Tudor Mardei / NewsMaker

Executarea condamnării lui Guțul poate fi amânată fiindcă are copii mici? Părerile experților în drept

Discuțiile din spațiul public despre faptul că pedeapsa bașcanei Găgăuziei, Evghenia Guțul, care a fost condamnată la 7 ani de închisoare pentru finanțarea ilegală a ex-Partidului „ȘOR”, ar putea fi amânată fiindcă are copii mici, iar articolul 96 din Codul Penal prevede asemenea posibilitate în cazul femeilor însărcinate și persoanelor cu copii mai mici de opt ani, a provocat comentarii. Dinu Plîngău, jurist și politician, a menționat că această prevedere nu poate fi aplicată în cazul persoanelor condamnate la mai mult de 5 ani închisoare. Iar avocatul Ion Cojocari a declarat că instanța trebuie să analizeze aspectele ce țin de dreptul copilului și interesul public atunci când decid asupra aplicării sau neaplicării acestei prevederi și să-și motiveze hotărârea.

„Unii juriști din tabăra susținătorilor lui Guțul fac trimitere la art. 96 din Cod Penal, care prevede posibilitatea amânării executării pedepsei pentru femeile gravide sau care au copii cu vârsta de până la 8 ani, ocolind faptul că această posibilitate este una facultativă și se aplică doar femeilor care au săvârșit infracțiuni ușoare sau mai puțin grave, infracțiuni a căror pedepse prevăzute de CP sunt mai mici de 5 ani. Dincolo de faptul că acest articol nu poate fi aplicat în privința lui Guțul, iar copii sunt folosiți în exclusivitate pe post de scut sau pentru declarații politice de formare a opiniei publice, mai apare și problema moralității. Dar oare Guțul, care are copii minori, fiind juristă, nu a știut că este ilegal să fie folosită de Șor pe post de cărăuș pentru finanțarea ilegală a partidelor politice, că este ilegal să corupi alegătorii?”, a scris Dinu Plîngău pe Facebook.

La rândul său, avocatul Ion Cojocari a declarat că prevederile legii care se referă la amânarea executării pedepsei pentru persoanele cu copii mai mici de 8 ani „nu sunt instrumente de iertare emoțională, ci reflectă o obligație pozitivă a statului de a proteja interesul superior al copilului”.

„Dar acest mecanism nu este absolut. Art. 96 prevede clar că instanța poate, nu că este obligată, să acorde amânarea. Mai mult, există și excluderi clare, legate de categoria infracțiunii și durata pedepsei. Dacă persoana este condamnată la peste 5 ani de închisoare pentru infracțiuni grave, deosebit de grave sau excepțional de grave, prevăzute în capitolele I, II, III, VII, VIII, XIII și XVII ale Codului penal, instanța are dreptul să refuze aplicarea art. 96. Dar, și aici vine partea esențială, judecătorul nu poate refuza amânarea doar pe bază de percepții sau presiuni publice. Refuzul trebuie motivat, justificat prin existența unui interes public legitim – fie că e vorba de combaterea corupției, prevenirea recidivei sau apărarea ordinii constituționale”, a spus el.

Avocatul a mai spus că, în toate cazurile, dreptul copilului trebuie analizat serios. „El nu dispare doar pentru că părintele a fost condamnat, și nici nu devine mai puternic decât toate celelalte drepturi la un loc. Instanța trebuie să arate că a făcut o balanță reală între interesul copilului și interesul public, și că a motivat de ce un drept poate fi limitat, dar fără a distruge celălalt”, a adăugat acesta.

Amintim că, pe 5 august, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani a pronunțat sentința în cazul bașcanei Găgăuziei, Evghenia Guțul, afiliată oligarhului fugar Ilan Șor, care este acuzată de finanțarea ilegală a ex-Partidului „ȘOR”. Guvernatoarea autonomiei a fost condamnată la 7 ani de închisoare cu executare într-un penitenciar de tip semi-închis pentru femei.

Conform procurorilor, în perioada 2019-2022, Guțul a fost activ implicată în introducerea sistematică în Moldova a banilor necontabilizați, proveniți de la un grup criminal organizat, preponderent din Federația Rusă, prin efectuarea curselor aeriene și terestre (tur-retur în decurs de 24 de ore).

Pe 6 august, șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, a comunicat că judecătoare Ana Cucerescu, cea care a condamnat-o pe Guțul, a fost amenințată cu moartea timp de mai multe săptămâni, inclusiv în noaptea de dinaintea pronunțării sentinței. Potrivit lui, magistrata a fost vizată de o campanie de hărțuire care a inclus mesaje de amenințare, presiuni psihologice și apeluri false la Serviciul 112.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Imagine simbol

Factură „umflată” de aproape 40 de ori într-o licitație a Ministerului Apărării. Cazul – la CNA

O companie de construcții ar fi prezentat o factură fiscală cu date modificate pentru a demonstra că deține experiența necesară și pentru a câștiga o licitație organizată de Ministerul Apărării, în valoare estimată la aproape 92 de milioane de lei, arată o investigație publicată de RISE Moldova. Neregulile au fost descoperite în urma unei contestații depuse de o companie concurentă, iar Agenția Națională pentru Soluționarea Contestațiilor (ANSC) a transmis materialele cazului către Centrul Național Anticorupție (CNA).

Potrivit unei sursei citate, compania „Prestigiu-AZ” SRL, administrată de Sergiu Ciobanu, a fost desemnată câștigătoare a licitației pentru amenajarea teritoriului unei unități militare din apropierea comunei Băcioi, municipiul Chișinău. Firma a propus un preț de aproximativ 77,5 milioane de lei, deși valoarea estimată a contractului pentru perioada 2026–2028 era de aproape 92 de milioane de lei.

Rezultatul licitației a fost contestat de trei ori de compania DAS SRL din România. În urma ultimei contestații, depuse la 21 septembrie 2026, ANSC a solicitat informații de la Serviciul Fiscal de Stat pentru a verifica autenticitatea unei facturi prezentate de firma desemnată câștigătoare.

Documentul, care ar fi fost emis la 20 mai 2025, indica lucrări de asfaltare în valoare de peste 20 de milioane de lei, inclusiv TVA. Totuși, verificările Serviciului Fiscal de Stat au arătat că factura fusese emisă, de fapt, la 30 septembrie 2024, iar valoarea reală a livrărilor era de aproximativ 420 de mii de lei, fără TVA. Astfel, suma prezentată în documentele licitației era de aproximativ 40 de ori mai mare decât cea înregistrată oficial.

În baza acestor constatări, la 3 noiembrie 2026, ANSC a admis integral contestația companiei DAS SRL și a anulat rezultatul procedurii de achiziție. Instituția a constatat că „Prestigiu-AZ” SRL nu a demonstrat că deține experiența similară solicitată pentru executarea lucrărilor și a calificat oferta drept inacceptabilă. Totodată, autoritatea contractantă a fost obligată să reevalueze oferta în termen de cel mult 30 de zile.

Președinta ANSC, Angela Munteanu, a declarat pentru RISE Moldova că materialele cazului au fost transmise CNA pentru investigarea unei posibile falsificări a documentelor. De asemenea, acestea au fost expediate Agenției Achiziții Publice, pentru examinarea posibilității includerii companiei în Lista de interdicție.

Cazul ridică și semne de întrebare privind modul în care Agenția Asigurare Resurse și Administrare Patrimoniu (AARAP), instituție din subordinea Ministerului Apărării, a gestionat procedura de achiziție. Potrivit expertei în achiziții publice Diana Enachi, de la IDIS „Viitorul”, autoritatea contractantă a desemnat în repetate rânduri aceeași companie câștigătoare, în pofida reevaluărilor solicitate de ANSC.

Experta susține că deciziile ANSC sunt obligatorii pentru instituțiile publice, iar ignorarea acestora reprezintă o încălcare gravă a legislației privind achizițiile publice.

RISE Moldova a mai menționat că „Prestigiu-AZ” SRL a câștigat, în urmă cu doi ani, un alt contract de aproximativ 84 de milioane de lei, tot în cadrul unei proceduri organizate de AARAP, pentru construcția a două obiecte de infrastructură militară pe teritoriul aceleiași unități din apropierea comunei Băcioi.

Potrivit președintei ANSC, neregulile au putut fi identificate datorită contestațiilor depuse de compania concurentă și verificărilor suplimentare efectuate de autorități. Aceasta a atras atenția că asemenea situații ar putea exista și în alte proceduri de achiziții publice, dar nu pot fi depistate în lipsa unor sesizări și probe concrete.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: