Marina Tauber/Telegram

Fără „Victorie” la alegerile parlamentare? CEC a refuzat înregistrarea blocului politic afiliat lui Ilan Șor

Comisia Electorală Centrală (CEC) a respins cererea de înregistrare a blocului politic „Victorie” pentru participarea la alegerile parlamentare. Decizia a fost luată în cadrul ședinței din 19 iulie.

Unul dintre argumentele prezentate de raportorul proiectului de hotărâre, Pavel Postica, a fost afilierea membrilor blocului „Victorie” cu oligarhul fugar, condamnat penal, Ilan Șor, precum și implicarea acestuia în formarea blocului politic. Totodată, Postica a subliniat că evenimentul de lansare a blocului a avut loc la Moscova, aspect care, potrivit lui, indică suspiciuni privind finanțarea ilegală.

„Organizarea evenimentului pe teritoriul unui stat străin, în lipsa unei supravegheri din partea autorității electorale și cu implicarea și sprijinul logistic al entităților străine indică suspiciuni rezonabile de finanțare ilegală, contrar legislației naționale”, vicepreședintele CEC, Pavel Postica.

Totodată, raportorul a precizat că legea interzice crearea unei forțe politice succesoare a unei formațiuni declarate anterior neconstituționale. În context, Postica a amintit că partidele membre sunt implicate în litigii aflate pe rol în instanțele de judecată, privind fie limitarea activității, fie dizolvarea acestora.

Alte nereguli depistate de CEC țin de faptul că denumirea blocului și simbolul acestuia sunt identice cu cele ale unuia dintre partidele componente.

Prezenți la ședința CEC, liderii blocului „Victorie” au catalogat decizia comisiei drept „abuz”.

„Este a doua oară când nu doriți să înregistrați blocul electoral. Acest proiect de hotărâre este floare la ureche, deoarece adevărul este unul simplu: sau respectați dreptul cetățenilor, inclusiv al nostru, de a vota și de a fi votați, sau nu respectați. Dumneavoastră niciodată nu ați respectat acest principiu”, a declarat în cadrul ședinței CEC Vasile Bolea, membru al partidului „Renaștere”.

În cadrul ședinței, Poliția l-a scos din sală pe liderul Partidului Șansă, Alexei Lungu, la solicitarea membrilor CEC.

Mai devreme, Blocul „Victorie” și-a adunat susținătorii în fața sediului pentru a susține înregistrarea blocului electoral.

Menționăm că din componența blocului fac parte partidele „Renaștere”, „Șansă”, „Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei” și „Victorie” – formațiuni afiliate oligarhului fugar Ilan Șor.

***

Amintim că Blocul politic „Victoria” a fost creat în aprilie 2024. Despre formarea acestuia a anunțat de la Moscova politicianul fugar Ilan Șor. Cel din urmă declara că blocul va participa la alegerile prezidențiale și referendumul din toamna acestui an. Blocul „Victoria” pledează pentru „parteneriat strategic” cu Rusia, consolidarea statutului de neutralitate al Republicii Moldova și este împotriva eurointegrării țării noastre.

Un congres al Blocului „Victorie”, controlat de oligarhul fugar Ilan Șor, a fost organizat pe 6 iulie, la Moscova. Prezent la reuniune, Șor a declarat că, în opinia sa, „singura salvare” a Republicii Moldova ar fi „uniunea” cu Federația Rusă. Tot atunci, Șor a anunțat că blocul – care nici la un an de la lansare nu a fost înregistrat oficial de autoritățile electorale – va participa la parlamentare. Mai mult, oligarhul fugar a anunțat că prima pe lista „Victoriei” se va regăsi bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul – care riscă 9 ani de închisoare și ar urma să își afle sentința, în dosarul privind finanțarea ilegală a fostului partid „Șor” în care este vizată, pe 5 august.

La evenimentul de la Moscova au participat mai mulți politicieni moldoveni afiliați blocului „Victorie”, inclusiv deputații Marina Tauber, Vasile Bolea și primarii din Orhei și Taraclia, precum și oficiali ruși de rang înalt, printre care Leonid Sluțki și Konstantin Kosacev.

Precizăm că partidele care fac parte din blocul „Victorie” sunt implicate în litigii aflate pe rol în instanțele de judecată, privind fie limitarea activității, fie dizolvarea acestora.

Aanterior, Comisia Electorală Centrală a solicitat Ministerului Justiției ca partidul politic „Șansă” să fie dizolvat. Mai exact, ca Ministerul să se adreseze în instanța de judecată în vederea adoptării unei astfel de hotărâri. Un demers în acest sens a fost semnat pe 6 februarie 2025 de către președinta CEC Angelica Caraman. Comisia a atestat „un comportament continuu vicios al entității politice în cauză de sfidare a obligațiunilor sale, manifestată atât prin inacțiune continuă de neprezentare a declarațiilor donatorilor în original, precum și neprezentarea listei membrilor de partid, blocând astfel procedura administrativă de efectuare a controalelor financiare aferente”. „Echipa partidului „Șansă” din 2023 este supusă represiunilor politice”, a reacționat liderul „Șansă” Alexei Lungu.

De asemenea, CEC a sesizat Ministerul Justiției pentru a limita activitatea „Forței de Alternativă și Salvare a Moldovei” și Partidului Socialist din Moldova timp de șase luni, pentru aceiași abatere. 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot/Ziarul de Gardă

„Nu a fost declarat apatrid”: șeful ASP, despre cazul lui Pavel Vicol și numărul persoanelor în situații similare

Peste 26 de mii de persoane cu vârste între 18 și 34 de ani, născute din cetățeni ai R. Moldova, nu au niciun act de identitate. Datele au fost comunicate de directorul Agenției Servicii Publice (ASP), Mircea Eșanu, în timpul unui podcast pentru Ziarul de Gardă. Eșanu s-a referit și la cazul lui Pavel Vicol, făcut public de către deputatul Vasile Costiuc. Șeful ASP a spus că tânărul, fără buletin de identitate, nu a fost declarat apatrid. Totodată, a menționat că Vicol „nu poate rămâne fără cetățenia R. Moldova” și a explicat de unde „a apărut și marea confuzie cu apatridia”. Eșanu a anunțat și măsuri care ar putea fi implementate „foarte curând”, ca urmare a situației generate de cazul lui Vicol.

În contextul în care mai mulți cetățeni se află în străinătate, Eșanu a fost întrebat dacă există riscul ca copiii lor să rămână fără cetățenie dacă nu le perfectează actele până la 18 ani. Șeful ASP a spus că nu există asemenea risc și că „dreptul la cetățenie este unul garantat de Constituție”.

„Copiii născuți din cetățeni ai Republicii Moldova sunt cetățeni ai Republicii Moldova”, a adăugat el, menționând că „tot ce face actuala lege” a cetățeniei este „să instituie o procedură a autenticității actelor prezentate”. „Problema e că multe din actele de naștere cu care ei vin, care urmează să fie transcrise, sunt de peste hotare. Vin din zone și din țări transparente și mai puțin transparente. Doar în ultimul an, din circa 11-12 mii de cereri de cetățenie, am identificat cel puțin 430-440 de cazuri de falsuri în actele prezentate. (…) De aici a survenit această necesitate de a modifica (nota red. legea)”, a spus Eșanu. Potrivit directorului ASP, anterior „determinarea cetățeniei se întâmpla timp de o zi”, însă „legea asta a avut menirea principală să ofere suficient timp, dar rezonabil, să se facă aceste verificări”.

Despre cazul lui Vicol

„Noi suntem în situația în care trebuie să verificăm dacă el este cine pretinde. Iată, am vrut să-l întreb pe domnul Costiuc dacă el e sigur că pe acest tânăr îl cheamă Vicol. Inclusiv i-aș întreba și pe cei de la Ministerul Apărării. Din punctul nostru de vedere, ei nu trebuiau să-i facă înrolarea fără un act de identitate. (…) Am văzut declarația Ministerului Apărării”, a spus directorul ASP.

Ulterior, Eșanu a fost întrebat dacă certificatul de naștere este un act de identitate, în condițiile în care tânărul a fost încorporat în armată pe baza acestuia. „El este sursa și o confirmare în acest proces. Sigur, el e un act oficial emis inclusiv de autoritățile noastre, dar actul de identitate este considerat cartea de identitate sau pașaportul de călătorie”, a spus directorul ASP.

„De aici a apărut și marea confuzie cu apatridia”

Potrivit lui Eșanu, o persoană care a împlinit 18 ani, dar nu are buletin de identitate, „nu este în niciun caz” apatrid.

„Statutul de apatrid presupune o procedură extrem de minuțioasă și acest mandat de verificare și de atribuire a acestui statut îl are exclusiv Inspectoratul General pentru Migrație. (…) De aici a apărut și marea confuzie cu apatridia: Inspectoratul General pentru Migrație a inițiat procedura de determinare. El nu are statut de apatrid, nouă ne este clar că este cetățean cu toate drepturile de a obține și a se reconfirma de fapt cetățenia, doar că noi trebuie să o facem într-un mod calculat și verificat (nota red. determinarea). (…) Acesta este un proces care poate dura inclusiv până la un an. Există o separare pe partea ce poate face ASP și când intervin atribuțiile Inspectoratului. (…) Dar până la determinare, el nu are niciun statut de apatrid. (…) Până în 2022, ASP putea să facă aceste operațiuni complet autonom”, a precizat Eșanu.

Șeful ASP a dat asigurări că „va trece o perioadă scurtă de timp până domnul Vicol va fi cu actele în regulă”, menționând că „el nu poate rămâne fără cetățenia Republicii Moldova în niciun caz, fiind din ambii părinți cetățeni ai țării”.

Peste 26 de mii de persoane, fără act de identitate

Întrebat câte persoane se află în această situație, directorul ASP a spus că este vorba despre circa 26 de mii de persoane cu vârste între 18 și 34 de ani, născute din cetățeni ai Republicii Moldova după declararea independenței. „26 spre 27 de mii. (…) S-ar putea să fie mai mulți”, a adăugat el. Potrivit șefului ASP, aceste persoane dețin „un act de naștere emis de autoritățile Republicii Moldova și nu au niciun act de identitate eliberat”.

Urmează modificări

Eșanu a spus că „procedura de verificare în sine va rămâne intactă”. „Presupun că pentru persoanele născute din cetățeni ai Republicii Moldova, indiferent în țară sau peste hotare, proba de limbă și de Constituție va fi exclusă. Va fi doar o verificare documentală, care poate fi făcută destul de rapid. (…) Și vom avea un termen rezonabil în care noi vom examina aceste cereri și vorbesc nu de luni sau jumătate de an, dar sigur până la o lună”, a spus Eșanu. Potrivit directorului ASP, acestea sunt soluțiile care s-au discutat și vor fi implementate „foarte curând”.

***

Amintim că situația tânărului a fost făcută publică de către deputatul Vasile Costiuc. Acesta menționa că Pavel Vicol, născut în Republica Moldova și care a efectuat serviciul militar pe teritoriul țării, a fost declarat apatrid. Potrivit lui Costiuc, situația s-a întâmplat după ce tânărul nu și-ar fi perfectat buletinul de identitate până la împlinirea vârstei de 18 ani. Detalii – AICI.

Pe 26 ianuarie, Ministerul Apărării a respins acuzațiile apărute în spațiul public privind o presupusă încorporare ilegală în Armata Națională. Instituția a precizat că încorporarea nu este condiționată exclusiv de deținerea buletinului de identitate. Potrivit Ministerului, tânărul a fost încorporat în baza certificatului de naștere. Agenția Servicii Publice a declarat că „mesajele transmise în spațiul public au fost auzite și sunt analizate cu atenție”. ASP a mai preciza că autoritățile lucrează la identificarea unor soluții care să remedieze situațiile apărute.

Noua Lege a cetățeniei Republicii Moldova a intrat în vigoare pe 24 decembrie 2025. Aceasta a înăsprit procedura de obținere a cetățeniei moldovenești. Acum, solicitanții vor fi obligați să susțină un test de cunoaștere a limbii române și a prevederilor Constituției, să depună dosarele exclusiv personal, iar verificările vor deveni mai ample și mai riguroase (detalii – AICI).

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: