Exclusiv și Privilegiat, STAR Card Platinum, cel mai nou card de shopping

Victoriabank continuă să fie aproape de clienții săi și la sfârșit de an lansează încă un produs unic – cardul de shopping STAR Card Platinum creat împreună cu Mastercard.

Personalități de succes au celebrat lansarea noului card STAR Card Platinum în cadrul unei petreceri de cinci stele, la înălțime, gazda căreia a fost terasa Zaxi din inima capitalei. Oaspeții au avut parte de un show inedit de muzică live, dansuri și multe alte surprize care au transformat seara în una memorabilă pentru mult timp.

STAR Card Platinum este unic în felul său. Exclusiv și Privilegiat cu toate avantajele unui card Platinum, în același timp include și alte bonusuri.

  • Este un card de cumpărături – poți achita orice cumpărătură în maxim 12 rate, cu dobânda 0%, la comercianții parteneri STAR Card. Rețeaua cărora este mare și variată: produse cosmetice, îmbrăcăminte, încălțăminte, bijuterii, dispozitive smart, mobilă, etc.
  • Este un card de credit – valoarea creditului ajunge de la 50.000 la 500.000 MDL pentru o perioadă de 60 luni. Perioada de grație este de 56 de zile, ceea ce presupune că ai la dispoziție 56 de zile pentru a pune pe card suma pe care ai folosit-o, fără costuri suplimentare de utilizare.
  • Este un card de loialitate – acest avantaj presupune remunerarea fiecărui client la utilizarea cardului. În cazul în care faci achitările integrale, remunerarea are loc sub formă de puncte STAR. Procentul din valoarea cumpărăturii efectuate poate ajunge până la 20%, în dependență de procentul stabilit cu fiecare comerciant. Acumulându-le, le poți utiliza ulterior pentru noi achiziții la comercianții parteneri STAR.

STAR Card Platinum este exclusiv prin avantajele sale, la fel, și prin designul atrăgător pe care îl are. STAR Card Platinum este primul card vertical din sistemul bancar din Moldova, ceea ce îi conferă o eleganță deosebită. Totodată, noul produs dispune de o gamă largă și îmbunătățită substanțial a beneficiilor oferite deținătorului:

Probabil, v-ați convins deja cu toții, că noi, cei de la Victoriabank, dorim să fim mereu alături de clientul nostru. Și tocmai pentru a satisface aici și acum nevoia omului de a fi în bună concordanță cu propria personalitate distinctă, unică și irepetabilă, inclusiv în calitate de consumator, am creat cardul de cumpărături STAR Card Platinum, în colaborare cu Mastercard” – a spus Vasile Donică, vicedirector Victoriabank, în cadrul evenimentului de lansare a cardului.

Prezentă la eveniment, Irina Untilă, director Mastercard Moldova, a accentuat: „La Mastercard, lucrăm în fiecare zi pentru a crea noi tehnologii de plată și produse care sunt concepute pentru a face achitările simple, convenabile și sigure. În același timp, tindem să oferim deținătorilor noștri de card cât mai multe – oportunități, privilegii, recompense, impresii, sprijin și îngrijire. Cardul premium STAR Card Platinum de la Victoriabank și Mastercard este un exemplu perfect în acest sens. Acest card nu este doar un instrument de plată universal, ci oferă și multe avantaje Premium suplimentare: de la bonusuri și un program special de fidelitate până la servicii în aeroport și un asistent personal 24/7 sub forma unui serviciu de concierge Mastercard.”

Beneficiile cardului STAR Card Platinum nu se rezumă doar la cele trei de bază, ci se extind, și anume: la prima tranzacție efectuată cu cardul primești un welcome bonus în valoare de 100 puncte STAR.

Mai mult decât atât: spre deosebire de alte carduri de cumpărături care pot fi utilizate doar în rețeaua proprie de terminale, STAR Card Platinum este valabil pentru achiziții la orice comerciant din Moldova și din străinătate!

Pentru cei care călătoresc mult în interes de serviciu sau în vacanță sunt prevăzute și alte servicii adiționale ale cardului:

  • Serviciul Concierge 24/7 – gratuit
  • Acces în Mastercard Lounge în aeroporturi – gratuit
  • Asigurare în timpul călătoriilor – gratuit

Cu STAR Card Platinum și iubitorii de a călători cu mașina au parte de o supriză: ei beneficiază de cashback 50% la cartea verde pentru țările europene.

STAR Card Platinum este unic în felul său. Este exclusiv și Privilegiat, exact ca fiecare dintre clienții Victoriabank!

Baftă la cumpărături – cu STAR Card Platinum de la Victoriabank și Mastercard ai #PoftăDeShopping

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Alexei Nikolsky/AP

„Dragă președinte Putin…”. Scrisoarea Melaniei Trump adresată președintelui Rusiei

Televiziunea Fox News a publicat scrisoarea soției președintelui SUA, Donald Trump, Melania, adresată președintelui Rusiei, Vladimir Putin. Despre faptul că, în timpul summitului din Alaska, Trump i-a înmânat lui Putin această scrisoare a relatat, pe 16 august, agenția Reuters. Potrivit agenției, în scrisoare era abordată problema copiilor ucraineni duși în Rusia. Totuși, în textul făcut public de Fox News, Ucraina nu este menționată, relatează Meduza.

Potrivit Fox News, Putin a citit scrisoarea imediat după ce a primit-o.

Scrisoarea Melaniei Trump începe cu „Dragă președinte Putin”. În scrisoare se menționează că „fiecare copil are în inimă aceleași visuri tăcute, indiferent dacă s-a născut la țară sau într-un mare oraș”. Copiii visează la dragoste, oportunități și siguranță, a scris soția președintelui SUA.

Fără îndoială, trebuie să tindem să construim o lume demnă pentru toți – astfel încât fiecare suflet să se trezească în pace, iar însăși viitorul să fie protejat în siguranță. Un gând simplu, dar profund, domnule Putin, cu care sunt sigură că sunteți de acord: urmașii fiecărei generații își încep viața cu puritatea – inocența care stă deasupra geografiei, puterii și ideologiei.

În lumea modernă, unii copii sunt nevoiți să poarte în ei un zâmbet tăcut, neatins de întunericul din jur — un protest mut împotriva forțelor care le-ar putea răpi viitorul. Domnule Putin, dumneavoastră puteți, de unul singur, să le redați acest zâmbet plin de bucurie. Protejând inocența acestor copii, nu veți sluji doar Rusiei — veți aduce un serviciu întregii omeniri. O astfel de idee curajoasă depășește toate diferențele dintre oameni, iar dumneavoastră, domnule Putin, puteți înfăptui această viziune cu o simplă semnătură, chiar astăzi. A sosit timpul”, se comunică în scrisoarea Melaniei Trump.

NewsMaker by Mihaela Conovali

Amintim că, pe 15 august, Donald Trump și Vladimir Putin s-au întâlnit la baza militară Elmendorf-Richardson din Anchorage, Alaska. Principala temă de discuție a fost încheierea invaziei ruse din Ucraina. Președintele SUA a declarat că întâlnirea a fost productivă, însă a subliniat că nu s-a ajuns la o „înțelegere”. La rândul său, liderul de la Kremlin a menționat de mai multe ori în discursul său de la conferința de presă că, în timpul negocierilor, părțile au ajuns la „acorduri”.

Agenția de presă Reuters, citând două surse de la Casa Albă, a scris că Trump i-a transmis lui Putin o scrisoare din partea soției sale. Interlocutorii agenției nu au divulgat conținutul documentului, menționând doar că acesta face referire la răpirile de copii care au rezultat de pe urma războiului din Ucraina.

Răpirea copiilor ucraineni este una dintre cele mai sensibile probleme ale războiului din Ucraina. Autoritățile de la Kiev acuză Moscova că a deportat circa 20 000 de minori în Rusia sau în teritoriile ocupate, fără acordul familiilor, calificând acțiune drept crimă de război. De cealaltă parte, Rusia susține că ar fi „protejat” copiii, mutându-i din zonele de conflict. 

Colaj NM

Pikachu, Labubu, Pokemon – folosite pentru a distrage atenția? IGP, după protestul lui Șor: 69 de persoane duse la inspectorat

Aproape 70 de persoane care au participat la protestul din 16 august, de la Gara Feroviară din Chișinău, au fost conduse la inspectorat, dintre care una era anunțată în căutare. Potrivit Inspectoratului General al Poliției (IGP), protestatarii au încercat mai multe provocări: printre acestea, au adus mascote pentru a distrage atenția de la ilegalități, chiar dacă știu că la asemenea evenimente toate persoanele trebuie să fie identificabile. În total, au fost întocmite procese-verbale pentru zeci de contravenții.

„Organizația criminală “Șor” a încercat, ieri, de mai multe ori pe parcursul zilei, să organizeze un protest neautorizat, cu toate că Poliția a anunțat despre ilegalitatea acestuia în locul respectiv. Chiar dacă s-a adunat un flux mic de persoane dezorientate, acestea au încercat mai multe provocări în adresa instituțiilor de drept, dar și a simplilor cetățeni”, au comunicat reprezentanții Inspectoratului.

Potrivit instituției, de mai multe ori, persoanele au încercat să blocheze benzile de circulație, ceea ce a creat disconfort în trafic. „Au consumat alcool, au adus mascote care să distragă atenția de la alte ilegalități (chiar dacă cunosc că la asemenea evenimente toate persoanele trebuie să fie identificabile), au provocat șoferii parcați în adiacent prin simularea de accidente rutiere, au implicat minori (ceea ce contravine legii), au distrus cu piatra geamul uneia dintre mașinile oamenilor legii, au adus obiecte și materiale electorale fără acte de proveniență, au încercat camuflarea corturilor în valize sau prin intermediul taximetriștilor etc.”, au precizat reprezentanții Inspectoratului.

Între timp, pe online au apărut imagini cu persoane costumate în mai multe personaje, acestea fiind reținute de oamenii legii.

Potrivit IGP, circa 60 de persoane au renunțat să participe la proteste imediat ce au ajuns la destinație. „Cu toate acestea, unii și-au asumat să ignore avertizările poliției. La inspectorat au fost conduși 69 de participanți și 3 automobile. Una dintre persoane era anunțată în căutare ca debitor de stat”, au declarat reprezentanții Inspectoratului.

Instituția a raportat că au fost întocmite procese-verbale pentru mai multe contravenții: 60 – pentru coruperea privind întrunirile organizate; 67 – pentru încălcarea regulilor de exploatare a vehiculelor; 12 – pentru huliganism; 1 – pentru încălcarea legislației privind întrunirile; 2 – pentru neîndeplinirea obligațiilor de întreținere, de educare şi de instruire a copilului; 2 – pentru încălcarea legislației privind consumul produselor din tutun; 2 – pentru achiziționarea, păstrarea, transportul şi comercializarea ilegală a valorilor materiale; 2 – pentru consumul de băuturi alcoolice în locuri publice şi apariția în astfel de locuri în stare de ebrietate.

Totodată, au fost ridicate 76 de corturi, 4 saci de dormit și o saltea gonflabilă.

„Precizăm și faptul că au fost înregistrate 7 cazuri în care cetățenii au sesizat Poliția și au solicitat investigarea unor acțiuni ale persoanelor prezente la așa-zisul „protest”. Din cauza încercărilor constante ale grupării criminale “Șor” de a crea provocări și destabilizare, Poliția a fost nevoită să sporească vigilența, inclusiv în traficul de pe drumurile naționale. În acest sens, ne pare rău pentru incomoditățile create celorlalți cetățeni în procesul de asigurare a ordinii publice. Precizăm că, restul persoanelor care au încălcat legea au fost deja identificate și urmează să fie documentate. Poliția, în continuare, îndeamnă toți cetățenii să respecte legea și să nu se lase atrași în ilegalități mascate cu promisiuni financiare”, au mai declarat reprezentanții Inspectoratului.

***

Amintim că, pe 11 august, politicianul fugar Ilan Șor, condamnat la 15 ani de închisoare în dosarul „Frauda bancară”, a anunțat că va organiza proteste împotriva guvernării pe o perioadă nedeterminată, începând cu 16 august. El a promis „salarii” de 3 mii de dolari pe lună tuturor celor care vor protesta în corturi. Inițial, Șor planifica să scoată lumea la protest în Piața Marii Adunări Naționale, însă a schimbat locația după ce Primăria a acordat prioritate Guvernului pentru desfășurarea unei serii de evenimente în PMAN pe parcursul lunii august. Astfel, Șor a anunțat că protestele vor fi organizate la Gara Feroviară. 

Inspectoratul General al Poliției a avertizat cetățenii să nu participe la protestele organizate de Ilan Șor. Oamenii legii au precizat că manifestațiile nu sunt autorizate și sunt ilegale, iar locațiile anunțate de politicianul condamnat sunt destinate altor activități. Nerespectarea interdicției se sancționează cu amenzi de câte 7.500 de lei pe zi pentru fiecare participant, a comunicat poliția.

Cu toate acestea, în dimineața de 16 august, mai mulți manifestanți și-au instalat corturi pe peronul Gării Feroviare. Oamenii legii, prezenți la fața locului, le-au dezinstalat, iar potrivit imaginilor distribuite de Blocul „Victorie”, mai mulți tineri au fost escortați la inspectoratele de poliție.

Ulterior, în jurul orei 14:30, câteva zeci de persoane s-au adunat din nou în fața Gării Feroviare pentru protestul anunțat de Șor. Polițiștii prezenți la fața locului i-au avertizat că manifestația nu este autorizată și le-au cerut să se disperseze, însă protestatarii au continuat să vină. Deputata Marina Tauber, care este afiliată lui Ilan Șor și s-ar afla în Rusia, a publicat o notificare semnată de viceprimara Angela Cutasevici, prin care se preciza că în scuarul Gării Feroviare va avea loc o expoziție socio-culturală până pe 14 octombrie. Tauber a susținut că nu a fost notificată personal și a cerut demisia primarului Ion Ceban.

Către ora 21:00, corturile pe care manifestanții lui Șor încercaseră să le instaleze în scuarul Gării – unde planificau să protesteze „pe o perioadă nedeterminată”, contra-plată – au fost ridicate de oamenii legii. Liderul partidului „Șansă”, afiliat lui Șor, a catalogat acțiunile poliției drept „rușinoase”.

Între aplauze și scandări: noii judecători ai Curții Constituționale au depus jurământul FOTO/VIDEO

Cei cinci judecători ai Curții Constituționale – Liuba Șova, Nicolae Roșca, Domnica Manole, Sergiu Litvinenco și Ion Malanciuc – au depus jurământul în plenul Parlamentului, pe 17 august. La ceremonie a fost prezentă și președinta Republicii Moldova, Maia Sandu. Depunerea jurământului a fost marcată de aplauzele majorității parlamentare și de scandările opoziției.

Duminică, Parlamentul s-a convocat în sesiune specială. 78 de deputați și-au înregistrat prezența.

Potrivit legislației, judecătorii Curții Constituționale depun jurământul în fața Parlamentului, președintelui Republicii Moldova și Consiliului Superior al Magistraturii.

Judecătorii au depus următorul jurământ: „Jur să îndeplinesc cu bună-credință obligațiile de judecător al Curții Constituționale, să apăr ordinea constituțională a Republicii Moldova, să protejez supremația Constituției, drepturile și libertățile fundamentale ale omului și să mă supun în exercitarea funcției numai Constituției”.

În timp ce majoritatea parlamentară aplauda fiecare judecător care ieșea să depună jurământul, opoziția scanda: „Demisia” și „Rușine”. „Curtea Constituțională aparține poporului”, „Curtea Constituțională nu este a voastră”, erau mesajele de pe pancartele opoziției parlamentare.

Menționăm că, în fața Legislativului a avut loc și un protest organizat de partidele conduse de Igor Dodon, Vladimir Voronin, Irina Vlah și Vasile Tarlev.

Mandatul noilor judecători desemnați începe din momentul depunerii jurământului de către aceștia. 

***

Amintim că în doar câteva zile – între 20 și 24 iunie – Parlamentul, Guvernul și Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) au numit cinci noi judecători ai Curții Constituționale (CC), cu un mandat de șase ani. Parlamentul i-a numit pe actualii judecători ai Curții – Liuba Șova și Nicolae Roșca; Guvernul – pe actuala președintă a Curții, Domnica Manole, și pe fostul ministru al Justiției, Sergiu Litvinenco; CSM – pe judecătorul Ion Malanciuc.

Șova, înainte de prima numire în CC în 2019, activa în domeniul didactic și lucra într-un birou de avocatură. Roșca a fost membru al Uniunii Avocaților, avocat al președintei Maia Sandu, a condus Colegiul disciplinar al judecătorilor. Manole, înainte de primul mandat la CC, a activat la Curtea de Apel Chișinău, iar Litvinenco a fost ministru al Justiției în Guvernul condus de Natalia Gavrilița. În legătură cu numirea lui Litvinenco, Sandu a remarcat anterior că acesta a fost consultant în unul dintre proiectele de reformă a justiției. Malanciuc, în calitate de judecător, a instrumentat mai multe dosare de rezonanță, inclusiv „dosarul Kuliok”, în care figurează fostul președinte și lider al Partidului Socialiștilor, Igor Dodon.

Noii membri ai Curții Constituționale au fost numiți în legătură cu expirarea, pe 16 august, a mandatelor a cinci din cei șase judecători ai CC. Singura care își va continua activitatea este Viorica Puică, al cărei mandat expiră în 2029 (CSM a numit-o în această funcție în 2023).

Reamintim că, potrivit legii, doi dintre cei șase judecători constituționali sunt numiți de Parlament, doi — de Guvern, iar alți doi — de Consiliul Superior al Magistraturii.

Procedura de numire a fost criticată de opoziție și de societatea civilă. NM a explicat care sunt acuzațiile aduse autorităților de opoziție și societatea civilă, și ce spune legea despre numirea judecătorilor constituționali. Detalii AICI.

VIDEO Sesiune specială la Parlament: noii judecători de la CC depun jurământul. Protest în fața Legislativului

Parlamentul s-a convocat în sesiune specială pe 17 august. În cadrul acesteia urmează să aibă loc ceremonia de depunere a jurământului de către noii judecători ai Curții Constituționale (CC), desemnați de Parlament, Guvern și Consiliul Superior al Magistraturii. Între timp, în fața Legislativului are loc un protest organizat de partidele conduse de Igor Dodon, Vladimir Voronin, Irina Vlah și Vasile Tarlev.

Șova, Roșca, Litvinenco, Manole și Malanciuc depun jurământul

Potrivit legislației, judecătorii Curții Constituționale depun jurământul în fața Parlamentului, președintelui Republicii Moldova și Consiliului Superior al Magistraturii.

Pe data de 16 august au expirat mandatele a 5 judecători constituționali, iar mandatul noilor judecători desemnați începe din momentul depunerii jurământului de către aceștia. Amintim că recent au fost numiți în calitate de judecători constituționali Liuba Șova, Nicolae Roșca, Sergiu Litvinenco, Domnica Manole și Ion Malanciuc. Parlamentul i-a numit pe actualii judecători ai Curții – Liuba Șova și Nicolae Roșca; Guvernul – pe actuala președintă a Curții, Domnica Manole, și pe fostul ministru al Justiției, Sergiu Litvinenco; CSM – pe judecătorul Ion Malanciuc.

Potrivit regulamentului, în cazul în care Parlamentul nu se află în sesiune ordinară, acesta se poate întruni în sesiuni extraordinare sau speciale, la cererea președintelui Republicii Moldova, a președintelui Parlamentului sau a unei treimi din deputați.

Protest la Parlament

În fața Parlamentului, Blocul „Patriotic”, format de Igor Dodon, Vladimir Voronin, Irina Vlah și Vasile Tarlev, desfășoară un protest. „Jos dictatura”, scandează manifestanții.

Curtea Constituțională este constituită din șase judecători, numiți pentru un mandat de șase ani. Doi dintre ei sunt numiți de Parlament, doi de Guvern și doi de Consiliul Superior al Magistraturii. Pe 16 august au expirat mandatele a cinci actuali judecători ai Înaltei Curți.

În iunie, Parlamentul i-a numit pentru încă un mandat pe actualii magistrați ai Curții Constituționale Liuba Șova și Nicolae Roșca. La rândul său, Guvernul i-a numit în calitate de judecători ai Înaltei Curți pe ex-ministrul Justiției Sergiu Litvinenco și actuala președintă CC, Domnica Manole, iar Consiliul Superior al Magistraturii l-a numit pe Ion Malanciuc.

CNN

Presa: Putin i-a promis lui Trump „înghețarea” frontului în Herson și Zaporojie, Zelenski refuză cedarea Donbasului

Vladimir Putin i-a promis lui Donald Trump că, obținând controlul asupra teritoriilor din regiunile Donețk și Lugansk ale Ucrainei, este dispus să „înghețe” linia frontului în regiunile Herson și Zaporojie, potrivit surselor Bloomberg, Financial Times și The New York Times. Potrivit Reuters, președintele Ucrainei a respins aceste cerințe, relatează Deutsche Welle.

Putin a declarat, de asemenea, că Federația Rusă nu va începe noi atacuri pentru a obține mai multe teritorii, scrie Financial Times, citând trei surse familiarizate cu desfășurarea negocierilor. Putin a dat de înțeles că nu renunță la cerințele sale de a „elimina cauzele profunde” ale conflictului, însă este dispus să facă compromisuri pe alte subiecte, inclusiv cele teritoriale, dacă va fi mulțumit de rezolvarea „cauzelor profunde”, relatează FT.

The New York Times remarcă faptul că Putin a propus un armistițiu în Ucraina pe linia frontului existentă, precum și un angajament scris de a nu mai ataca „nici Ucraina, nici nicio altă țară europeană”. Ulterior, în discuția cu Trump, Zelenski și liderii europeni i-au semnalat președintelui SUA că Putin a încălcat deja în mod repetat aceste angajamente scrise, adaugă publicația.

Reuters a confirmat informațiile din presă potrivit cărora Trump le-a transmis liderilor europeni și lui Zelenski cerințele lui Putin ca Ucraina să cedeze Rusiei fără luptă părțile din regiunea Donețk pe care Rusia nu a reușit să le ocupe. Potrivit Reuters, președintele Ucrainei a respins aceste cerințe. Anterior, Zelenski a declarat în repetate rânduri că „nu vor fi făcute cadou teritorii Rusiei”.

În prezent, trupele ruse controlează aproximativ 70% din teritoriul regiunii Donețk. Totodată, potrivit publicației Financial Times, localitățile care rămân sub controlul Ucrainei au o importanță crucială pentru operațiunile Forțelor Armate ale Ucrainei și pentru apărarea pe frontul de est.

***

Amintim că, pe 15 august, Donald Trump și Vladimir Putin s-au întâlnit la baza militară Elmendorf-Richardson din orașul Anchorage, statul Alaska, SUA. Cei doi șefi de stat au discutat despre invazia rusă din Ucraina. Președintele SUA a declarat că întâlnirea a fost productivă, însă a subliniat că nu s-a ajuns la o „înțelegere”. La rândul său, liderul de la Kremlin a menționat de mai multe ori în discursul său de la conferința de presă că, în timpul negocierilor, părțile au ajuns la „acorduri”.

După summit, Trump a discutat la telefon cu președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, timp de o oră. Apoi, conversației s-au alăturat Emmanuel Macron, Donald Tusk, Alexander Stubb, Keir Starmer, Friedrich Merz, Giorgia Meloni, Ursula von der Leyen și Antonio Costa. În urma apelului, Vladimir Zelenski a anunțat că a fost invitat de Trump la Washington, iar vizita urmează să aibă loc pe 18 august. Liderul de la Kiev a menționat că, în timpul deplasării în SUA, va vorbi cu Trump despre „toate detaliile privind oprirea omorurilor și a războiului”.

Ulterior, Donald Trump a publicat un mesaj pe platforma Truth Social, în care a menționat că atât întâlnirea sa cu Putin, cât și discuția telefonică cu Vladimir Zelenski și cu liderii europeni au decurs „foarte bine”. El a mai spus că „cea mai bună” cale de a opri războiul din Ucraina este să se încheie direct un acord de pace, și nu mai întâi un armistițiu.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: