regnum.ru

Exercițiile militare din Transnistria, discutate la ședința CUC. Ce a solicitat delegația moldovenească

În data de 27 ianuarie curent, la Bender a avut loc ședința Comisiei Unificate de Control (CUC) pe agenda căreia au fost subiecte care vizează situația în Zona de Securitate. Potrivit delegației Republicii Moldova în Comisie au fost prezentate „argumente suplimentare privind acțiunile ilegale admise în Zona de Securitate de către structurile de forță din regiunea transnistreană”. În final, pentru a exclude pe viitor desfăşurarea antrenamentelor în raza posturilor de pacificare, delegaţia R. Moldova a propus de a elabora unele reglementări.

„Documentul se referă, preponderent, la multiplele abuzuri ale așa-numitor „grăniceri”, care generează discreditarea conceptului operațiunii de pacificare”, comunică reprezentanții delegației.

În problema eficientizării procesului existent de monitorizare a Zonei de Securitate, abordată în ultima perioadă de Chișinău și respinsă de Tiraspol, reprezentanții Misiunii OSCE în Comisie și-au anunțat disponibilitatea de a participa la elaborarea unui nou mecanism, în cazul unei decizii consensuale a părților.

Pentru a exclude pe viitor desfăşurarea antrenamentelor în raza posturilor de pacificare, delegaţia R. Moldova a propus de a elabora unele reglementări.

„Cu referire la procesul de instruire în cadrul Forţelor Mixte de Menţinere a Păcii, pentru a exclude pe viitor desfăşurarea antrenamentelor în raza posturilor de pacificare, delegaţia Republicii Moldova a intervenit cu propunerea de a dispune Comandamentului Militar Întrunit să elaboreze unele reglementări, astfel încât militarii să utilizeze în acest scop punctele de dislocare permanentă a unităţilor de pacificare sau centrele de instruire din afara Zonei de Securitate”, se arată într-o declarație a delegației.

Printre deciziile luate pe durata ședinței figurează aprobarea câtorva rapoarte săptămânale privind situația în Zona de Securitate, relansarea grupurilor de lucru, întreprinderea unor măsuri suplimentare anti-COVID-19 pentru a proteja efectivul și a asigura activitatea neîntreruptă în FMMP.

***

Grupul operativ al trupelor ruse din Transnistria a efectuat exerciții militare în stânga Nistrului. Desprea acest lucru a scris lenta.ru, citând serviciul de presă al Districtul militar Vest al Federației Ruse, în subordinea căruia se află contingentul de militar rus din Transnistria. În acțiunea planificată au fost implicate aproximativ 100 de unități de echipament militar, precizează autoritățile militare ruse.

Anterior, ambasadorul SUA la ONU, Linda Thomas-Greenfield, a declarat că Washingtonul ia în considerare posibilitatea unui atac rusesc asupra Ucrainei din Transnistria. Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat că deocamdată nu există motive de îngrijorare în această privință. Șefa statului a spus că situația este monitorizată „foarte serios”, iar în ultima perioadă nu s-a „observat nimic”.

Între timp, pe 23 ianuarie, fostul deputat al Platformei DA, Chiril Moțpan a scris pe pagina sa de Facebook că, potrivit unor surse de ale dânsului, în perioada 24- 30 ianuarie, forțele armate rusești dislocate în stânga Nistrului ar planifica exerciții militare de amploare în zona orașului Bender.

„Se vor imita atacuri în forță în direcția Căușeni, Varnița; Gura Bâcului, Chișinău. Care ar fi scopul acestor aplicații în contextul amplificării amenințărilor cu izbucnirea unui război în Ucraina? Nou-numitul vicepremier pe integrare, reprezentanții în Comisaia Unificată de Control s-ar putea, tradițional, nici să nu fie informați despre intențiile separatiștilor și trupelor ruse dislocate ilegal pe teritoriul Republicii Moldova”, a scris Moțpan.

În ultimele luni, la Kiev și în Occident au fost făcute declarații despre amenințarea cu o invazie rusă a Ucrainei. Generalul Oleksandr Pavliuk, comandantul Operațiunii Forțelor Comunale ale Ucrainei din Donbas, a spus că acest lucru s-ar putea întâmpla pe 20 februarie, când se încheie Jocurile Olimpice de la Beijing și aplicațiile ruso-belaruse.

Recent, SUA au ordonat evacuarea membrilor familiilor angajaților ambasadei sale de la Kiev. Ulterior și Marea Britanie a luat aceeași decizie.

De cealaltă parte, Moscova neagă că ar pune la cale un plan agresiv și acuză Kievul și Occidentul de provocări militare.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Parlamentul urmează să reconstituie grupul pentru susținerea Belarus Democrat: proiect de hotărâre

Grupul parlamentar pentru susținerea Belarus Democrat, constituit în Parlamentul Republicii Moldova în 2022, urmează să fie reconstituit în noua legislatură. Un proiect de hotărâre în acest sens a fost înregistrat pe 16 septembrie.

Potrivit documentului, componența noului grup parlamentar va fi formată din deputați ai formațiunii de guvernământ PAS.

Președinta grupului ar urma să fie Tatiana Rotari, iar din componența acestuia să facă parte 18 deputați: Alic Baraboi, Veronica Briceag, Silvia Bondarenco, Artemie Cătănăoi, Tatiana Cucuietu, Natalia Davidovici, Liliana Grosu, Ilie Ionaș, Dorian Istratii, Iurie Levinschi, Stela Macari, Victor Mătrăgună, Marina Morozova, Angela Munteanu-Pojoga, Ana Oglindă, Maxim Potîrniche, Valeriu Robu și Igor Talmazan.

În spiritul continuării demersurilor întreprinse în legislatura a XIa şi al asigurării unei continuități instituționale a angajamentului Parlamentului Republicii Moldova faţă de valorile democratice, constituirea grupului parlamentar în legislatura a XII-a va contribui la menţinerea şi aprofundarea dialogului cu reprezentanţii Belarus Democrat, de susținere a forţelor democratice din Belarus şi de promovare a valorilor democratice, a statului de drept, precum şi a respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului”, se arată în proiect.

Amintim că Grupul parlamentar pentru susținerea Belarus Democrat a fost constituit în anul 2022.

Mișcarea democratică din Belarus se referă la ansamblul forțelor politice și civice belaruse care contestă regimul președintelui Aleksandr Lukașenko și susțin tranziția țării către un sistem democratic. Mișcarea s-a consolidat după alegerile prezidențiale din august 2020, contestate de opoziție și de numeroși observatori internaționali, urmate de proteste și de o represiune extinsă împotriva opoziției și societății civile.

Svetlana Tihanovskaya, care a candidat la scrutinul din 2020 și a plecat ulterior în exil, este recunoscută drept lideră a forțelor democratice belaruse.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: