imagine simbol

Expert: Moldovenii și bulgarii plătesc cel mai mare preț pentru gazele naturale din sud-estul Europei

În decembrie 2023, consumatorii casnici din Republica Moldova au achitat al doilea cel mai mare tarif pentru gazele naturale din țările din sud-estul Europei – 18,07 lei/1m3. Cel puțin asta reiese din datele publicate de economistul Veaceslav Ioniță. Potrivit expertului, dacă era prevăzut tariful median pentru această regiune a continentului european – 12,5 lei/1m3 – atunci locuitorii din țara noastră ar fi plătit în decembrie cu 750 milioane de dolari mai puțin pentru gaz.

Pe 29 ianuarie, Veaceslav Ioniță a publicat un infografic cu tarifele pentru gaz achitate, în luna decembrie, de populația din țările din sud-estul Europei. Potrivit datelor, Bulgaria a plătit 18,39 lei/1m3, Republica Moldova – 18,07lei/1m3, Polonia – 14,90 lei/1m3, România – 12,72 lei/1m3, Slovacia – 12,49 lei/1m3, Serbia – 9,40 lei/1m3, Croația – 9,40 lei/1m3, Ungaria – 5,38 lei/1m3, iar Ucraina – 4,12 lei/1m3.

Facebook/Veaceslav Ioniță

Moldovenii plătesc cel mai mare preț pentru gazele naturale din Sud-Estul Europei. (…) Prețul gazelor la noi este de 4 ori mai mare decât în Ucraina sau Ungaria și cu 45% mai mare decât mediana regională. Dacă să ne raportăm la prețul median de 12,5 Lei/m3, atunci doar în luna decembrie noi am fost deposedați din motive necunoscute încă cu 750 milioane lei. Pentru întreg sezon de încălzire noi vom plăti în plus pentru gazele naturale nu mai puțin de 4,5 miliarde lei. Asta dacă luăm prețul median, dar nu cel din țări precum Ucraina și Ungaria. Cine va răspunde pentru această delapidare similară cu jaful miliardului?”, a menționat Veaceslav Ioniță într-un mesaj atașat infograficului.

(UPDATE 20:09) Sergiu Tofilat, membru în Consiliul de Obeservatori la MoldovaGaz și expert în domeniul energeticii, contrazice analiza efectuată de Veaceslav Ioniță. Tofilat a sugerat că analiza făcută de Ioniță nu este corectă pentru că acesta a comparat ofertele de preţ nereglementate pentru luna decembrie cu tariful anual. În același timp, Sergiu Tofilat a subliniat și că tarifele achitate de alți cetățeni din Europa sunt influențate și de faptul că acestea au fost plafonate sau țările în care locuiesc au extracție proprie de gaz (Detalii – AICI).

***

Precizăm că, începând cu 8 iunie 2023, locuitorii Republicii Moldova plătesc cu 11 lei mai puțin pentru gaz. Consumatorii casnici achită un tarif de 18 lei și 07 bani pentru un metru cub de gaze.

Moldovagaz a anunțat pe 26 ianuarie că a expediat Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE) demersul de revizuire a tarifului de furnizare a gazelor naturale către consumatorii finali la prețuri reglementate în 2024. Potrivit proiectului de calcul, tariful mediu ponderat pentru furnizarea gazelor naturale se propune să fie redus până la 13 347 lei pentru o mie de metri cubi sau cu 12,5%. Detalii – AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

„Când votul nu convine, schimbi regulile”: reacții după ce PAS a redus pragul de aprobare a membrilor Comisiei Vetting

Amendamentul votat pe 5 martie de majoritatea parlamentară PAS, care reduce pragul de aprobare a membrilor Comisiei Vetting de la 61 la 51 de voturi, a stârnit reacții dure în spațiul public. O parte dintre politicieni, jurnaliști și experți acuză că modificarea a fost făcută special pentru a facilita numirea candidatului olandez Herman von Hebel, care nu întrunise cele 61 de voturi necesare la ședința Legislativului din 26 februarie, proiectul fiind susținut atunci de doar 53 de deputați.

Fosta deputată PAS, Olesea Stamate, a calificat decizia drept o lovitură adusă atât reformei justiției, cât și parcursului european al Moldovei. Aceasta a reamintit că pragul de 3/5 fusese stabilit după discuții îndelungate cu Comisia de la Veneția, tocmai pentru a evita controlul majorității politice asupra comisiei.

„Majoritatea parlamentară schimbă regula exact atunci când nu îi mai convine. Astfel, aruncă peste bord o garanție importantă de echilibru și mai adaugă o pată asupra credibilității procesului de vetting”, a scris Stamate.

O altă fostă deputată PAS, Iulia Dascălu, a pus sub semnul întrebării credibilitatea parcursului european al Moldovei.

„Să mai credem oare în integrare europeană? Când un stat candidat nu ține cont de recomandările Comisiei de la Veneția și le ignoră total, la ce să ne mai așteptăm?”, a întrebat aceasta.

Liderul Partidului Național Moldovenesc, Dragoș Galbur, a acuzat guvernarea că rescrie regulile jocului pentru a-și impune propriul candidat.

 „Atunci când votul democratic nu convine puterii, regulile sunt schimbate din mers pentru a produce rezultatul dorit. După ce candidatul olandez Herman von Hebel nu a acumulat cele 61 de voturi necesare, majoritatea PAS a venit imediat cu un amendament prin care pragul este coborât la 51 de voturi”, a scris acesta.

Avocata Doina Ioana Strișteanu a calificat manevra drept „degradare morală și trafic de influență”, criticând faptul că amendamentul a fost introdus pe ascuns, fără dezbateri, într-un proiect de lege menit să protejeze magistrații împotriva violenței.

„Asta nu e respect față de cetățean. Capturarea puterii în stat în toată splendoarea”, a scris aceasta.

Politologul Aurelia Peru a calificat situația drept „scandaloasă și vulnerabilă”, avertizând că dacă nu se intervine ferm, justiția va fi în întregime politizată.

Jurnalista de investigație Cornelia Cozonac de la anticorupție.md a trasat o paralelă cu practicile din era Plahotniuc, amintind de cazurile în care Curtea Constituțională era folosită pentru a suspenda temporar președintele Igor Dodon în scopul promovării unor numiri controversate.

„Se pare că totul era o invenție a lui Vladimir Plahotniuc, o manevră a Curții Constituțională de atunci, de care astăzi nu-și mai amintește nimeni și pentru care nimeni nu a răspuns, deși a fost o adevărată cacealma legislativ-constituțională. Alte comentarii sau opinii nu am — oricum nu mai contează”, a scris aceasta.

Cum s-a ajuns aici

Amintim că pe 26 februarie, PAS a încercat să aprobe numirea a doi membri în Comisia Vetting — olandezul Herman von Hebel și francezul Bernard Lavigne. Proiectul a eșuat, fiind susținut de doar 53 de deputați, toți din fracțiunea PAS, deși era nevoie de cel puțin 61 de voturi. Formațiunea de guvernământ deține 55 de mandate în actuala legislatură.

Opoziția a refuzat să susțină proiectul din cauza nemulțumirii față de candidatura lui von Hebel, deși și-a exprimat sprijinul pentru Lavigne. Forțele de opoziție au acuzat totodată PAS că a propus cele două candidaturi la pachet, tocmai pentru a asigura numirea lui von Hebel.

Pe 3 martie, deputatul PAS Igor Chiriac a anunțat că fracțiunea sa va identifica o soluție de deblocare a situației, menționând că se ia în calcul inclusiv modificarea legii pentru ca numirile să poată fi aprobate cu 51 de voturi. A doua zi, pe 4 martie, PAS a și înregistrat amendamentul, care a fost inclus într-un proiect de lege privind „fortificarea securității judecătorilor” și votat pe 5 martie în a doua lectură, cu 55 de voturi — exclusiv ale majorității parlamentare.

Potrivit mecanismului adoptat, dacă un candidat extern nu întrunește cele 61 de voturi necesare, Comisia juridică îl poate înainta din nou către Parlament, iar la a doua votare acesta poate fi aprobat cu simpla majoritate de 51 de voturi. Modificarea vizează exclusiv candidații propuși de partenerii internaționali, pragul de 61 de voturi fiind menținut pentru candidații naționali.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: