În ultimul deceniu, exportul serviciilor de informatică din Republica Moldova, a crescut de circa 10 ori. Astfel, dacă în 2011 Rep. Moldova a exportat servicii de informatică în valoare de 35 milioane dolari, apoi în 2021 deja de 353,4 milioane dolari, arată date ale Băncii Naționale analizate de Mold-Street.
Potrivit BNM exportul serviciilor de informatică și-a continuat traiectoria în creștere în anul 2021, având o contribuție pozitivă, de 7,4 p.p., la exportul total de servicii.
Noul record
Valoarea totală a acestora a crescut în 2021 cu 36,8 la sută, față de 2020 și a atins un nou record – de 353,38 milioane dolari. Ponderea acestora a crescut cu 1,4 p.p. față de anul 2020 și a constituit 21,6 la sută din exportul total de servicii.
Această evoluție s-a datorat majorării exportului de servicii de informatică în special în statele occidentale și este rezultatul atât unor facilități fiscale oferite de către stat companiilor IT, dar mai ales tendințelor globale și regionale.
Astfel, față de anul 2020, a crescut exportul către SUA cu 23,37 milioane dolari, România – cu 12,08 milioane dolari, Marea Britanie – cu 10,78 milioane dolari și Belgia – cu 8,2 milioane dolari.
Cele mai importante destinații ale exportului serviciilor de informatică
Datele BNM relevă că principalele piețe de desfacere a acestor servicii sunt Statele Unite cu circa 86,77 milioane dolari (circa 24,5% din total) și Marea Britanie cu 66,8 milioane dolari (18,9%), livrările în cele două state crescând de câteva ori în ultimii trei ani.
Urmează la mare distanță România cu o cotă de peste 10% și Belgia cu o cotă de 9% din exportul serviciilor de informatică în 2021. În top 10 mai sunt Germania, Elveția, Olanda, Italia, Cipru și Insulele Virgine Britanice.
Exporturile în statele CSI sunt la un nivel infim de doar 1,5% din total.
Se exportă în special servicii legate de aplicațiile program, dar sunt în creștere semnificativă serviciile de instalare și mentenanță software.
De notat că este în creștere lentă și importul de servicii de informatică în Republica Moldova, care în 2021 a constituit aproape 61 milioane de dolari.
Potrivit BNM serviciile de informatică includ: serviciile destinate componentelor hardware și / sau software, de prelucrare a datelor, de consultanță, de instalare, de întreținere și reparare a computerelor, de asistență privind gestionarea resurselor informatice, analiza, proiectarea și programarea de sisteme informatice „la cheie” (inclusiv dezvoltarea și proiectarea de pagini de internet) și furnizarea de consultanță tehnică pentru programe de calculator (software); licențele de utilizare limitată în timp (periodică) a programelor de calculator nepersonalizate livrate pe suport magnetic, ce exclud posibilitatea distribuirii sau reproducerii acestora; programele (software) nepersonalizate descărcate sau livrate pe căi electronice, indiferent dacă plata pentru licență se efectuează periodic sau este o plată unică; dezvoltarea, producerea, furnizarea și elaborarea documentației pentru programele de calculator personalizate, inclusiv de sisteme de operare realizate la comandă pentru utilizatori specifici; întreținerea sistemelor și alte servicii auxiliare; consultanța și asistența în problemele legate de gestionarea resurselor informatice / software, precum și serviciile de instruire personalizate, prestate unei persoane sau a unui grup de persoane, cum ar fi instruirea angajaților unei companii; serviciile de prelucrare a datelor, cum ar fi introducerea, sortarea și prelucrarea datelor; serviciile de găzduire a paginilor de internet și gestionarea echipamentelor informatice.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
La alegerile parlamentare din această toamnă nu se vor confrunta doar partidele și blocurile electorale, ci și patru candidați independenți. Deși până acum niciun independent nu a reușit să treacă pragul de 2% necesar pentru a accede în Parlament, într-un sistem proporțional dominat de partide, Andrei Năstase, Olesea Stamate, Tatiana Crețu și Victoria Sanduța mizează pe sprijinul alegătorilor pentru a rescrie istoria – ei își propun să devină primii deputați independenți aleși în Parlament. NM a analizat declarațiile lor de avere: ce salarii, bunuri și economii au acumulat și cu ce resurse au intrat în cursa electorală.
Năstase: salariu din Germania și credite de aproape 1 milion €
Facebook/Andrei Nastase
În 2019, Andrei Năstase a fost ales deputat pe listele Blocului ACUM – format din Platforma DA, pe care o conducea la acea vreme, și Partidul Acțiune și Solidaritate, condus atunci de Maia Sandu. La scurt timp, însă, a renunțat la mandatul de parlamentar pentru a prelua portofoliul de ministru al Afacerilor Interne în guvernul condus de Maia Sandu, format în alianță cu PSRM, după căderea regimului Plahotniuc. La șase ani distanță, Năstase – de profesie jurist – candidează din nou, de această dată independent. El speră să ajungă în viitorul Parlament pentru a implementa „proiectul de țară” pe care îl promovează: un procuror general ales și, la nevoie, demis direct de către popor.
Conform declarației de avere depuse la CEC, Năstase raportează pentru 2024 venituri consistente, în principal în euro. El a încasat un salariu de 45.600 de euro de la o companie germană, aceeași sumă, tot de la o companie din Germania, fiind raportată și de soția sa. Veniturile familiei au fost completate cu peste 191 de mii de lei pentru servicii de asistență juridică oferite prin Cabinetul de avocatură „Andrei Năstase” și cu 1.850 de lei românești pentru activități la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.
Și portofoliul imobiliar al lui Năstase este variat. În 2009 a intrat în posesia primului apartament – de 32 m², evaluat la aproximativ 169 de mii de lei. Un an mai târziu a obținut, prin donație, o casă de locuit și alte patru bunuri imobile, fără a specifica natura acestora. În 2014 a devenit proprietar al unei case de locuit de 156 m², evaluată la peste 2,2 milioane de lei. În 2023, Năstase a dobândit, în cotă parte de 0,5, un apartament de 123 m², estimat la 670 de mii de euro, precum și două garaje cumpărate în același an – fiecare evaluat la 20 de mii de euro.
Politicianul declară, totodată, șase terenuri extravilane, dobândite prin cumpărare sau donație, în perioada 2010–2017.
La capitolul bunuri mobile, Năstase declară un automobil Volvo XC90, fabricat în 2018, a cărui valoare declarată depășește 41 de mii de euro. Mașina se află în posesia politicianului din 2019.
Totodată, candidatul își declară și datoriile, în valoare totală de 916 mii de euro. Ambele credite au fost contractate în 2022: unul de 566 de mii de euro de la o bancă din Germania și altul, de 350 de mii de euro, de la o persoană fizică.
Stamate: compensații și indemnizații mai mari decât salariul, Porsche Macan – în garaj
Olesea Stamate
Pe lista candidaților independenți se regăsește și Olesea Stamate – deputată la primul mandat, fostă membră a fracțiunii PAS și ex-ministră a Justiției în Guvernul condus de Maia Sandu. Între iunie 2020 și aprilie 2025 a ocupat funcția de vicepreședintă a PAS, dar a fost exclusă din partid pe fondul scandalului legat de modificările la Legea amnistiei, care au permis eliberarea mai multor deținuți condamnați pe viață. Ulterior, s-a retras și din fracțiunea parlamentară, însă și-a continuat mandatul în calitate de deputată neafiliată. Acum, Olesea Stamate candidează pentru un nou mandat independent, sub sloganul CRED. Ea promite să combată sărăcia, din fotoliul de deputat, să reformeze educația și să asigure o „justiție liberă”.
Înainte de promisiuni, însă, Olesea Stamate și-a declarat veniturile la CEC, ca și restul candidaților. Pentru 2024, ea declară un salariu de peste 230 de mii de lei de lei din activitatea parlamentară, adică puțin peste 19 mii de lei lunar. La acesta se adaugă aproape 282 de mii de lei sub formă de indemnizații și compensații și peste 23 de mii de lei din diurne. Veniturile familiei au fost suplimentate de soțul său, care a obținut peste 69 de mii de lei de la compania „Iris Arhpeisaj” SRL.
La capitolul proprietăți, familia deține trei terenuri agricole – cel mai recent fiind achiziționat în 2024, pentru suma de 45 de mii de lei. În 2003 a intrat în posesia unei case de locuit de 329 m², evaluată la aproape 1,8 milioane de lei, iar în 2016 – a cumpărat un apartament de 70 m², estimat la peste 437 de mii de lei.
Stamate declară și un automobil de lux – un Porsche Macan fabricat și cumpărat în 2019, cu o valoare declarată de peste un milion de lei.
În ceea ce privește cheltuielile, parlamentara menționează 6.500 de euro pentru vacanțe și peste 10.000 de euro pentru studiile a doi copii la un liceu privat din Chișinău.
Pe lângă Năstase și Stamate, la alegerile parlamentare din toamnă candidează independent și Tatiana Crețu – fostă membră a comunității moldovenilor din Spania. Ea a studiat și a lucrat la Universitatea Cantabria din Santander, iar după 15 ani petrecuți peste hotare a decis să revină acasă. Crețu afirmă că își dorește o politică responsabilă, în care cetățenii cer socoteală aleșilor, iar aceștia au maturitatea să recunoască atunci când greșesc – „așa cum funcționează democrațiile europene spre care aspirăm”.
Potrivit declarației de avere depuse la CEC, în 2024 Tatiana Crețu nu a obținut venituri din salariu. Ea a declarat însă o donație de 10.000 de euro și 3.000 de euro din vânzarea unui automobil. Totodată, a raportat venituri de 28.550 de euro sub formă de indemnizație de maternitate și șomaj, achitate în Spania.
În 2023, candidata a devenit proprietara unui apartament de 69 m², evaluat la puțin peste 87.000 de euro.
Sanduța: chirii în euro și dolari, parc auto – diversificat
Își dorește să ajungă în Parlament ca deputată independentă și Victoria Sanduța – fosta judecătoare cunoscută pentru pozițiile sale critice la adresa sistemului judecătoresc. Ea a activat anterior la Judecătoria Chișinău, dar a părăsit sistemul după ce președinta Maia Sandu a refuzat să o numească în funcție, alături de alți 12 magistrați, până la atingerea plafonului de vârstă. În 2024, Sanduța a intrat pentru scurt timp în politică, alăturându-se Partidului Coaliția pentru Unitate și Bunăstare (CUB). La doar o lună, însă, și-a anunțat retragerea, invocând „divergențe de viziuni” cu privire la direcția viitoare a formațiunii. Acum, ea candidează independent și promite triplarea bugetului pentru educație – cu accent pe educația juridică, civică și financiară încă din clasa întâi – și o justiție „cu adevărat independentă”, „fără politizare și fără comenzi”.
Pentru anul 2024, Victoria Sanduța declară venituri de peste 390 de mii de lei, obținute din salariile primite de la Judecătoria Chișinău și de la SRL „Success Games”. Alte 2.400 de lei au provenit din activitatea didactică la Institutul Național al Justiției. Veniturile familiei au fost completate de soțul său, angajat al Spitalului Municipal „Sfânta Treime” din Chișinău, care a ridicat un salariu de peste 412 mii de lei.
La acestea se adaugă sumele provenite din chirii: 3.000 de euro și 6.800 de dolari din darea în locațiune a două apartamente, precum și 2.700 de euro pentru închirierea unui spațiu comercial deținut de SRL „Homutova Com”. Candidata mai declară și 30 de mii de lei obținuți din vânzarea unui cuadraciclu, 23 de mii de lei din drepturi de autor și 5.900 de lei românești, alocație pentru cei doi copii din România.
La capitolul proprietăți, Sanduța menționează două terenuri: unul achiziționat în 2009, evaluat la aproximativ 1.700 de lei, și altul obținut prin donație în 2012, cu o valoare de peste 216 mii de lei. Familia mai deține un apartament de 121 m², cumpărat în 2007 și evaluat la circa 74 de mii de euro, precum și un spațiu comercial de 46 m², intrat în posesie în 2008, evaluat la peste 15 mii de euro. În 2012, familia și-a extins patrimoniul imobiliar cu patru bunuri suplimentare, inclusiv o casă și un garaj, toate evaluate la aproximativ 825 de mii de lei.
Parcul auto al familiei cuprinde o motocicletă Honda NSS125AD, fabricată în 2021 și achiziționată în 2024 pentru 60 de mii de lei, un automobil Honda CR-V din 2020, cumpărat în același an pentru 410 mii de lei, și un Mercedes E200 fabricat în 2015, aflat în folosință gratuită din 2019.
Victoria Sanduța declară și datorii: un credit de 100 de mii de lei contractat în 2023, cu scadența în 2028.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
