Pandemia de coronavirus

Europa se relaxează după doi ani de pandemie. Mai multe țări renunță la restricții și nu mai impun masca de protecție

Mihaela Conovali
| 10 februarie, 2022
09:17

Tot mai multe state anunță planuri pentru relaxarea restricțiilor, după doi ani de pandemie. Italia, primul focar european, a anunțat că masca de protecție nu va mai fi obligatorie afară. O măsură similară a fost anunțată și în Spania, în timp ce statele nordice au adoptat planuri în etape. Danemarca și Marea Britanie sunt țările de pe continent care au renunțat aproape integral la restricții.

Italia

Autorităţile sanitare italiene intenţionează să ridice din 11 februarie obligaţia purtării măştii în exterior. Cu toate acestea, italienilor li se va cere în continuare să aibă măşti la ei şi să le poarte, mai ales în mulţimi, a spus el, relatează Digi24.ro.

Obligativitatea purtării măştii încă se aplică în interior, în cadrul unui regulament ce urmează să rămână în vigoare până la 31 martie cel mai devreme. Starea de urgenţă în Italia legată de pandemie este de asemenea în vigoare până la această dată.

Spania

Portul măştilor de protecţie în aer liber nu va mai fi obligatoriu în Spania, începând din 15 februarie. Se va pune astfel capăt măsurii referitoare la măşti, care a fost reintrodusă în 22 decembrie 2021, din cauza valului de infectări provocate de varianta Omicron.

Marea Britanie

Începând de joi, 27 ianuarie, purtarea măştii nu mai este obligatorie, telemunca nu mai este recomandată oficial, iar pentru accesul în cluburi sau la anumite mari întruniri nu mai este necesar un certificat sanitar.

Carantina este însă obligatorie pentru persoanele confirmate ca având virusul.

Grecia

Toţi călătorii care au certificat european valabil nu mai sunt obligaţi să efectueze un test PCR pentru intrarea în Grecia. În această măsură, convenită la nivel european, se încadrează doar persoanele care s-au vaccinat, iar celelalte nevaccinate vor trebui să prezinte un test negativ când vor trece graniţa.

Completarea PLF este obligatorie, iar la graniță se fac teste aleatorii. Pentru persoanele confirmate pozitiv, este obligatorie izolarea timp de cinci zile.

Toate persoanele care nu au făcut a treia doză de vaccin anti-COVID-19 vor trebui să prezinte un test negativ la locul de muncă. Aceste persoane nu vor putea de asemenea să intre în magazine, restaurante şi locuri de agrement, precum şi în majoritatea instituţiilor publice, având în vedere că cei nevaccinaţi nu au acces decât în supermarketuri sau în farmacii.

Portugalia

Portugalia a relaxat restricţiile pentru străinii care deţin un certificat digital COVID-19 european, renunţând îndeosebi la obligaţia ca aceştia să prezinte un test negativ la COVID-19 înaintea intrării pe teritoriul portughez.

Călătorii aflaţi în „posesia unui certificat digital COVID-19 din UE” sau a oricărui alt document „justificativ de vaccinare recunoscut” sunt scutiţi de prezentarea unui test negativ la coronavirus la sosirea pe teritoriul portughez, potrivit deciziei guvernului de la Lisabona.

Certificatul digital COVID-19 al UE face fie dovada vaccinării, fie efectuarea unui test, fie trecerea prin boală după infectarea cu coronavirus în ultimele şase luni.

Danemarca

Danemarca a anulat toate restricţiile interne anti-COVID-19 de la 1 februarie Masca de protecție nu mai este impusă, iar la evenimente nu mai este cerut un certificat COVID-19.

Guvernul danez doreşte să menţină doar pentru încă patru săptămâni anumite restricţii privind pătrunderea pe teritoriul ţării, precum obligativitatea realizării de teste anti-COVID-19 şi plasarea în carantină, în funcţie de ţara de provenienţă.

Suedia

Suedia a renunţat la cele mai multe dintre restricţiile impuse pentru combaterea pandemiei de coronavirus, la scurt timp după ce ţara vecină Danemarca a luat o decizie similară.

Nu mai sunt în vigoare restricţii referitoare la programul de funcţionare al restaurantelor şi barurilor, unde nu se vor mai aplica nici regulile de distanţare socială. De asemenea, autorităţile renunţă la limitarea numărului maxim de persoane cărora li se permite participarea la evenimente şi reuniuni.

Totodată, Suedia renunţă la purtarea măştii în spaţii aglomerate sau în mijloacele de transport.

Regulile au fost relaxate şi pentru anumite categorii de persoane care călătoresc în Suedia. Cetăţenii Uniunii Europene nu trebuie să mai prezinte dovada vaccinării împotriva COVID-19 sau a trecerii prin boală sau rezultatul negativ al unui test pentru depistarea virusului.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

aer liber, calatori, carantină, europa, grecia, Italia, marea britanie, mască de protecție, pandemie, restricții, Spania

Știri similare

Politică

Maia Sandu, întrevedere cu președintele Italiei: „Am găsit un susținător ferm al moldovenilor”

Viață

Marea Britanie va recunoaște permisele de conducere moldovenești, fără a cere examene suplimentare

Politică

Comisia Europeană, precizări pentru NewsMaker privind interdicția lui Ceban în Schengen: „E responsabilitatea statelor membre”

Doina Buruiană
| 10 iulie, 2025
20:42

Comisia Europeană a răspuns solicitării NewsMaker privind interdicția primarului Chișinăului, Ion Ceban, în România și spațiul Schengen. Comisia a subliniat că aplicarea acestor măsuri este „responsabilitatea” statelor membre Schengen, care pot restricționa intrarea persoanelor considerate „o amenințare la ordinea publică sau securitatea internă”.

„Este important de menționat că înregistrarea interdicțiilor de călătorie în Sistemul de Informații Schengen (SIS) este responsabilitatea statelor membre Schengen.

În conformitate cu Codul Frontierelor Schengen, statele membre pot restricționa intrarea persoanelor considerate o amenințare la adresa ordinii publice sau a securității interne. Aceasta include și autoritatea de a introduce astfel de persoane în SIS, pentru a le împiedica accesul, dacă sunt evaluate ca prezentând un risc pentru ordinea publică sau securitatea națională.

O condiție esențială pentru intrarea în Spațiul Schengen este ca o persoană să nu fie înscrisă în SIS și să nu fie identificată ca o amenințare la adresa ordinii publice sau a securității interne. Prin urmare, persoanele care îndeplinesc oricare dintre aceste criterii nu pot intra în Spațiul Schengen”, subliniază Comisia.

***

Amintim că, pe 9 iulie, Ministerul de Externe de la București a confirmat că autoritățile naționale au decis impunerea unei interdicții de intrare pe teritoriul României pentru Ion Ceban. Aceasta este valabilă și în întregul spațiu Schengen. Instituția a menționat că măsura a fost luată din „motive de securitate”. Alături de edilul Chișinăului, încă doi cetățeni ai Republicii Moldova au primit interdicții.

În prima sa reacție, Blocul „Alternativa” – din care face parte și MAN, partidul condus de Ion Ceban – a declarat că interdicția ar fi fost luată „la comanda” autoritățile de la Chișinău, care l-ar fi desemnat pe Ceban drept „principalul inamic”. Totodată, blocul a învinuit guvernarea că ar pregăti o serie de „acțiuni represive” împotriva primarului Ion Ceban și a echipei sale.

La rândul său, Ion Ceban a declarat că interdicția împotriva sa este o „răfuială politică” din partea conducerii Republicii Moldova. El a acuzat-o pe președinta Maia Sandu și Partidul Acțiune și Solidaritate că ar utiliza inclusiv instituțiile statului pentru a-l bloca.

Pe de altă parte, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a respins acuzațiile, declarând că măsura are legătură cu faptele edilului. El a evidențiat pozițiile lui pro-ruse manifestate de-a lungul timpului.

De asemenea, Perciun i-a reproșat primarului că „s-a afișat și a susținut tacit un candidat anti-european la președinția României”.

Ceban a declarat pe 10 iulie că interdicția sa în spațiul Schengen și în România ar fi o presupusă „înțelegere între președinta Maia Sandu și omologul său din România, Nicușor Dan”. Potrivit lui Ceban, această măsură ar reprezenta o modalitate prin care președintele român „i-ar fi întors datoria” pentru sprijinul acordat de Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) la alegerile prezidențiale din România. Președinția a respins acuzațiile, catalogându-le drept „nefondate”.