лэп, электричество, электросеть
Максим Андреев, NewsMaker

Exclusiv: Comisia Europeană explică cum trebuie utilizate cele €30 mln de către Chișinău și Tiraspol UPDATE

Într-un răspuns la solicitarea NewsMaker, Comisia Europeană a explicat cum trebuie să utilizeze Chișinăul și Tiraspolul grantul de 30 milioane de euro pentru achiziționarea gazului. 

ACTUALIZARE (19:40)

După publicarea de către NM a știrii despre comentariul primit de la serviciul de presă al Comisiei Europene, redacția a primit o clarificare din partea instituției. În scrisoare se precizează:

„Referindu-ne la informațiile pe care vi le-am transmis mai devreme astăzi, dorim să facem o clarificare. Informațiile furnizate se referă la pachetul inițial de asistență de urgență, propus de Comisie Republicii Moldova luni. Comentariul nostru nu reflecta situația actuală în cadrul discuțiilor în desfășurare, care au loc după formularea propunerii inițiale.”

Original text:

„I am getting back to you to clarify what we shared with you earlier today. The information we shared with you reflects the initial emergency assistance package that the Commission offered to the Republic of Moldova on Monday. We were not commenting on the state of play of the ongoing discussions, which have been taking place since the initial offer was made”.

Știre inițială:

Conform răspunsului, gazul achiziționat trebuie să ajungă în regiunea transnistreană pentru a „ajuta la restabilirea furnizării de energie electrică și încălzire pentru mai mult de 350 000 de locuitori ai regiunii”, precum și „pentru a relua livrările de energie electrică de pe malul stâng pe malul drept al Nistrului”.

„Acest pachet va permite, de asemenea, reluarea furnizării energiei electrice de pe malul stâng (regiunea transnistreană a Moldovei) pe malul drept al Nistrului. Mai exact, compania energetică de stat a Moldovei, Energocom, va folosi acest ajutor inițial de 30 milioane de euro pentru a furniza gaz distribuitorului local de gaze din Transnistria, pentru a asigura aprovizionarea neîntreruptă cu energie și, de asemenea, pentru a relua furnizarea energiei electrice de pe malul stâng pe malul drept al Nistrului,” se arată în mesajul Comisiei Europene.

În răspuns se mai declară că finanțarea achiziționării și livrării gazului în regiunea transnistreană este necesară pentru a „ajuta la restabilirea furnizării de electricitate și încălzire pentru mai mult de 350 000 de locuitori ai regiunii”.

În mesajul Comisiei Europene se mai spune că acest pachet va acoperi nevoile fundamentale de energie până pe 10 februarie, după care va urma un nou pachet de asistență mai extins, „destinat atenuării consecințelor sociale imediate ale crizei pentru cetățenii Republicii Moldova și sprijinului în consolidarea independenței energetice și rezilienței Republicii Moldova”.

Pe 27 ianuarie, administrația nerecunoscută de la Tiraspol a declarat că autoritățile Moldovei examinează „subiectul acordării unui împrumut de 3 milioane de metri cubi de gaz” regiunii transnistrene. Totodată, Tiraspolul adăuga că Tiraspoltransgaz își asumă să returneze volumul de 3 mln de m3 de gaz sau să îl achite. Detalii AICI.

Ulterior, în aceeași zi, premierul Dorin Recean a anunțat „o propunere de soluționare a crizei umanitare din regiunea transnistreană”. Oficialul a explicat că Uniunea Europeană pune la dispoziția Republicii Moldova un pachet de sprijin imediat, de 30 de milioane de euro, pentru depășirea efectelor crizei.

Recean a precizat că pachetul de sprijin include 3 componente. Prima componentă se referă la intervenția imediată și anume oferirea unui împrumut de 3 milioane de metri cubi de gaze naturale pentru stânga Nistrului, necesare pentru menținerea presiunii critice în conductele din regiune. „Dacă cei din stânga Nistrului acceptă să fie ajutați, această livrare imediată va fi parte din pachetul de asistență a UE; dacă nu, cele 3 milioane de metri cubi vor trebui returnate până la 1 martie sau plătite de Tiraspoltransgaz la prețul de piață la care gazul a fost cumpărat de Moldovagaz”, a menționat Recean.

Cea de-a doua componentă ține de intervenția de urgență pentru perioada 1-10 februarie. „În acest sens, din grantul UE de 30 de milioane de euro, vor fi procurate gaze naturale pentru producerea de energie electrică la Centrala de la Cuciurgan pentru malul drept fără plată, dar și pentru consumul curent al locuitorilor din regiunea transnistreană. Știu, unii se vor întreba de ce oferim acest ajutor fără să cerem bani de la locuitorii regiunii transnistrene. Răspunsul este simplu: oamenii de acolo nu au posibilitatea să plătească acum”, a declarat Recean.

A treia componentă include un Program complex de reziliență energetică pentru următorii doi ani.

Potrivit unei decizii a Comisiei pentru Situații Excepționale, cele 3 milioane de metri cubi de gaze vor fi livrate regiunii transnistrene în baza unui contract de împrumut, care urmează a fi încheiat de Moldovagaz și Tiraspoltransgaz. S-a stabilit că volumul de gaz va fi restituit de către Tiraspoltransgaz până la data de 1 martie. În lipsa posibilității restituirii acestuia, au comunicat reprezentanții Guvernului, gazul va fi achitat. Detalii AICI.

Pe 29 ianuarie, Tiraspolul a salutat ajutorul Uniunii Europene. În aceeași zi, Moldovagaz a anunțat că a semnat cu Tiraspoltransgaz un contract de împrumut pentru 3 milioane de metri cubi de gaze naturale, în vederea susținerii funcționării sistemului de gaze de pe malul stâng al Nistrului.

Mai târziu, Tiraspolul a acuzat Chișinăul că „partea moldovenească încearcă să schimbe radical esența și direcția ajutorului” propus de Uniunea Europeană. „Secretarul de stat al Ministerului Energiei al RM, domnul Borosan, care conduce delegația moldovenească, a declarat că ajutorul european oferit nu prevede livrarea de gaz pentru a fi utilizat în scopul generării de energie electrică pentru Transnistria. Adică, potrivit lui Borosan, nu putem utiliza fondurile grantului pentru a produce electricitate cu resursele proprii. În schimb, ni se propune livrarea de energie electrică prin rute necunoscute din surse neclare”, a scris Krasnoselski pe Telegram. Potrivit lui, poziția Chișinăului este complet contradictorie cu declarația Comisiei Europene.

Ulterior, la Jurnal TV, purtătorul de cuvânt al Guvernului Daniel Vodă a declarat că s-a ajuns la concluzia că este mai rentabil din punct de vedere economic ca Republica Moldova să achiziționeze în continuare energie electrică de pe bursă decât să susțină producerea centralei de la Cuciurgan. „Chișinăul a analizat cât costă pe piața gazelor să livrezi gaze din care să se producă electricitate. S-a constatat că, din punct de vedere economic, este mai rațional, prin companiile moldovenești, să achiziționăm gazele naturale și electricitate pe care să le livrăm în stânga Nistrului. Și, în acest caz, la MGRES urmează să fie menținut acel minim de 80 de MW”, a mai spus el.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari || NewsMaker

Curtea Constituțională spune NU Comratului: continuă examinarea sesizării depuse de Ministerul Justiției

Curtea Constituțională a respins demersurile Adunării Populare a Găgăuziei privind suspendarea examinării sesizării depuse de Ministerul Justiției și solicitarea unui aviz din partea Comisiei de la Veneția. Înalta Curte a stabilit pentru 7 și 8 iulie examinarea în fond a cauzei privind constituționalitatea unor prevederi din Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei, transmite Moldova 1.

Avocatul Adunării Populare, Iurie Mărgineanu, a solicitat, în debutul ședinței din 7 iulie, adresarea unei cereri către Comisia de la Veneția pentru elaborarea unui amicus curiae – o opinie consultativă – cu privire la constituționalitatea normelor contestate, prin raportare la standardele europene privind autonomia teritorială, precum și suspendarea examinării cauzei până la obținerea acestei opinii.

Totodată, vicepreședintele Adunării Populare a Găgăuziei, Gheorghe Leiciu, a depus un demers prin care a solicitat suspendarea examinării sesizării Ministerului Justiției până la pronunțarea unei hotărâri definitive de către Curtea Constituțională privind verificarea constituționalității unor prevederi din Codul electoral.

Iurie Mărgineanu a argumentat necesitatea adresării către Comisia de la Veneția prin respectarea principiului loialității constituționale și a obligațiilor internaționale asumate de Republica Moldova prin Acordul de Asociere Republica Moldova–UE.

„În calitate de stat candidat, Republica Moldova și-a asumat angajamente ferme privind consolidarea statului de drept, dat fiind că prezenta cauză vizează însăși funcționalitatea instituțiilor democrației și independența justiției constituționale. Pilonii centrali ai Clusterului 1 de aderare și criteriile de la Copenhaga impun ca soluționarea acestor excepții să fie aliniată la acquis-ul comunitar și la standardele Comisiei de la Veneția. O interpretare unilaterală, care ar risca să fragmenteze coerența sistemului de justiție, ar putea pune în discuție angajamentele țării în procesul de screening și în negocierea Clusterului 1”, a declarat avocatul.

Potrivit lui Iurie Mărgineanu, adresarea unei solicitări de amicus curiae reprezintă un act de diligență europeană și va asigura că soluția care va fi pronunțată de Curtea Constituțională va contribui la succesul negocierilor privind Clusterul 1.

În demersul adresat de vicepreședintele Adunării Populare, Gheorghe Leiciu, acesta a invocat neconstituționalitatea termenului de Consiliu electoral, utilizat în Codul electoral în raport cu organul electoral din Găgăuzia, care, potrivit Legii privind statutul juridic special al Găgăuziei, se numește Comisie Electorală Centrală.

„Divergența menționată nu reprezintă o simplă incoerență de redactare. Aceasta a generat incertitudine juridică, litigii administrative și judiciare și a servit drept temei pentru suspendarea, de către instanțele judecătorești, a efectelor actelor Adunării Populare adoptate în limitele competenței prevăzute de Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei, inclusiv a actelor privind constituirea organului electoral al Găgăuziei și stabilirea datei desfășurării alegerilor pentru Adunarea Populară a Găgăuziei”, a declarat Gheorghe Leiciu, cerând suspendarea examinării sesizării Ministerului Justiției până la verificarea constituționalității normelor contestate din Codul electoral.

Vicepreședintele Legislativului de la Comrat a mai spus că prevederile Legii privind statutul Găgăuziei, care consacră competența Adunării Populare de a organiza și stabili data desfășurării alegerilor, precum și de a aproba componența Comisiei Electorale Centrale a Găgăuziei pentru organizarea alegerilor, nu pot fi modificate prin simpla modificare a unei alte legi organice.

„Cu toate acestea, după cum se cunoaște, Parlamentul a încercat, în fapt, să limiteze competențele Găgăuziei nu prin modificarea acestei legi speciale, în conformitate cu procedura prevăzută de Constituție, ci prin modificarea Codului electoral, adoptată, de altfel, cu 55 de voturi. Astfel, a fost creat un mecanism de modificare indirectă a fundamentului instituțional al Găgăuziei, fără respectarea procedurii constituționale speciale. Tocmai aceste împrejurări au stat la baza cererii formulate anterior privind suspendarea aplicării dispozițiilor contestate ale legii”, a mai spus Leiciu.

Secretarul de stat al Ministerului Justiției, Mihai Gheorghieș, a remarcat că opinia Comisiei de la Veneția este întotdeauna benefică. Totodată, acesta a spus că nu vede cum examinarea pe fond a cauzei ar putea prejudicia acest demers. Reprezentantul Parlamentului, Radu Radu, a declarat, la rândul său, că nu consideră drept o necesitate stringentă obținerea opiniei Comisiei de la Veneția pe această chestiune.

Curtea s-a retras pentru deliberări.

Ministrul Justiției, Vladislav Cojuhari, a sesizat Curtea Constituțională la 9 martie 2026, cerând verificarea constituționalității unor prevederi din Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei, inclusiv a celei care atribuie Adunării Populare competența de a aproba componența autorității electorale de la Comrat, prevedere pe care ministerul o consideră un dualism instituțional.

Mandatul actualei Adunări Populare a expirat în noiembrie 2025, însă datele stabilite pentru alegeri – 22 martie și 21 iunie – au fost anulate prin decizii judecătorești. La 3 iulie curent, Legislativul de la Comrat a stabilit o nouă dată pentru alegerea deputaților locali: 15 noiembrie, aprobând, totodată, o contrasesizare la Curtea Constituțională, prin care a cerut declararea neconstituționalității unor prevederi din Codul electoral al Republicii Moldova.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: