лэп, электричество, электросеть
Максим Андреев, NewsMaker

Exclusiv: Comisia Europeană explică cum trebuie utilizate cele €30 mln de către Chișinău și Tiraspol UPDATE

Într-un răspuns la solicitarea NewsMaker, Comisia Europeană a explicat cum trebuie să utilizeze Chișinăul și Tiraspolul grantul de 30 milioane de euro pentru achiziționarea gazului. 

ACTUALIZARE (19:40)

După publicarea de către NM a știrii despre comentariul primit de la serviciul de presă al Comisiei Europene, redacția a primit o clarificare din partea instituției. În scrisoare se precizează:

„Referindu-ne la informațiile pe care vi le-am transmis mai devreme astăzi, dorim să facem o clarificare. Informațiile furnizate se referă la pachetul inițial de asistență de urgență, propus de Comisie Republicii Moldova luni. Comentariul nostru nu reflecta situația actuală în cadrul discuțiilor în desfășurare, care au loc după formularea propunerii inițiale.”

Original text:

„I am getting back to you to clarify what we shared with you earlier today. The information we shared with you reflects the initial emergency assistance package that the Commission offered to the Republic of Moldova on Monday. We were not commenting on the state of play of the ongoing discussions, which have been taking place since the initial offer was made”.

Știre inițială:

Conform răspunsului, gazul achiziționat trebuie să ajungă în regiunea transnistreană pentru a „ajuta la restabilirea furnizării de energie electrică și încălzire pentru mai mult de 350 000 de locuitori ai regiunii”, precum și „pentru a relua livrările de energie electrică de pe malul stâng pe malul drept al Nistrului”.

„Acest pachet va permite, de asemenea, reluarea furnizării energiei electrice de pe malul stâng (regiunea transnistreană a Moldovei) pe malul drept al Nistrului. Mai exact, compania energetică de stat a Moldovei, Energocom, va folosi acest ajutor inițial de 30 milioane de euro pentru a furniza gaz distribuitorului local de gaze din Transnistria, pentru a asigura aprovizionarea neîntreruptă cu energie și, de asemenea, pentru a relua furnizarea energiei electrice de pe malul stâng pe malul drept al Nistrului,” se arată în mesajul Comisiei Europene.

În răspuns se mai declară că finanțarea achiziționării și livrării gazului în regiunea transnistreană este necesară pentru a „ajuta la restabilirea furnizării de electricitate și încălzire pentru mai mult de 350 000 de locuitori ai regiunii”.

În mesajul Comisiei Europene se mai spune că acest pachet va acoperi nevoile fundamentale de energie până pe 10 februarie, după care va urma un nou pachet de asistență mai extins, „destinat atenuării consecințelor sociale imediate ale crizei pentru cetățenii Republicii Moldova și sprijinului în consolidarea independenței energetice și rezilienței Republicii Moldova”.

Pe 27 ianuarie, administrația nerecunoscută de la Tiraspol a declarat că autoritățile Moldovei examinează „subiectul acordării unui împrumut de 3 milioane de metri cubi de gaz” regiunii transnistrene. Totodată, Tiraspolul adăuga că Tiraspoltransgaz își asumă să returneze volumul de 3 mln de m3 de gaz sau să îl achite. Detalii AICI.

Ulterior, în aceeași zi, premierul Dorin Recean a anunțat „o propunere de soluționare a crizei umanitare din regiunea transnistreană”. Oficialul a explicat că Uniunea Europeană pune la dispoziția Republicii Moldova un pachet de sprijin imediat, de 30 de milioane de euro, pentru depășirea efectelor crizei.

Recean a precizat că pachetul de sprijin include 3 componente. Prima componentă se referă la intervenția imediată și anume oferirea unui împrumut de 3 milioane de metri cubi de gaze naturale pentru stânga Nistrului, necesare pentru menținerea presiunii critice în conductele din regiune. „Dacă cei din stânga Nistrului acceptă să fie ajutați, această livrare imediată va fi parte din pachetul de asistență a UE; dacă nu, cele 3 milioane de metri cubi vor trebui returnate până la 1 martie sau plătite de Tiraspoltransgaz la prețul de piață la care gazul a fost cumpărat de Moldovagaz”, a menționat Recean.

Cea de-a doua componentă ține de intervenția de urgență pentru perioada 1-10 februarie. „În acest sens, din grantul UE de 30 de milioane de euro, vor fi procurate gaze naturale pentru producerea de energie electrică la Centrala de la Cuciurgan pentru malul drept fără plată, dar și pentru consumul curent al locuitorilor din regiunea transnistreană. Știu, unii se vor întreba de ce oferim acest ajutor fără să cerem bani de la locuitorii regiunii transnistrene. Răspunsul este simplu: oamenii de acolo nu au posibilitatea să plătească acum”, a declarat Recean.

A treia componentă include un Program complex de reziliență energetică pentru următorii doi ani.

Potrivit unei decizii a Comisiei pentru Situații Excepționale, cele 3 milioane de metri cubi de gaze vor fi livrate regiunii transnistrene în baza unui contract de împrumut, care urmează a fi încheiat de Moldovagaz și Tiraspoltransgaz. S-a stabilit că volumul de gaz va fi restituit de către Tiraspoltransgaz până la data de 1 martie. În lipsa posibilității restituirii acestuia, au comunicat reprezentanții Guvernului, gazul va fi achitat. Detalii AICI.

Pe 29 ianuarie, Tiraspolul a salutat ajutorul Uniunii Europene. În aceeași zi, Moldovagaz a anunțat că a semnat cu Tiraspoltransgaz un contract de împrumut pentru 3 milioane de metri cubi de gaze naturale, în vederea susținerii funcționării sistemului de gaze de pe malul stâng al Nistrului.

Mai târziu, Tiraspolul a acuzat Chișinăul că „partea moldovenească încearcă să schimbe radical esența și direcția ajutorului” propus de Uniunea Europeană. „Secretarul de stat al Ministerului Energiei al RM, domnul Borosan, care conduce delegația moldovenească, a declarat că ajutorul european oferit nu prevede livrarea de gaz pentru a fi utilizat în scopul generării de energie electrică pentru Transnistria. Adică, potrivit lui Borosan, nu putem utiliza fondurile grantului pentru a produce electricitate cu resursele proprii. În schimb, ni se propune livrarea de energie electrică prin rute necunoscute din surse neclare”, a scris Krasnoselski pe Telegram. Potrivit lui, poziția Chișinăului este complet contradictorie cu declarația Comisiei Europene.

Ulterior, la Jurnal TV, purtătorul de cuvânt al Guvernului Daniel Vodă a declarat că s-a ajuns la concluzia că este mai rentabil din punct de vedere economic ca Republica Moldova să achiziționeze în continuare energie electrică de pe bursă decât să susțină producerea centralei de la Cuciurgan. „Chișinăul a analizat cât costă pe piața gazelor să livrezi gaze din care să se producă electricitate. S-a constatat că, din punct de vedere economic, este mai rațional, prin companiile moldovenești, să achiziționăm gazele naturale și electricitate pe care să le livrăm în stânga Nistrului. Și, în acest caz, la MGRES urmează să fie menținut acel minim de 80 de MW”, a mai spus el.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Nistrul poluat: cum se va acționa în cel mai rău scenariu pentru Chișinău? Răspunsul ministrului Mediului

Stare de alertă instituită inclusiv în municipiul Chișinău va permite autorităților centrale să aibă o conclucrare juridică cu operatorii de Apă Canal, astfel încât cei din urmă să se asigure că în caz de necesitate vor fi pregătiți să utilizeze apa din surse alternative. În acest sens, există sonde care sunt strategice pentru apa de rezervă. Declarațiile au fost făcute de ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, după ședința Guvernului din 15 martie, după ce a fost întrebat care este probabilitatea că pata de ulei nu va ajunge la Chișinău și ce vor întreprinde autoritățile în cel mai rău scenariu.

În timpul declarațiilor de presă, ministrul a spus că „datele de laborator se schimbă de la oră la oră”. Potrivit oficialului, până la această etapă, au fost instalate cinci filtre de protecție. „La fel a fost și securizată stația care aprovizionează Soroca. Mai mult de atât, în aceste momente, specialiștii sunt la stația de captare, la Chișinău, pentru a instala alte filtre, suplimentare, absorbante la măsurile care au fost aplicate de către echipa de la Apă Canal”, a adăugat Hajder.

Întrebat care este probabilitatea că pata de ulei nu va ajunge la Chișinău și ce vor întreprinde autoritățile în cel mai rău scenariu, ministrul a răspuns: „În acest moment, nu există niciun risc pentru locuitorii din municipiul Chișinău, dar decizia de astăzi ne va permite să avem o conclucrare juridică cu operatorii de Apă Canal, astfel încât ei să se asigure că în caz de necesitate vor fi pregătiți să utilizeze apa din surse alternative, cum ar fi din sonde care sunt de rezervă”.

La întrebarea care este cantitatea de rezervă, oficialul a declarat: „Noi cunoaștem că există sonde care sunt strategice pentru apa de rezervă, astfel încât urmare a acestei decizii noi trebuie să solicităm operatorilor de Apă Canal să ne comunice acest fapt”.

Întrebat dacă a discutat cu primarii din țară despre faptul dacă ei pot asigura sau au mecanismele necesare pentru a asigura oamenii cu apă, oficialul a răspuns: „Suntem într-o comunicare permanentă cu reprezentanții autorităților locale. Mai mult de atât, înțelegem că în Soroca deja sunt curățite sondele care pompează apa din sursele subterane și în alte localități deja s-a început acest proces. În următoarele ore vom veni cu recomandări clare către autoritățile locale pentru a inventaria toate alternativele de apă pentru a fi pregătiți în caz de necesitate de a închide total apa”.

***

Pe 10 martie, Ministerul Mediului a anunțat că au fost semnalate pete uleioase în amonte de localitatea Naslavcea. Instituția declara că au fost solicitate informații de la Ucraina pentru a clarifica originea scurgerilor. Pe 11 martie, Ministerul Mediului a declarat că pata uleioasă este o substanță petrolieră. Potrivit instituției, odată ce această substanță va fi eliminată, apa își va reveni la normal. În aceeași zi, ministrul Mediului declara că în Chișinău nu a ajuns această apă, „pentru că avem și barajul de la Dubăsari, ceea ce este un filtru care nu permite trecerea acestor substanțe petroliere”.

Pe 12 martie, Kievul declarat că poluarea Nistrului ar fi fost provocată de un atac aerian rusesc asupra infrastructurii energetice din regiunea Cernăuți, Ucraina. Potrivit Kievului, în apele râului s-ar fi scurs combustibil de rachetă

În contextul poluării râului Nistru, activitatea stației de captare a apei de la Cosăuți, care alimentează apeductul Soroca-Bălți, a fost sistată temporar. Totodată, a fost oprită temporar alimentarea cu apă în localitatea Naslavcea, precum și în raioanele Soroca, Bălți, Florești și Sîngerei, până la confirmarea calității apei. De asemenea, a fost interzis pescuitul sportiv și de agrement pe sectorul Naslavcea – lacul de acumulare Dubăsari, în perioada 13 martie-1 aprilie 2026. Pe 14 martie, Ministerul Mediului preciza că sursa de poluare continuă să se reverse în fluviul Nistru. 

Pe 15 martie, Guvernul a instituit starea de alertă de mediu, pe bazinul fluviului Nistru pentru 15 zile, începând cu 16 martie 2026. Starea de alertă vizează unitățile administrativ-teritoriale situate în bazinul fluviului Nistru, inclusiv raioanele Drochia, Soroca, mun. Bălți, Sîngerei, Florești, Șoldănești, Telenești, Rezina, Călărași, Orhei, Dubăsari, mun. Chișinău, Criuleni, Anenii Noi, Tighina, unitățile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului, precum și parțial: Briceni, Edineț, Ocnița, Dondușeni, Rîșcani, Glodeni, Fălești, Ungheni, Nisporeni, Strășeni, Hîncești, Ialoveni, Cimișlia, Căușeni și Ștefan Vodă. Autoritățile au precizat că starea de alertă nu înseamnă că situația a devenit critică, dar că se instituie din timp un mecanism juridic care permite prevenirea agravării acesteia.

Citește AICI cele mai importante evoluții, decizii ale autorităților și informații despre situația ecologică de pe Nistru.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: