Discuțiile din spațiul public despre faptul că pedeapsa bașcanei Găgăuziei, Evghenia Guțul, care a fost condamnată la 7 ani de închisoare pentru finanțarea ilegală a ex-Partidului „ȘOR”, ar putea fi amânată fiindcă are copii mici, iar articolul 96 din Codul Penal prevede asemenea posibilitate în cazul femeilor însărcinate și persoanelor cu copii mai mici de opt ani, a provocat comentarii. Dinu Plîngău, jurist și politician, a menționat că această prevedere nu poate fi aplicată în cazul persoanelor condamnate la mai mult de 5 ani închisoare. Iar avocatul Ion Cojocari a declarat că instanța trebuie să analizeze aspectele ce țin de dreptul copilului și interesul public atunci când decid asupra aplicării sau neaplicării acestei prevederi și să-și motiveze hotărârea.
„Unii juriști din tabăra susținătorilor lui Guțul fac trimitere la art. 96 din Cod Penal, care prevede posibilitatea amânării executării pedepsei pentru femeile gravide sau care au copii cu vârsta de până la 8 ani, ocolind faptul că această posibilitate este una facultativă și se aplică doar femeilor care au săvârșit infracțiuni ușoare sau mai puțin grave, infracțiuni a căror pedepse prevăzute de CP sunt mai mici de 5 ani. Dincolo de faptul că acest articol nu poate fi aplicat în privința lui Guțul, iar copii sunt folosiți în exclusivitate pe post de scut sau pentru declarații politice de formare a opiniei publice, mai apare și problema moralității. Dar oare Guțul, care are copii minori, fiind juristă, nu a știut că este ilegal să fie folosită de Șor pe post de cărăuș pentru finanțarea ilegală a partidelor politice, că este ilegal să corupi alegătorii?”, a scris Dinu Plîngău pe Facebook.
La rândul său, avocatul Ion Cojocari a declarat că prevederile legii care se referă la amânarea executării pedepsei pentru persoanele cu copii mai mici de 8 ani „nu sunt instrumente de iertare emoțională, ci reflectă o obligație pozitivă a statului de a proteja interesul superior al copilului”.
„Dar acest mecanism nu este absolut. Art. 96 prevede clar că instanța poate, nu că este obligată, să acorde amânarea. Mai mult, există și excluderi clare, legate de categoria infracțiunii și durata pedepsei. Dacă persoana este condamnată la peste 5 ani de închisoare pentru infracțiuni grave, deosebit de grave sau excepțional de grave, prevăzute în capitolele I, II, III, VII, VIII, XIII și XVII ale Codului penal, instanța are dreptul să refuze aplicarea art. 96. Dar, și aici vine partea esențială, judecătorul nu poate refuza amânarea doar pe bază de percepții sau presiuni publice. Refuzul trebuie motivat, justificat prin existența unui interes public legitim – fie că e vorba de combaterea corupției, prevenirea recidivei sau apărarea ordinii constituționale”, a spus el.
Avocatul a mai spus că, în toate cazurile, dreptul copilului trebuie analizat serios. „El nu dispare doar pentru că părintele a fost condamnat, și nici nu devine mai puternic decât toate celelalte drepturi la un loc. Instanța trebuie să arate că a făcut o balanță reală între interesul copilului și interesul public, și că a motivat de ce un drept poate fi limitat, dar fără a distruge celălalt”, a adăugat acesta.
Amintim că, pe 5 august, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani a pronunțat sentința în cazul bașcanei Găgăuziei, Evghenia Guțul, afiliată oligarhului fugar Ilan Șor, care este acuzată de finanțarea ilegală a ex-Partidului „ȘOR”. Guvernatoarea autonomiei a fost condamnată la 7 ani de închisoare cu executare într-un penitenciar de tip semi-închis pentru femei.
Conform procurorilor, în perioada 2019-2022, Guțul a fost activ implicată în introducerea sistematică în Moldova a banilor necontabilizați, proveniți de la un grup criminal organizat, preponderent din Federația Rusă, prin efectuarea curselor aeriene și terestre (tur-retur în decurs de 24 de ore).
Pe 6 august, șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, a comunicat că judecătoare Ana Cucerescu, cea care a condamnat-o pe Guțul, a fost amenințată cu moartea timp de mai multe săptămâni, inclusiv în noaptea de dinaintea pronunțării sentinței. Potrivit lui, magistrata a fost vizată de o campanie de hărțuire care a inclus mesaje de amenințare, presiuni psihologice și apeluri false la Serviciul 112.
