Moldova a devenit în data de 1 iunie, pentru o zi, o platformă de comunicare la cel mai înalt nivel. Aici s-au discutat probleme majore privind politica și securitatea Europei. Summit-ul Comunității Politice Europene a adunat la castelul MIMI, la 20 de km de Ucraina, care este în război, aproape 50 de lideri ai țărilor europene și oficiali europeni. Cu ce s-a soldat summit-ul, a scris sau nu acesta istorie și cu s-a ales Moldova, Ucraina și Europa în urma acestui eveniment, aflați de la NM.
Promisiunile de dinaintea summit-ului
Oaspeții de rang înalt au început să sosească la Chișinău cu o zi înainte de cel mai de amploare summit european din istoria Moldovei. Printre primii oficiali a ajuns în Capitală președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care imediat a anunțat despre triplarea asistenței macrofinanciare pentru Moldova și despre reducerea tarifelor de roaming în UE pentru cetățenii moldoveni.
Și șeful diplomației europene, Josep Borrell, a ajuns mai devreme la Chișinău și a participat la inaugurarea misiunii civile a UE în Moldova, care are drept scop sporirea rezilienței sectorului de securitate în domeniul gestionării crizelor și al amenințărilor hibride, inclusiv în ceea ce privește securitatea cibernetică și manipularea informației.
Un summit la doi
Una dintre intrigile summit-ului a fost participarea președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski. Informația despre sosirea acestuia nu a fost divulgată până în ultimul moment din motive de securitate. Zelenski a ajuns primul la MIMI și a devenit una dintre cele două figuri centrale ale summit-ului.
Cel de-al doilea personaj, care a atras toate privirile, a fost „stăpâna” evenimentului – președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, care a întâmpinat toți oaspeții pe covorul roșu din curtea castelului și a susținut imediat, împreună cu liderul ucrainean, prima conferință de presă comună.
Volodimir Zelenski a recunoscut că nu a fost simplu să ajungă în Moldova: „Dar sunt bucuros că sunt aici. Vizita mea este un mesaj din partea tuturor ucrainenilor: susținem poporul Republicii Moldova, suntem gata să mergem împreună, umăr la umăr. Le mulțumesc moldovenilor că i-au primit pe oamenii noștri, pe refugiați. Nu vom uita acest gest niciodată”.
Sandu a recunoscut că tema Ucrainei și a restabilirii păcii în lume, a fost una principală pe ordinea de zi a summit-ului:
„Suntem mândri de faptul că am putut aduna astăzi reprezentanții întregului continent. Trebuie să confirmăm susținerea pentru Ucraina, care rezistă agresiunii ruse”.
Intriga Karabahului
O altă intrigă a summit-ului a devenit o posibilă semnare a acordului de pace între Armenia și Azerbaidjan pe tema Karabahului de Munte. În ajunul evenimentului, s-a discutat foarte mult la acest subiect, iar pentru mediatizarea summit-ului s-a acreditat un număr record de jurnaliști din Azerbaidjan. Documentul nu a mai fost semnat, dar în cadrul summit-ului a fost organizată o întâlnire între reprezentanții Azerbaidjanului, Armeniei, UE, Germaniei și Franței.
Fostul reprezentant al Republicii Moldova la ONU și Consiliul Europei, analistul politic Alexei Tulbure, consideră că această întrevedere din Moldova a devenit emblematică, chiar dacă acordul nu a fost semnat și a comparat-o cu recenta întrevedere de la Moscova a lui Ilham Aliyev și Nikol Pașinian. „Acea întrevedere a durat doar 20 de minute. Întrevederea în format larg de la Chișinău a durat mai mult”, a menționat Tulbure.
„Surpriza” lui Erdogan
Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a surprins cu absența sa la summit. Prezența sa a fost anunțată, însă în seara de dinaintea summit-ului s-a aflat despre refuzul acestuia de a mai veni la Chișinău. Anunțul a fost făcut de presă și nu de oficiali.
În ziua summit-ului, s-a constatat totuși că Erdogan nu a venit. Politologa Angela Colațchi crede că Erdogan este prea ocupat cu problemele interne ale țării după ce a obținut recent încă un mandat prezidențial. În opinia ei, absența liderului turc ar avea legătură și cu divergențele din cadrul NATO.
Amintim că Turcia blochează aderarea Suediei la NATO din cauză că Stockholmul sprijină organizația paramilitară „Partidul Muncitorilor din Kurdistan”. Suedia nu extrădează în Turcia zeci de oameni pe care Ankara îi suspectează de legături cu grupări kurde ilegale și de tentativa de lovitură de stat din 2016.
Tăcerea lui Orban
Alexei Tulbure a menționat că summit-ul a demonstrat unitatea Europei. La MIMI nu a existat „cacofonie” politică, iar declarațiile politicienilor au fost toate pe o notă, la fel ca vocile dintr-un cor. Poziția față de războiul din Ucraina, la fel, a fost unică, chiar dacă garnitura de participanți a fost destul de pestriță, ca exemplu servind premierul Ungariei, Victor Orban.
Tulbure a menționat că Orban nu a făcut niciun fel de declarații la summit și în general, mai mult a tăcut. Premierul Ungariei, într-adevăr, nu a susținut nici-o conferință de presă și nu s-a apropiat de jurnaliști. El s-a limitat doar la un dialog formal scurt cu Maia Sandu pe covorul roșu, în momentul în care a ajuns la castel.
Georgia, trecută cu vederea
Încă o voce care nu ar fi cântat în unison cu celelalte ar fi putut fi cea a premierului georgian, Irakli Garibashvili. În cadrul Forumului Securității Globale de la Bratislava acesta a declarat că războiul din Ucraina a fost declanșat inclusiv din cauza extinderii NATO.
La summit-ul din Moldova, Garibashvili nu a făcut declarații, iar tema Georgiei a fost trecută cu vederea. Mai mult, Zelenski a declarat că Georgia și Belarus sunt atrase „în aceleași fărădelegi, doar că pe căi diferite”.
Experții consideră că „problema georgiană” nu a dispărut întâmplător de pe agenda europeană. „Până la declanșarea războiului, Georgia era percepută de comunitatea internațională drept o țară care se îndreaptă spre UE. Însă clasa politică din Georgia are altă agendă. Aceștia au preferat să se apropie de Rusia. Au fost reluate zborurile spre Moscova, a fost aprobată o lege privind agenții străini, care este practic identică cu cea din Rusia”, a menționat Tulbure.
Politologul Ion Tăbîrță consideră că Georgia are probleme cu democrația, care o împiedică să revină la agenda europeană. Iar analistul politic Dionis Cenușa crede că Georgia a rămas în afara „trioului de asociere” din care a făcut parte alături de Moldova și Ucraina. „ Atât timp cât autoritățile georgiene au un discurs eurosceptic și nu vor reface relațiile cu Bruxelles-ul, Georgia va fi elementul toxic în dialogul restrâns cu Ucraina și Moldova”.
Cu toate acestea, Georgia a fost totuși menționată în cadrul summit-ului. Cancelarul german, Olaf Scholz, încă mai speră la integrarea Georgiei în UE. Referindu-se la integrarea europeană a Moldovei și a Ucrainei, el a declarat că „în viitor” și Georgia trebuie să își ocupe locul în UE. Iar premierul Italiei, Giorgia Meloni, a menționat că integrarea Moldovei, a Ucrainei și a Georgiei în UE „nu este o extindere a UE, dar o revenire a țărilor la locurile lor”.
Coaliția Patriot, pentru Ucraina…. și Moldova?
Zelenski, care a fost, bineînțeles, una dintre figurile de bază ale summit-ului, a enunțat și unul dintre cele mai importante subiecte – aprovizionarea Ucrainei cu armament, mai exact acesta s-a referit la crearea „coaliției avioanelor de luptă” și a „coaliției Patriot”. Despre „coaliția avioanelor de luptă” acesta a vorbit și anterior, din ea fac parte deja Marea Britanie, Franța și Țările de Jos. Scopul acesteia este de a instrui piloții ucraineni să piloteze avioanele de luptă F-16 și livrarea avioanelor Ucrainei. „Coaliția Patriot”, care va extinde furnizarea Ucrainei a sistemelor de apărare aeriană Patriot, a fost însă anunțată în premieră la un nivel atât de înalt.
Experții consideră că crearea ambelor coaliții, dar și faptul că despre ele s-a discutat în Moldova, ar putea fi în beneficiul Chișinăului.
„Este important pentru noi ca cerul Ucrainei să fie protejat. Ca să ajungă în Moldova, rachetele rusești trebuie să zboare deasupra Ucrainei. Dacă cerul Ucrainei va fi protejat, și Moldova va fi în siguranță”, susține Tulbure.
Moldova – noul Cipru?
Pe lângă vecinătatea cu Ucraina, organizarea summit-ului s-a produs lângă un alt vecin simbolic. Satul Bulboaca, unde se află castelul MIMI, este situat chiar lângă regiunea separatistă transnistreană, unde este dislocată armata rusă. Prin urmare, regiunea transnistreană a figurat pe agenda discuțiilor.
Referindu-se la războiul din Ucraina, premierul Țărilor de Jos, Mark Rutte, a remarcat că „de fapt, și Moldova este parțial ocupată de ruși”.
Regiunea transnistreană este considerată deseori drept o frână pentru integrarea Moldovei în UE. Moldova a fost atenționată zeci de ani că nu poate visa la Uniunea Europeană cu un conflict teritorial nesoluționat. Drept exemplu a fost menționat mereu „Ciprul separat”, model neagreat de Bruxelles.
Dar, odată cu războiul din Ucraina, UE, se pare, că și-a schimbat poziția. Cel puțin la summit-ul de la MIMI Josep Borrell a declarat că Moldova poate adera la UE cu conflictul transnistrean nesoluționat, referindu-se la exemplul aceluiași Cipru: „Cipru a devenit membru al UE cu un conflict teritorial nesoluționat. Moldova poate face la fel”.
Analistul politic Dionis Cenușa consideră însă că nu regiunea transnistreană este factorul principal și impedimentul de aderare la UE. Rolul principal revine totuși reformelor. Potrivit lui, Ciprul într-adevăr a devenit un precedent, dar nu trebuie să uităm că acesta a fost ajutat de Grecia să adere la UE.
Alexei Tulbure admite faptul că Moldova ar putea adera la UE cu conflictul transnistrean nesoluționat. Acesta considera că conflictul ar putea fi soluționate mai rapid: „Rusia pierde din influență. Depinde foarte mult cu ce se va încheia războiul din Ucraina. Regiunea transnistreană este izolată de Rusia. Aceasta nu poate supraviețui fără ajutorul economic al Moldovei și Ucrainei”.
Și Volodimir Zelenski s-a referit la regiunea transnistreană. El a menționat că această problemă va fi soluționată după încheierea războiului din Ucraina:
„Vrem să-i urăm [Moldovei] pace și să o poată asigura fără bombe, artilerie, fără victime pe teritoriul său. Vom face tot posibilul. Întotdeauna v-am susținut și vă vom susține și sunt sigur că nu este din domeniul fantasticului. […] După ce vom obține victoria, sunt sigur de asta, veți avea și voi o țară reintegrată. Fără rachete și fără Rusia”.
Lumea a descoperit Moldova
Chiar dacă Moldova nu a fost singura atracție a summit-ului, pentru Chișinău acest eveniment a fost unul istoric. „Lumea a descoperit Moldova”, spune Alexei Tulbure.
Acesta a remarcat că guvernele cheltuiesc miliarde pentru o astfel de promovare a imaginii țărilor lor pe plan mondial – este un semnal important și pentru investitori, și pentru cooperare și sprijin internațional.
Summit-ul Comunității Politice Europene a apropiat politic Moldova de integrarea în UE. Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a anunțat că deja până la finele anului curent Moldova trebuie să înceapă negocierile de aderare la UE. Analistul Dionis Cenușa consideră însă că politica nu ne va ajuta, avem nevoie și de reforme. „Atât timp cât Moldova nu îndeplinește sarcinile privind reformele, nu are rost să vorbim despre integrare”.
Maia Sandu a adunat capital
Eurosummit-ul are o mare importanță și pentru politica internă a Moldovei. Peste un an și jumătate se vor desfășura alegerile prezidențiale. În ajunul evenimentului de amploare, Maia Sandu a anunțat pentru prima dată că aspiră la încă un mandat. Iar susținerea atât de evidentă a Europei îi crește șansele să-l obțină.
Dionis Cenușa menționează că summit-ul i-a crescut „capitalul politic” Maiei Sandu pe arena internațională, dar „deocamdată nu este clar dacă acest fapt o ajută să obțină mai multe beneficii acasă, în Moldova”.
Maia Sandu, însă consideră deja această zi drept una istorică:
„Pe 1 iunie, am scris împreună istorie – Moldova a devenit centrul Europei. Acest succes se datorează poporului Moldovei. Datorită vouă Moldova va adera neapărat la UE”.
Cu susținerea Mediaseti
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Susțineți NewsMaker!
