Andrei Mardari / NewsMaker

„Există încă oameni care privesc spre Rusia, dar sunt mai puțini”: Maia Sandu spune cum va „cuceri inimile” moldovenilor

Deși în Republica Moldova mai există oameni care privesc spre Rusia, în ciuda războiul declanșat de Kremlin în Ucraina acum un an, numărul acestora este mult mai mic. Declarații în acest sens au fost făcute de președinta Maia Sandu într-un interviu pentru Financial Times.

„Există încă oameni care privesc spre Rusia, dar sunt mai puțini”, a declarat președinta Sandu.

Întrebată cum reușește să fie „președinta tuturor”, să declare că își dorește să ducă Moldova în Vest, în UE, fără ca, în același timp, să-i înstrăineze pe vorbitorii de limba rusă, președinta a declarat că „cheia” spre „inimile moldovenilor” este lupta cu corupția la toate nivelurile, pe care o promovează în activitatea sa politică.

De asemenea, președinta și-a exprimat speranța că aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană va avea loc în paralel cu reintegrarea regiunii transnistrene în spațiul economic și de drept al Moldovei.

„Sper că vor merge mână în mână, desigur. Noi ne angajăm în favoarea reintegrării, dar aceasta nu ar trebui să fie un impediment în calea integrării noastre în UE. Nu va fi ușor. Nu este ceva ce se poate întâmpla într-un an. Va trebui să fie pe etape”, a conchis președinta Sandu.

Amintim că potrivit sondajului WatchDog, făcut public pe 19 aprilie, 34,8% din moldovenii chestionați (1015 persoane) au declarat că războiul din Ucraina îi face pe moldoveni să creadă că Rusia a fost și este încă puternică. Alte 25% au susținut că Rusia este „mult sau oarecum mai slabă”, iar 14,6% cred că Federația Rusă este „mult sau oarecum mai puternică”. La aproximativ un an de la invadarea Ucrainei, Vladimir Putin continuă să ocupe locul întâi în clasamentul liderilor politici mondiali în rândul moldovenilor (19,8%). Totodată, liderul de la Kremlin s-a clasat pe locul trei în topul neîncrederii din partea moldovenilor – 54,3% – primul fiind președintele SUA Joe Biden cu 56,3%, urmat de președintele Ucrainei Vladimir Zelenski – 54,9%


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

calm.md

„Există o grabă, trebuie să fie un proces mai lung”. Directorul executiv CALM critică reforma administrației publice locale

O reformă este necesară, însă, în acest proces, trebuie să mergem treptat. În prezent, în procesul de reformă a administrației publice locale există o anumită grabă. Declarațiile au fost făcute de directorul executiv al Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM), Viorel Furdui, la ediția din 17 februarie a emisiunii Rezoomat de la RealitateaTV. Potrivit lui Furdui, în Moldova deseori se vine cu comparații cu diferite țări, însă acestea mai întâi și-au rezolvat problemele legate de apă, canalizare, infrastructură. „La noi punem căruța înaintea cailor”, a declarat Furdui.

„O reformă este necesară, cu siguranță. Întrebarea principală, în cazul dat, este: în ce direcție o luăm, cum facem reforma aceasta ca, cu adevărat, să ajungem la un model care să fie, în primul rând, agreat de marea majoritate, care să nu genereze tulburări, dezechilibre, un haos administrativ? Să fie o reformă care să nu aducă înrăutățirea situației cetățenilor”, a declarat Furdui.

Potrivit lui Furdui, „este foarte bine că secretarul general, Guvernul, a început consultări prealabile, cum motivează dumnealor, în vederea elaborării unui concept”. „Admitem că va fi prezentat acest concept, cum ni se promite, în luna martie. Va exista timp pentru a fi consultat serios? Sunt întrebări, pentru că noi vedem că există o anumită grabă. Există un calendar că până în iunie trebuie finalizat, practic, procesul”, a menționat el.

Directorul executiv al CALM a spus că, în acest proces, trebuie „să mergem treptat”, să fie „un proces mai lung, mai clar, mai explicativ pentru cetățeni”. „Primul mit că: UE ne cere nouă reforma administrativ-teritorială. Cel mai mare neadevăr. (…) Pentru că, la nivelul UE, reforma administrației și modul cum e organizată administrația publică, inclusiv teritorială, nu este în competența UE. (…) Mi se pare că e un mit foarte periculos, pentru că, în cazul când apar probleme, cei care pedalează pe ideea că UE ne impune nouă această reformă și noi trebuie, în grabă, să o facem, e o mare greșeală strategică. (…) Ulterior, insuccesul sau anumite probleme legate de această reformă vor fi pur și simplu asociate cu UE. Vă închipuiți cum asta, mai departe, o să influențeze atitudinea oamenilor asupra acestui proces?”, a adăugat Furdui.

Furdui a mai spus că „la noi, deseori, se vine cu comparații cu diferite țări”. „Se dă exemplu, deseori, a Estoniei. (…) Dar, stă știe lumea că, înainte ca ei să facă reformele, au parcurs o etapă destul de lungă de timp. Nu într-un an au făcut-o, nu în doi ani. Doi, au primit cel puțin 20 de miliarde numai din partea Uniunii Europene, plus la asta cam tot atât au primit de la prietenii lor din Țările Nordice. Au rezolvat, în mare parte, problemele legate de apă, canalizare, infrastructură. După asta, au ajuns la concluzia aceasta. (…) La noi punem căruța înaintea cailor. Noi, înainte ca să creăm niște servicii minime/elementare, noi zicem invers: dintâi facem reforme și, după asta, o să fericim oamenii”, a declarat Furdui.

***

Menționăm că, în ianuarie 2026, Guvernul Republicii Moldova a dat start oficial reformei administrativ-teritoriale. Secretarul general al Executivului, Alexei Buzu, a declarat că procesul se va desfășura în patru etape, prima fiind dedicată consultărilor publice. Acesta a spus că „e normal să existe îngrijorări” și că „de aceea, este atât de important să facem aceste schimbări împreună”. Conceptul urmează să fie prezentat către începutul lunii martie, iar implementarea s-ar putea produce toamna.

Reforma administrativ-teritorială este considerată una dintre cele mai dificile reforme planificate de autorități, întrucât presupune reducerea numărului de primării și reorganizarea consiliilor raionale. NM a explicat, anterior, care sunt reformele dificile pe care va trebui să le realizeze guvernarea în 2026.

Reamintim, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat recent la postul public de televiziune că, până la începutul anului 2027 – an în care vor avea loc alegeri locale în Republica Moldova –  trebuie să se vină cu o decizie politică asumată privind reforma administrativ-teritorială, astfel încât viitorii primari și consilieri locali să fie aleși deja în noile unități administrativ-teritoriale.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: