Facebook/Maia Sandu

Ex-ministrul român al Sănătății, întrevedere cu Maia Sandu și șefii spitalelor din Moldova (FOTO)

Deputatul în Parlamentul României și ex-ministrul Sănătății în perioada martie-decembrie 2020, Nelu Tătaru a efectuat o vizită în Republica Moldova. Acesta a avut o întrevedere cu președinta țării Maia Sandu și a împărtășit experiența României în gestionarea crizei pandemice. 

Potrivit unui comunicat publicat pe 6 martie de administrația prezidențială, Nelu Tătaru a venit de la București ca să împărtășească experiența României în gestionarea crizei pandemice. La inițiativa președintelui Maia Sandu, la ședință au fost invitați și reprezentanți ai instituțiilor noastre de profil – Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, ANSP, Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie, dar și manageri ai spitalelor implicați direct în tratarea pacienților gravi de Covid-19.

Șefa statului i-a mulțumit lui Nelu Tătaru pentru deschiderea de a împărtăși din experiența României și disponibilitatea de a face această vizită utilă la Chișinău în timpuri grele pentru ambele țări.

„Am discutat despre problemele majore cu care se confruntă sistemul medical în procesul de tratare a bolnavilor de Covid-19 și de administrare a crizei sanitare. Vaccinul este soluția principală, dar e nevoie de comunicare mai bună din partea autorităților pentru a convinge oamenii de eficiența lui. Totodată, pentru a opri creșterea numărului de cazuri grave și a evita colapsul sistemului medical, este nevoie de monitorizarea mai serioasă a situației la nivelul medicinei primare și de asigurarea unui acces real și rapid al pacienților testați pozitiv la medicamente gratuite”, a spus Maia Sandu.

Un alt aspect important al discuției a vizat asigurarea, în primele 48 de ore după confirmarea rezultatului pozitiv, a accesului la radiografie și alte investigații specifice pentru diagnosticarea, monitorizarea și evaluarea pacienților testați cu Covid-19.

„Am convenit ca echipa ministerului și managerii spitalelor să discute săptămânal, online, cu echipa din România pentru a face schimb de informații și experiență. Aceasta ar ajuta la identificarea mai rapidă a soluțiilor la problemele care, astăzi, sunt comune – soluții care înseamnă mai mulți oameni tratați și mai multe vieți salvate”, a menționat Președintele Maia Sandu.

Facebook/Maia Sandu
Facebook/Maia Sandu

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

„Eforturi sortite eșecului”: Reacția Rusiei la noul pachet de sancțiuni impus de UE

Ministerul rus de Externe a reacționat vineri seară, 18 iulie, la adoptarea celui de-al 18-lea pachet de sancțiuni de către Uniunea Europeană, calificând noile măsuri drept „nelegitime” și ineficiente. Într-un comunicat, Moscova a declarat că UE continuă un „curs confruntațional” care se întoarce „ca un bumerang” împotriva propriei economii.

„Uniunea Europeană a smuls cu greu un nou, al 18-lea la număr, „pachet” de măsuri restrictive nelegitime. Cuvântul smuls nu este aici doar o figură de stil, ci reflectă fidel procesul epuizant prin care statele membre ale UE se supun de fiecare dată, în speranța zadarnică de a aplica un lovitură devastatoare economiei ruse. Trebuie reiterat că toate aceste eforturi sunt sortite eșecului încă de la început. Ele nu doar că nu vor avea efectul scontat, dar vor continua să agraveze starea deja deplorabilă a economiei europene”, se arată în reacția diplomației ruse.

Ministerul susține că noile restricții privind importul de produse petroliere din țări terțe, obținute din petrol rusesc, vor duce „inevitabil” la o creștere a prețurilor la combustibil pe piața UE.

„Acest lucru va duce la o scădere și mai accentuată a competitivității economiei europene. Un alt exemplu absurd este includerea în regimul de sancțiuni al UE a gazoductelor „Nord Stream 1” și „Nord Stream 2”, distruse în septembrie 2022. Este de remarcat că banii pentru implementarea acestor proiecte au fost furnizați de mari companii europene în calitate de acționari – un fapt care, evident, nu îi preocupă pe birocrații europeni. În plus, gazoductele nu pot fi operate în prezent, iar singura conductă rămasă din „Nord Stream 2” nici măcar nu are autorizația necesară din partea autorităților de reglementare. De aici și cinismul deosebit al acestor sancțiuni”, susțin autoritățile de la Moscova.

Ministerul rus de Externe cere UE să „recunoască realitățile existente și cauzele fundamentale ale crizei din Ucraina”, afirmând că responsabilitatea pentru declanașarea acesteia „revine chiar Bruxellesului”.

În interesul său, UE ar trebui să renunțe la cursul său confruntațional, care se întoarce împotriva ei ca un bumerang, și să recunoască realitățile existente și cauzele fundamentale ale crizei din Ucraina – responsabilitatea pentru declanșarea căreia revine chiar Bruxellesului. Fără acest pas, o reglementare viabilă a conflictului din Ucraina este imposibilă”, se mai arată în declarație.

Aminrim că Uniunea Europeană a aprobat vineri, 18 iulie, cel de-al 18-lea pachet de sancțiuni împotriva Federației Ruse, care introduce măsuri fără precedent. Printre acestea se numără plafonarea prețului petrolului, interzicerea conductelor Nord Stream și restricții impuse băncilor chineze care ajută Moscova să ocolească sancțiunile.

Potrivit unor surse diplomatice citate de Reuters, plafonul G7 pentru prețul petrolului rusesc va fi coborât la 47,6 dolari pe baril.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von de Leyen, a declarat că prin cel de-al 18-lea pachet de sancțiuni Uniunea Europeană lovește „în inima mașinii de război a Rusiei”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: