre interviu solicitantul trebuie informat din timp — cu cel puțin 10 zile lucrătoare înainte, prin notificare electronică sau scrisoare recomandată, iar cu acordul părților întâlnirea poate avea loc și la distanță.

De asemenea, au fost extinse atribuțiile Ministerului Afacerilor Interne. Dacă anterior instituția colecta date, verifica temeiurile de refuz și pregătea un aviz pentru ASP, acum va putea efectua verificări suplimentare, inclusiv clarificarea existenței antecedentelor penale și analiza informațiilor privind comportamentul și activitatea solicitantului. Mai multe competențe va primi și SIS: serviciul va putea convoca solicitantul la interviu și va putea solicita documente și informații suplimentare, indiferent de locul și modalitatea depunerii cererii. În nota explicativă se menționează că anterior SIS avea anumite limitări, din cauza cărora nu putea verifica pe deplin solicitanții care depuneau documentele prin intermediul ambasadelor.

Așteptările autorităților

Autoritățile se așteaptă ca noile reguli să consolideze securitatea națională și să reducă riscul de fraudă în procesul de obținere a cetățeniei. Depunerea personală a cererilor va permite identificarea exactă a solicitantului, efectuarea unor verificări mai riguroase și diminuarea probabilității acordării cetățeniei în baza unor documente falsificate sau de proveniență dubioasă.

În plus, autoritățile mizează pe faptul că excluderea intermediarilor va reduce riscurile de corupție. În nota explicativă se menționează că intermediarii pot oferi „urgentarea” procedurii sau „rezultate garantate” (contra cost) și pot încerca să influențeze deciziile funcționarilor publici. Depunerea personală, potrivit autorilor, sporește responsabilitatea solicitantului pentru informațiile prezentate și face procedura mai transparentă și mai ușor de gestionat pentru autorități.

Potrivit autorilor legii, aceasta ar trebui să ajute și la soluționarea problemei persoanelor care, formal, sunt considerate cetățeni ai Republicii Moldova prin naștere, dar nu și-au perfectat niciodată actele. Este vorba despre cei născuți în străinătate, care nu și-au înregistrat nașterea în Republica Moldova și nu figurează în registrele de stat. Conform legii, aceștia pot avea cetățenia Republicii Moldova, însă statul nu le poate elibera acte de identitate până când persoana nu își confirmă acest statut și nu prezintă dovezile necesare. Noile reguli ar urma să simplifice procedura de recunoaștere.

„Modificările sunt orientate spre perfecționarea procedurilor de obținere a cetățeniei, cu scopul consolidării securității naționale și creșterii eficienței administrative, prevenind acordarea cetățeniei persoanelor care pot reprezenta o amenințare la adresa securității statului. Implementarea măsurilor propuse are o importanță-cheie pentru prevenirea riscurilor, precum și pentru protejarea eficientă a drepturilor și libertăților cetățenilor și pentru sporirea încrederii partenerilor europeni în capacitatea Republicii Moldova de a gestiona și proteja eficient frontierele, în conformitate cu standardele europene”, au declarat autorii proiectului.

Noua lege va intra în vigoare pe 24 decembrie. Cererile care, până la această dată, se vor afla în curs de examinare vor continua să fie analizate conform regulilor valabile la data depunerii lor.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Susțineți NewsMaker!