Максим Андреев, NewsMaker

Evenimentele din 7 aprilie 2009, din nou în atenția parlamentului. Doi deputați solicită crearea unei comisii de anchetă

Doi deputați din blocul ACUM, Platforma DA, solicită crearea unei comisii de anchetă cu privire la evenimentele din 7 aprilie 2009. Un proiect de hotărâre în acest sens va fi înregistrat la secretariatul parlamentului, au anunțat astăzi, 20 noiembrie, Dinu Plîngău și Liviu Vovc.

Potrivit acestora, la mai bine de zece ani de la evenimentele din aprilie 2009, nimeni nu a fost tras la răspundere, iar Republica Moldova a pierdut o generație de tineri activi, care astăzi se află peste hotarele țării.

„Trebuie să fie trași la răspundere principalii actori ai acelor evenimente. Trebuie să analizăm dacă printre aceștia se regăsesc și unii actuali funcționari ai statului și de ce ei sunt în funcții publice, în continuare, poate că ar trebui să stea la pușcărie”, a explicat deputatul Dinu Plîngău.

Iar colegul său de fracțiune, Liviu Vovc, a declarat că numărul victimelor în urma violențelor din 7 aprilie este mai mare decât cel anunțat oficial.

„Nici până astăzi nu se cuoaște numărul real al victimelor al acelui „coridor al morții”. Totodată, nu se cunoaște câte persoane au decedat în urma acelor proteste, se vorbește despre una, însă sursele publice spun că în acea noapte au decedat mai multe persoane.”

Deputații au declarat că în cadrul comisiei trebuie audiate toate persoanele care dețineau funcții de conducere în stat, inclusiv, judecători, polițiști, procurori și tineri care au participat la evenimentele din 7 aprilie.

„Primul test este să vedem dacă în parlament vor fi voturile necesare pentru inițierea acestei comisii, pentru că persoanele care erau atunci în funcții de conducere, fac parte din actuala majoritate parlamentară, bazată pe interese, frica de justiție și un procuror general independent”, a mai spus Liviu Vovc.

Amintim că, potrivit informațiilor oficiale, în urma protestelor violente care au izbucnit în aprilie 2009 a murit un singur tânăr, Valeriu Boboc. Lovitura fatală ar fi venit de la polițistul Ion Perju. Acesta a fost judecat şi condamnat, definitiv şi irevocabil, la 10 ani de închisoare cu executare. Acesta a plecat însă din sala de judecată înainte de pronunţarea hotărârii Curţii de Apel Chişinău, nefiind găsit şi până astăzi de organele de drept.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Un galerist originar din Chișinău, care pledează împotriva războiului din Ucraina, este cercetat penal în Rusia

Autoritățile ruse au deschis o cauză penală împotriva unui grup de membri ai Comitetului Anti-război al Rusiei – organizație creată după declanșarea invaziei din Ucraina, pentru „organizarea unui grup terorist sau participarea la acesta”. Printre figuranții dosarului se numără și galeristul Marat Ghelman, originar din Chișinău. Anterior, acesta a fost declarat „agent străin” în Rusia și a fost inclus în „lista teroriștilor și extremiștilor” a țării.

FSB a anunțat pe 14 octombrie pornirea unui dosar penal împotriva mai multor membri ai Comitetului Anti-război al Rusiei: ex-șeful companiei IUKOS Mihail Hodorkovski, fostul prim-ministru Mihail Kasianov, politicienii Garry Kasparov, Vladimir Kara-Murza și Dmitri Gudkov, politologul Ekaterina Șulman, economiștii Serghei Guriev și Serghei Alexașenko, oamenii de afaceri Boris Zimin și Evgheni Cicivarkin, jurnaliștii Kirill Martînov și Evgheni Kiselev, publicistul Victor Șenderovici și galeristul Marat Gelman. Aceștia sunt acuzați de „preluare violentă a puterii” și de „organizarea unui grup terorist sau participarea la acesta”.

FSB susține că Comitetul Anti-război al Rusiei a fost înființat cu scopul „preluării violente a puterii” și „schimbării ordinii constituționale în Federația Rusă”. Conform instituției, Hodorkovski și alți participanți ai organizației finanțează „unități naționaliste militarizate ucrainene” și „desfășoară activități de recrutare pentru a atrage persoane în respectivele formațiuni”, pentru ca ulterior să fie realizat un pretins „plan de preluare a puterii în Rusia prin forță”.

Totodată, FSB afirmă că pe 30 aprilie 2023 Comitetul Anti-război al Rusiei a adoptat la Berlin „documentul constituitiv al mișcării”, în care „se afirmă necesitatea lichidării actualelor autorități ale Rusiei”.

DW scrie că, cel mai probabil, documentul la care face referire FSB este „Declarația forțelor democratice ruse”, semnată pe 30 aprilie 2023, la Berlin, de 68 de opozanți și activiști plecați din Federația Rusă. Printre ei se numără Mihail Hodorkovski și alți membri ai Comitetului Anti-război al Rusiei.

Declarația subliniază caracterul criminal al invaziei din Ucraina și cere retragerea trupelor ruse de pe toate teritoriile ocupate ale statului ucrainean. De asemenea, în document se afirma că regimul președintelui Vladimir Putin este „ilegitim și criminal” și, prin urmare, „trebuie lichidat”.

Activitatea Comitetului Anti-război al Rusiei

Comitetul Anti-război al Rusiei este o organizație publică fondată de un grup de personalități și activiști din Rusia pe 27 februarie 2022, la câteva zile după începerea invaziei la scară largă asupra Ucrainei. „Coordonăm eforturile, sprijinim rușii care se opun războiului și creăm un spațiu pentru solidaritate, acțiune și ajutor reciproc pentru cei care se pronunță împotriva războiului declanșat de Kremlin”, se arată pe site-ul organizației.

Printre direcțiile sale de activitate menționate pe pagina sa web se numără colectarea de donații pentru ajutor umanitar acordat Ucrainei — inclusiv pentru centrale electrice portabile destinate spitalelor și școlilor din țară, a căror infrastructură energetică este afectată de atacurile rusești. De asemenea, organizația își propune să îi ajute pe rușii care nu susțin războiul să își apere drepturile în străinătate.

În ianuarie 2024, Procuratura Generală a Federației Ruse a declarat Comitetul Anti-război al Rusiei drept „organizație indezirabilă”. Cetățenilor ruși le este interzis să colaboreze cu astfel de organizații, să participe la evenimentele lor sau să distribuie materiale ale acestora, sub amenințarea unor pedepse care pot ajunge până la răspundere penală.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: