screenshot

Expert Amnesty International: M-a uimit cât de calm vorbesc jurnaliștii despre autocenzură

Cel mai alarmant semnal despre starea libertății presei din Republica Moldova a devenit autocenzura, despre care jurnaliștii vorbesc „cu calm”, a declarat coautoarea studiului Amnesty International, Anna Wright, în timpul emisiunii NM RealPolitik. Declarația a fost făcută după ce organizația pentru drepturile omului a prezentat un raport critic despre situația mass-media și libertatea de exprimare în țară.

Potrivit coautorei studiului, cercetătorii au discutat cu aproximativ 30 de jurnaliști și angajați ai mass-media, precum și cu oficiali, au studiat legile și deciziile autorităților, însă „tocmai discuțiile cu jurnaliștii au arătat cele mai grave probleme”.

„M-a uimit cât de calm vorbeau oamenii despre autocenzura pe care o aplică asupra lor înșiși. Câteva persoane au repetat aceeași expresie: „Între două rele, alegem pe cel mai mic”. Alții spuneau că știu care este alternativa și, pentru a evita această alternativă, sunt nevoiți să se oprească – să se gândească de două ori de fiecare dată dacă merită să critice autoritățile actuale și dacă merită să publice un anumit material”, a declarat Wright.

Autoarea studiului a subliniat că a fost „în special îngrijorată” de modul în care mulți jurnaliști încearcă să se „obișnuiască” cu o astfel de situație. „Ai impresia că mulți încearcă cumva să normalizeze această situație. Și acest lucru este trist și îngrijorător”, a spus ea.

Wright a menționat că de aproximativ trei ani se ocupă de tema drepturilor omului în Moldova și că anterior observase în țară o dezvoltare democratică sigură. „Aveam impresia că țara se îndreaptă în mod sigur spre democrație, că aici există libertăți, oamenii sunt protejați, se simt în siguranță și nu se gândesc la ceea ce pot spune și la ceea ce nu pot spune. Aceasta a fost o descoperire șocantă pentru mine. A trebuit să revizuiesc multe lucruri și să privesc situația dintr-un alt unghi”, a subliniat autoarea studiului.

Totodată, Wright a subliniat că nu consideră că Moldova s-a abătut de la calea democratică. „În niciun caz nu spun că Moldova nu se îndreaptă spre democrație. Dar, din păcate, există și procese îngrijorătoare”, a adăugat Wright.

***

Pe 17 noiembrie, organizația pentru drepturile omului, Amnesty International, a publicat un raport despre situația mass-media și libertatea de exprimare în Republica Moldova. Raportul a arătat că presa din Moldova este fragilă și se confruntă cu autocenzură, inclusiv din cauza unor măsuri luate de autorități, cum ar fi suspendarea licențelor mai multor posturi TV în perioada stării de urgență, instituită după invazia Rusiei în Ucraina. Organizația a cerut autorităților să revizuiască întreaga legislație privind mass-media în conformitate cu standardele internaționale și să garanteze dreptul fundamental la libertatea de exprimare pe întreg teritoriul țării, inclusiv în Găgăuzia și regiunea transnistreană.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

РБК

Muncă forțată în loc de închisoare: cetățeana R. Moldova Karina Țurcan, condamnată în Rusia la 15 ani, a obținut înlocuirea pedepsei

Cetățeana Republicii Moldova Karina Țurcan, condamnată în Rusia la 15 ani de închisoare pentru spionaj în 2020, a obținut înlocuirea pedepsei cu muncă forțată. Informația a fost comunicată de agenția rusă TASS, cu referire la documente judiciare.

Potrivit documentelor, prima încercare a Karinei Țurcan de a obține înlocuirea restului pedepsei cu muncă forțată a avut loc în mai 2026, însă instanța a încetat examinarea cererii sale. Pe 18 noiembrie, judecătorii au decis să admită o nouă solicitare. Decizia poate fi contestată, întrucât nu a intrat încă în vigoare.

***

Fostul top manager al companiei rusești „Inter RAO”, Karina Țurcan, care deținea cetățenia a trei state – Rusia, Republica Moldova și România – a fost reținută în vara anului 2018. Potrivit apărătorilor săi, Serviciul Federal de Securitate de la Moscova susținea că aceasta devenise agent secret în 2004 și colabora cu serviciile speciale moldovenești. Ulterior, în aprilie 2015, Țurcan ar fi intrat în posesia unui proiect al Ministerului Energeticii din Rusia privind activitatea anumitor companii rusești din domeniul energetic. În octombrie același an, aceasta ar fi transmis documentul serviciilor speciale din Republica Moldova, primind în schimb bani. Țurcan nu și-a recunoscut vinovăția și a susținut că probele din dosar au fost falsificate.

În ianuarie 2020, Karina Țurcan a fost eliberată din detenție. Într-un interviu, aceasta a declarat că acuzația se bazează pe un chestionar din dosarul unui agent al Serviciului de Informații din Republica Moldova, unde sunt indicate informații personale care coincid cu datele lui Țurcan. Detalii AICI. În februarie 2020, Țurcan a fost arestată din nou.

În decembrie 2020, șeful companiei energetice „Inter RAO” susținea că Țurcan ar fi fost acuzată de spionaj în favoarea Republicii Moldova în urma unui conflict cu fostul lider al regiunii transnistrene, Evgheni Șevciuk. Detalii AICI.

În decembrie 2020, judecătorii ruși au condamnat-o la 15 ani de închisoare, după ce a fost găsită vinovată de spionaj în favoarea Republicii Moldova. Detalii AICI. Iar suma de 656 de milioane de ruble, confiscată în cadrul dosarului, a fost trecută în proprietatea statului.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: