Facebook/Vlad Filat

Filat a demisionat. PLDM va iniția discuții cu partidele de dreapta, în vederea participării la alegerile anticipate

Vladimir Filat a renunțat la funcția de președinte al Partidului Liberal Democrat. Informația a fost confirmată pentru NM de către fostul deputat PLDM Tudor Deliu, pe 29 aprilie. Interimatul funcției de președinte va fi asigurat de către vicepreședintele formațiunii Alexandru Bujorean. 

Decizia lui Vladimir Filat de a demisiona din funcția de președinte al PLDM a fost anunțată în cadrul Consiliul Național Politic al PLDM, care s-a desfășurat pe 28 aprilie. Interimatul funcției de președinte al formațiunii va fi asigurat de către primarul orașului Leova, Alexandru Bujorean.

Contactat de NM, Bujorean a precizat că PLDM va iniția discuții cu partidele de dreapta, în vederea participării la scrutinul parlamentar anticipat.

„Colegii din cadrul Consiliului Politic Național mi-au încredințat misiunea de a pregăti partidul pentru Congres și voi asigura interimatul funcției de Președinte până la desfășurarea acestuia. Concomitent, ieri am creat un grup de lucru în vederea inițierii discuțiilor cu partidele de dreapta, în scopul participării în cadrul alegerilor anticipate care urmează să aibă loc”, a precizat Bujorean pentru NM.

***

Pe 16 august 2020, Vladimir Filat a preluat, din nou, conducerea PLDM. Politicianul, fost deputat și prim-ministru, a fost condamnat în 2016, de către magistraţii Judecătoriei Buiucani, la 9 ani de închisoare pentru trafic de influenţă şi corupere pasivă. Ulterior, pedeapsa sa a fost redusă cu 685 de zile, din cauza condițiilor de detenție, în baza unei hotărâri a Curții Europene pentru Drepturile Omului. Pe 3 decembrie, Vladimir Filat a fost eliberat din închisoare.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

cotidianul.md

Ilie Ilașcu, fost deținut politic al regimului de la Tiraspol, a decedat

Fostul deținut politic al regimului de la Tiraspol, Ilie Ilașcu, a decedat. Anunțul a fost făcut în seara zilei de 17 noiembrie, pe pagina sa de Facebook, într-un mesaj semnat de familie. Potrivit aceluiași mesaj, cei care doresc să îi aducă un ultim omagiu sunt așteptați la o biserică din București. Președintele Parlamentului de la Chișinău, Igor Grosu, a transmis condoleanțe rudelor, menționând totodată că Ilie Ilașcu a fost „un exemplu rar de demnitate și de identitate națională”.

„Cu profundă durere în suflet, anunțăm stingerea din viață a celui care a fost pentru noi pilon de demnitate, curaj si iubire – soț, tată, bunic, prieten ILIE ILAŞCU – un om a cărui verticalitate nu a putut fi niciodată clintită. (…) Moștenirea lui rămâne în inimile noastre, ca o lecție de curaj și demnitate rar întâlnită”, se arată în mesajul familiei. Se menționează că cei care doresc să îi aducă un ultim omagiu sunt așteptați la capela bisericii Sfânta Sofia Floreasca din București, începând cu 18 noiembrie, ora 14:00, până pe 20 noiembrie.

Președintele Parlamentului de la Chișinău, Igor Grosu, a transmis condoleanțe rudelor și tuturor celor care l-au cunoscut. „Ilie Ilașcu – un luptător dârz și neclintit, un exemplu rar de demnitate și de identitate națională. A avut o soartă grea, fiind condamnat la moarte de regimul de la Tiraspol. Chiar și așa a rămas demn și curajos, oferind lumii întregi o lecție de dragoste față de neam și țară”, a comunicat Grosu.

***

Ilie Ilașcu a împlinit în luna iulie 73 de ani. Potrivit Moldova1, el era stabilit de mai mulți ani în România. S-a stabilit la București la scurt timp după ce a fost eliberat, în mai 2001, din detenția ilegală de la Tiraspol.

Ilie Ilașcu s-a născut în satul Taxobeni, raionul Fălești. S-a numărat printre fondatorii Mișcării de Eliberare Națională și a condus, până în 1992, filiala Frontului Popular din Moldova de la Tiraspol.

Potrivit Moldova1, războiul de la Nistru l-a prins cu arma în mâini, fiind participant direct la luptele armate de pe Nistru, în calitate de comandant al unor trupe cu destinație specială ale Ministerului Securității Naționale al Republicii Moldova. Pe 2 iunie 1992, el, Andrei Ivanțoc, Alexandru Leșco și Tudor Petrov-Popa au fost arestați de forțele speciale ruse, un an mai târziu fiind condamnat la moarte de către o instanță nerecunoscută din stânga Nistrului. Ilie Ilașcu a stat în pușcăriile transnistrene din 1992 până în 2001, în condiții extrem de dificile. Pe 5 mai 2001, în urma insistenței Adunării Parlamentare a Consiliului Europeni și Uniunii Europene, Ilașcu a fost transferat la Chișinău și predat serviciilor secrete ale Republicii Moldova și României. În 2004, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a pronunțat hotărârea în cauza „Ilașcu și alții c. Moldova și Rusia”, reținând responsabilitatea Federației Ruse și a R. Moldova pentru tortură, privațiune ilegală de libertate și încălcarea dreptului la corespondență.

Ilia Ilașcu a fost ales deputat în Parlamentul Republicii Moldova în două legislaturi: 1994 – 1998 și 1998 – 2000, precum și senator în România în două mandate: 2000 – 2004 și 2004 – 2008. Între 2001 și 2008, a fost membru titular al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei din partea delegației României.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: