лэп, электричество, электросеть
Максим Андреев, NewsMaker

Exclusiv: Comisia Europeană explică cum trebuie utilizate cele €30 mln de către Chișinău și Tiraspol UPDATE

Într-un răspuns la solicitarea NewsMaker, Comisia Europeană a explicat cum trebuie să utilizeze Chișinăul și Tiraspolul grantul de 30 milioane de euro pentru achiziționarea gazului. 

ACTUALIZARE (19:40)

După publicarea de către NM a știrii despre comentariul primit de la serviciul de presă al Comisiei Europene, redacția a primit o clarificare din partea instituției. În scrisoare se precizează:

„Referindu-ne la informațiile pe care vi le-am transmis mai devreme astăzi, dorim să facem o clarificare. Informațiile furnizate se referă la pachetul inițial de asistență de urgență, propus de Comisie Republicii Moldova luni. Comentariul nostru nu reflecta situația actuală în cadrul discuțiilor în desfășurare, care au loc după formularea propunerii inițiale.”

Original text:

„I am getting back to you to clarify what we shared with you earlier today. The information we shared with you reflects the initial emergency assistance package that the Commission offered to the Republic of Moldova on Monday. We were not commenting on the state of play of the ongoing discussions, which have been taking place since the initial offer was made”.

Știre inițială:

Conform răspunsului, gazul achiziționat trebuie să ajungă în regiunea transnistreană pentru a „ajuta la restabilirea furnizării de energie electrică și încălzire pentru mai mult de 350 000 de locuitori ai regiunii”, precum și „pentru a relua livrările de energie electrică de pe malul stâng pe malul drept al Nistrului”.

„Acest pachet va permite, de asemenea, reluarea furnizării energiei electrice de pe malul stâng (regiunea transnistreană a Moldovei) pe malul drept al Nistrului. Mai exact, compania energetică de stat a Moldovei, Energocom, va folosi acest ajutor inițial de 30 milioane de euro pentru a furniza gaz distribuitorului local de gaze din Transnistria, pentru a asigura aprovizionarea neîntreruptă cu energie și, de asemenea, pentru a relua furnizarea energiei electrice de pe malul stâng pe malul drept al Nistrului,” se arată în mesajul Comisiei Europene.

În răspuns se mai declară că finanțarea achiziționării și livrării gazului în regiunea transnistreană este necesară pentru a „ajuta la restabilirea furnizării de electricitate și încălzire pentru mai mult de 350 000 de locuitori ai regiunii”.

În mesajul Comisiei Europene se mai spune că acest pachet va acoperi nevoile fundamentale de energie până pe 10 februarie, după care va urma un nou pachet de asistență mai extins, „destinat atenuării consecințelor sociale imediate ale crizei pentru cetățenii Republicii Moldova și sprijinului în consolidarea independenței energetice și rezilienței Republicii Moldova”.

Pe 27 ianuarie, administrația nerecunoscută de la Tiraspol a declarat că autoritățile Moldovei examinează „subiectul acordării unui împrumut de 3 milioane de metri cubi de gaz” regiunii transnistrene. Totodată, Tiraspolul adăuga că Tiraspoltransgaz își asumă să returneze volumul de 3 mln de m3 de gaz sau să îl achite. Detalii AICI.

Ulterior, în aceeași zi, premierul Dorin Recean a anunțat „o propunere de soluționare a crizei umanitare din regiunea transnistreană”. Oficialul a explicat că Uniunea Europeană pune la dispoziția Republicii Moldova un pachet de sprijin imediat, de 30 de milioane de euro, pentru depășirea efectelor crizei.

Recean a precizat că pachetul de sprijin include 3 componente. Prima componentă se referă la intervenția imediată și anume oferirea unui împrumut de 3 milioane de metri cubi de gaze naturale pentru stânga Nistrului, necesare pentru menținerea presiunii critice în conductele din regiune. „Dacă cei din stânga Nistrului acceptă să fie ajutați, această livrare imediată va fi parte din pachetul de asistență a UE; dacă nu, cele 3 milioane de metri cubi vor trebui returnate până la 1 martie sau plătite de Tiraspoltransgaz la prețul de piață la care gazul a fost cumpărat de Moldovagaz”, a menționat Recean.

Cea de-a doua componentă ține de intervenția de urgență pentru perioada 1-10 februarie. „În acest sens, din grantul UE de 30 de milioane de euro, vor fi procurate gaze naturale pentru producerea de energie electrică la Centrala de la Cuciurgan pentru malul drept fără plată, dar și pentru consumul curent al locuitorilor din regiunea transnistreană. Știu, unii se vor întreba de ce oferim acest ajutor fără să cerem bani de la locuitorii regiunii transnistrene. Răspunsul este simplu: oamenii de acolo nu au posibilitatea să plătească acum”, a declarat Recean.

A treia componentă include un Program complex de reziliență energetică pentru următorii doi ani.

Potrivit unei decizii a Comisiei pentru Situații Excepționale, cele 3 milioane de metri cubi de gaze vor fi livrate regiunii transnistrene în baza unui contract de împrumut, care urmează a fi încheiat de Moldovagaz și Tiraspoltransgaz. S-a stabilit că volumul de gaz va fi restituit de către Tiraspoltransgaz până la data de 1 martie. În lipsa posibilității restituirii acestuia, au comunicat reprezentanții Guvernului, gazul va fi achitat. Detalii AICI.

Pe 29 ianuarie, Tiraspolul a salutat ajutorul Uniunii Europene. În aceeași zi, Moldovagaz a anunțat că a semnat cu Tiraspoltransgaz un contract de împrumut pentru 3 milioane de metri cubi de gaze naturale, în vederea susținerii funcționării sistemului de gaze de pe malul stâng al Nistrului.

Mai târziu, Tiraspolul a acuzat Chișinăul că „partea moldovenească încearcă să schimbe radical esența și direcția ajutorului” propus de Uniunea Europeană. „Secretarul de stat al Ministerului Energiei al RM, domnul Borosan, care conduce delegația moldovenească, a declarat că ajutorul european oferit nu prevede livrarea de gaz pentru a fi utilizat în scopul generării de energie electrică pentru Transnistria. Adică, potrivit lui Borosan, nu putem utiliza fondurile grantului pentru a produce electricitate cu resursele proprii. În schimb, ni se propune livrarea de energie electrică prin rute necunoscute din surse neclare”, a scris Krasnoselski pe Telegram. Potrivit lui, poziția Chișinăului este complet contradictorie cu declarația Comisiei Europene.

Ulterior, la Jurnal TV, purtătorul de cuvânt al Guvernului Daniel Vodă a declarat că s-a ajuns la concluzia că este mai rentabil din punct de vedere economic ca Republica Moldova să achiziționeze în continuare energie electrică de pe bursă decât să susțină producerea centralei de la Cuciurgan. „Chișinăul a analizat cât costă pe piața gazelor să livrezi gaze din care să se producă electricitate. S-a constatat că, din punct de vedere economic, este mai rațional, prin companiile moldovenești, să achiziționăm gazele naturale și electricitate pe care să le livrăm în stânga Nistrului. Și, în acest caz, la MGRES urmează să fie menținut acel minim de 80 de MW”, a mai spus el.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

Olesea Stamate s-a lansat în campania electorală: „Știu ce înseamnă dezamăgirea” VIDEO

Candidata independentă Olesea Stamate s-a lansat în campania electorală printr-un videoclip publicat pe Facebook, filmat inclusiv în fața Curții Supreme de Justiție și a Parlamentului. Fosta membră a Partidului Acțiune și Solidaritate susține că știe ce înseamnă dezamăgirea și spune că a început o schimbare în justiție, dar că aceasta „a fost deraiată”.

„Am ales să fiu de partea ta, nu de partea partidelor. Am început o schimbare în justiție, dar a fost deraiată. Cred că putem corecta lucrurile împreună. Avem nevoie de o justiție care apără oamenii, nu guvernările. Nu am ales confortul comod, ci lupta pentru dreptate. (…) Știu ce înseamnă dezamăgirea, și eu o simt. (…) Nu sunt perfectă, dar cred. Cred că Moldova poate atrage investiții, poate avea școli mai bune, poate crește cu încredere. Cred că ajunge cu votul din obligație, cu inimă strânsă”, a declarat Stamate pe 29 august, în ziua când începe campania electorală pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025.

În iunie 2019, la propunerea primului ministru de atunci, Maia Sandu, Stamate a devenit ministru al justiției. Înainte de aceasta, a ocupat funcția de președinte al Asociației pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă. Anterior, a lucrat pentru Fundația Soros Moldova și a fost expert în diferite proiecte realizate în cooperare cu Cancelaria de Stat, Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Educației. După demisia guvernului Sandu, Stamate a devenit reprezentant al Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), condus de Sandu.

Olesea Stamate a fost aleasă deputat în urma alegerilor parlamentare anticipate din 2021, pe lista PAS. 

Pe 4 aprilie 2025, aceasta a fost exclusă din PAS. În aceeași zi, formațiunea i-a cerut să-și depună mandatul de deputat. Decizia PAS a fost luată în contextul scandalului privind eliberarea mai multor condamnați pe viață, acuzați de crime grave. Formațiunea de guvernământ susține că, pe vremea când era președintă a Comisiei juridice, numiri și imunități, Stamate ar fi promovat amendamente la Legea amnistiei și Codul penal, care au permis eliberarea acestora. Deputata neagă acuzațiile și spune că amendamentele au fost adoptate printr-o procedură legală, iar problema constă mai degrabă în aplicarea legii de către Administrația Națională a Penitenciarelor și instanțelor judecătorești decât în conținutul modificărilor respective. Ea propus crearea unei comisii parlamentare de anchetă, însă inițiativa a fost respinsă de majoritatea PAS.

Pe 16 aprilie, Stamate și-a anunțat retragerea din fracțiunea PAS. Ea a anunțat atunci că își va continua activitatea ca deputat, doar că neafiliat. Ulterior, parlamentara a declarat public că a contestat în instanță decizia PAS de a o exclude din partid.

În iulie, Olesea Stamate a anunțat că va concura la alegerile parlamentare, în calitate de candidat independent. Totodată, politiciana a anunțat că urmează să înceapă lucrul pentru constituirea unei noi formațiuni politice pro-europene.

Pe 13 august, Stamate a fost înregistrată oficial în cursa electorală pentru alegerile parlamentare. Înainte de aceasta, pe 22 iulie, CEC a aprobat cu vot unanim grupul său de inițiativă format din 10 persoane.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: