În era digitală în care trăim, în care tranzacțiile financiare și datele personale sunt la un click distanță, devine crucial să ne educăm cu privire la modalitățile de protecție împotriva amenințărilor și escrocheriilor din mediul online.
Podcastul #CuAlteCuvinte, cu invitatul special Dan Rusu, Şef Serviciul Monitorizare Tranzacţii Carduri la FinComBank, aduce în prim-plan subiectul siguranței financiare și a prevenirii fraudelor.
Dan Rusu a dezvăluit diverse aspecte ale acestor riscuri cibernetice. Au fost explorate scenariile frecvente de escrocherii prin e-mail sau telefon și modurile ingenioase în care fraudatorii operează pentru a obține profit. De asemenea, în cadrul podcastului au fost aduse în discuție tehnici de recunoaștere a site-urilor false și cum acestea maschează adevărate fraude. În esență, acest episod s-a concentrat pe punerea în lumină a vulnerabilităților specifice din mediul online și a modurilor prin care ascultătorii pot să-și păstreze datele și conturile în siguranță.
De la verificarea adresei de e-mail sau URL până la gestionarea responsabilă a informațiilor financiare, vă invităm să urmăriți podcastul #CuAlteCuvinte:
Prin exemplificări concrete și sfaturi practice, FinComBank subliniază importanța verificării surselor, a autenticității site-urilor web și a comunicării sigure pentru a evita căderea în capcana unei fraude. Cu accent pe informații esențiale și tehnici utile, vă îndemnăm să urmăriți videoul pentru a afla cum vă protejați datele personale și cele financiare, precum și cum vă consolidați propria securitate online.
În cazul în care suspectați că ați fost victima unui înșelătorii, contactați imediat Call Centrul FinComBank la numărul de telefon (022) 269 999, folosind chatul din aplicația mobilă sau chatul de pe site-ul băncii şi solicitați blocarea cardului.
Vă invităm să urmăriți pagina SECURITATE, pentru a vă familiariza cu noțiunea de Phishing şi cum vă puteți proteja banii şi datele personale. Aveți grijă de datele cu caracter personal şi de datele bancare pe care le plasați în mediul online!
Satoshi, care va reprezenta Republica Moldova la Eurovision 2026, a afirmat că va implementa lucrurile care i se par apropiate pentru a-și îmbunătăți prestația la etapa internațională a concursului. „Dacă voi renunța la lucrurile care au rezonat în interiorul meu natural? Cu siguranță nu”, a adăugat artistul. Declarațiile au fost făcute la ediția din 19 ianuarie a emisiunii „Bună dimineața” de la Moldova 1, ca reacție la unele critici apărute pe rețelele de socializare.
În timpul emisiunii, artistul a fost întrebat cum comentează criticile aduse vestimentației sale, un kimono, precum și textului piesei, în care se vorbește despre R. Moldova și se utilizează cuvinte din mai multe limbi. Totodată, a fost întrebat dacă intenționează să facă schimbări în acest sens.
„Cred că nu. (…) Din fericire, eu îmi aparțin și fac lucrurile care mă reprezintă și conștiința mea este judecătorul și arbitrul meu principal. Eu voi fi omul care voi răspunde în fața mea și în fața conștiinței mele, nu oricare din oamenii care comentează sau se dau cu părerea. De asta o să continui să răspund eu în fața mea. Așa am făcut tot drumul și cred că așa este sănătos – să asculți instinctul. Eu o să implementez, cu siguranță, lucrurile care mi se par și mie bune, apropiate, naturale, firești, în ideea de a face ceva mai bun. Dacă voi renunța la lucrurile care au rezonat în interiorul meu natural? Cu siguranță nu. Mi se pare o greșeală”, a răspuns Vlad Sabajuc, cunoscut cu numele scenic Satoshi.
Artistul a vorbit despre ce ar fi schimbat în prestația sa din cadrul etapei naționale. „Eu m-aș fi relaxat un pic, pentru că, din cauza tensiunii, am livrat un pic mai agresiv decât aș fi livrat. Aș fi lăsat un pic mai ușor ca intensitate”, a spus el.
La întrebarea dacă s-a așteptat la un asemenea rezultat, artistul a răspuns: „Nu la așa suport masiv. (…) Eu m-am așteptat că o să am o susținere populară mare, cumva, în virtutea ascultătorilor pe care îi am, dar nu m-am așteptat să fie atât de mare numărul și nu m-am așteptat să avem atâta susținere din partea juriului. (…) La un moment dat, eu mă simțeam un pic incomod”.
Artistul a spus că echipa sa își rezervă o zi-două pentru ca „să se ducă tot surplusul de informații și stres”. „După care o să avem o ședință comună cu toți cei care au fost implicați în procesul nostru de pregătire pentru finala națională și o să începem să depanăm lucrurile care ne plac și care nu ne plac, la ce vrem să lucrăm, pe cine am vrea să atragem poate la lucru. Suntem deschiși să tragem specialiști care poate se pricep mai bine la anumite lucruri”, a menționat artistul.
***
Menționăm că după ce Satoshi a câștigat Finala Națională Eurovision 2026 cu piesa „Viva, Moldova!”, pe online au apărut mai multe reacții. Unii au afirmat că interpretul are „toate șansele să vină cu un premiu acasă” și că „este un vulcan de energie, iar acest aspect contează enorm în scenă”. Potrivit altora, „cântecul ales să ne reprezinte țara nu este cel mai reușit”. Au fost și cei care au reacționat la „comentariile care se plângeau că versurile nu sunt de Eminescu”, menționând că „Eurovisionul nu este un concurs de literatură”.
Menționăm că Satoshi a obținut punctajul maxim atât din partea juriului, cât și a publicului, în finala națională.
Eurovision Song Contest se organizează în acest an pentru a 70-a oară. Republica Moldova participă la competiția internațională pentru a 20-a oară. Cel mai bun rezultat l-a obținut în 2017, când trupa Sunstroke Project a ocupat locul trei cu piesa „Hey Mamma”. Ediția din acest an va avea loc la Viena, Austria, pe 12 și 14 mai – semifinale, și pe 16 mai – finala. Reprezentantul Republicii Moldova va evolua în prima semifinală a concursului internațional.
Liderul Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), deputatul Igor Dodon, a respectat și în acest an tradiția și s-a scufundat în apă rece de Botezul Domnului, sărbătoare cunoscută în popor și ca Boboteaza. De această dată, însă, parlamentarul a ales Lacul Sfânt, aflat în apropierea de Mănăstirea Solovețki din Federația Rusă.
Într-un mesaj public, Igor Dodon a precizat că a luat parte la slujba religioasă și la procesiunea de cruce organizate la mănăstirea Solovețki, situată în Marea Albă, la aproximativ 160 de kilometri de Cercul Polar. Potrivit acestuia, mănăstirea este „una dintre cele mai cunoscute din Rusia” și un „centru spiritual al ortodoxiei”. În imaginile video publicate, fostul președinte al țării apare alături de soția sa, Galina.
„Urmând tradițiile străvechi ale acestei sărbători luminoase, m-am scufundat în apă în Lacul Sfânt. Acest obicei frumos și profund simbolic, care întărește atât spiritul, cât și trupul, este respectat cu evlavie de credincioși”, a scris Igor Dodon pe rețele.
În același mesaj, Igor Dodon a vorbit despre legătura istorică dintre Biserica Ortodoxă din Moldova și Biserica Ortodoxă Rusă. „Sunt convins că, în ciuda presiunilor și a provocărilor serioase din ultimii ani, vom reuși să păstrăm unitatea Bisericii Ortodoxe din Moldova și fidelitatea față de tradițiile noastre”.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Maria Kolesnikova, fostă deținută politic din Belarus, care a fost eliberată luna trecută, a sugerat că statele europene ar trebui să înceapă dialogul cu președintele belarus Alexandr Lukașenko. Aceasta consideră că UE riscă să împingă Belarus și mai aproape de Moscova dacă va continua politica de izolare. Afirmațiile au fost făcute într-un interviu pentru Financial Times.
„Cu cât Belarusul este mai izolat de Europa, cu atât este forțat mai mult să se apropie de Rusia. Acest lucru face Belarusul mai puțin sigur și mai puțin previzibil pentru Europa. Ca persoană cu mentalitate europeană, nu înțeleg de ce Europa nu a început negocierile cu Lukașenko mai devreme decât SUA. Este evident că, de exemplu, Germania are mult mai multe legături cu Belarusul decât SUA”, a declarat Maria Kolesnikova, potrivit Дождь.
Ea a adăugat că restricțiile impuse Belarusului au fost o lovitură grea pentru belarușii „puternic europenizați”. „Cândva, țara era lider la numărul de vize Schengen emis de UE”, a adăugat aceasta.
Kolesnikova consideră că Europa ar trebui să procedeze invers: „Lukașenko este un om pragmatic. El înțelege limbajul afacerilor. Dacă este dispus la măsuri umanitare în schimbul relaxării sancțiunilor, inclusiv eliberarea deținuților și permiterea accesului mass-mediei independente și ONG-urilor în Belarus, acest lucru trebuie discutat neapărat”.
Amintim că, pe 13 decembrie 2025, Alexandr Lukașenko a eliberat 123 de deținuți politici, printre care Maria Kolesnikova, în schimbul ridicării sancțiunilor asupra potasiului belarus.
Maria Kolesnikova s-a aflat după gratii mai bine de cinci ani — din 7 septembrie 2020.
Președintele Albaniei, Bajram Begaj, speră ca Republica Moldova să își reconsidere poziția privind recunoașterea independenței Kosovo, apreciind totodată sprijinul acordat de autoritățile de la Chișinău pentru aderarea Kosovo la Consiliul Europei. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă comune cu președinta Maia Sandu, organizată cu ocazia vizitei oficiale a liderului albanez în Republica Moldova.
„Albania apreciază poziția constructivă a Republicii Moldova în sprijinul cererii Kosovo de a deveni membru al Consiliului Europei, contribuind astfel la consolidarea democrației și a statului de drept în Kosovo, dar și la promovarea unor condiții îmbunătățite pentru minorități, în conformitate cu pilonii de bază ai Consiliului Europei. În afară de aceasta, noi apreciem contribuția permanentă a Republicii Moldova pentru a asigura securitatea țărilor noastre, securitatea Kosovo și contribuția Republicii Moldova prin trupele care au fost desemnate în Kosovo. Noi sperăm, de asemenea, că Republica Moldova va putea să reconsidere problema recunoașterii Kosovo, consolidând, de asemenea, încrederea în democrație”, a zis liderul de la Tirana.
În contextul integrării europene, președintele Albaniei a salutat statutul de țări candidate al ambelor state și a reiterat sprijinul Albaniei pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, menționând că extinderea UE rămâne unul dintre cele mai eficiente instrumente pentru asigurarea securității și stabilității în Europa.
„Noi sprijinim puternic parcursul european al Moldovei și sprijinim, în mod ferm, și aderarea dumneavoastră la Uniunea Europeană. Sperăm, totodată, să putem utiliza pe deplin mecanismele prevăzute în Memorandumul de Înțelegere semnat recent. Albania rămâne în continuare un prieten al Republicii Moldova și o țară candidată care aspiră la aderarea la Uniunea Europeană. Vom continua să contribuim la o Europă mai puternică și mai unită, mizând pe democrație, libertate și responsabilitate mutuală”, a declarat oficialul.
În final, președintele Albaniei a invitat-o pe președinta Maia Sandu, să efectueze o vizită în Albania, remarcând dorința ambelor părți de a intensifica dialogul și cooperarea pe termen scurt.
La rândul său, Maia Sandu a menționat că vizita președintelui albanez la Chișinău are o semnificație aparte pentru relațiile bilaterale, fiind prima întrevedere la nivel prezidențial dintre Republica Moldova și Albania din ultimii peste 20 de ani. Președinta a evidențiat că Moldova și Albania sunt state europene care urmează același parcurs, ambele fiind țări candidate la aderarea la Uniunea Europeană și care împărtășesc „aceleași valori democratice”.
„Trăim însă într-un context geopolitic tot mai complicat, marcat de incertitudine și riscuri care ne afectează pe toți. Pentru state mici precum ale noastre, apartenența la Uniunea Europeană nu este doar un proiect de dezvoltare, ci și o formă de protecție. De aceea, astăzi ne-am reconfirmat, împreună, angajamentul ferm față de parcursul european.Extinderea Uniunii Europene reprezintă o investiție strategică în securitatea și stabilitatea întregului continent. Atât Republica Moldova, cât și Albania vor aduce în Uniunea Europeană societăți reziliente, cetățeni atașați valorilor europene și experiența unor transformări dificile, dar necesare”, a afirmat șefa statului.
Totodată, președinta a apreciat progresele înregistrate de Albania în procesul de aderare și deschiderea autorităților de la Tirana de a împărtăși experiența acumulată.
Securitatea regională a constituit un alt subiect important al discuțiilor. Maia Sandu a menționat că războiul de agresiune al Rusia împotriva Ucraina afectează întreaga regiune și demonstrează cât de interconectată este securitatea statelor din Europa de Sud-Est. În acest context, președinta a subliniat că niciun stat nu poate face față singur acestor amenințări.
„Republica Moldova apreciază rolul Albaniei ca factor de stabilitate regională, contribuția sa în cadrul NATO, angajamentul pentru securitatea euroatlantică și sprijin pentru Ucraina. Împărtășim aceeași viziune cu privire la o Europa unită, puternică și sigură”, a mai spus șefa statului.
În cadrul discuțiilor, cei doi șefi de stat au abordat și dezvoltarea relațiilor bilaterale în domenii de interes direct pentru cetățeni, precum agricultura, educația, cultura și turismul. De asemenea, a fost menționat potențialul de creștere a schimburilor comerciale și necesitatea consolidării legăturilor dintre mediul de afaceri, instituții și societățile celor două state.
***
Republica Moldova participă regulat la misiunea internațională de menținere a păcii KFOR (Kosovo Force), detașând contingente de militari în Kosovo. Trupele sunt rotaționate periodic, la intervale de câteva luni sau anual, și includ efective atât din Armata Națională, cât și din Inspectoratul General de Carabinieri. Participarea Republicii Moldova la această misiune a început în anul 2014 și are drept obiectiv contribuția la menținerea stabilității și securității în regiune.
Pe 24 aprilie 2023, Republica Moldova s-a abținut de la votul privind inițierea procedurii de admitere a Republica Kosovo în Consiliul Europei. În total, 33 dintre cei 46 de membri ai organizației au votat pentru demararea procedurii, în timp ce patru state, inclusiv Ucraina, s-au abținut.
Kosovo este un stat recunoscut parțial la nivel internațional. Potrivit Constituției Serbia, teritoriul Kosovo face parte din statul sârb. Independența Kosovo a fost recunoscută de 89 de state membre ale Organizația Națiunilor Unite, printre care Statele Unite ale Americii și majoritatea statelor membre ale Uniunea Europeană, inclusiv Germania și Franța.
La fel ca Republica Moldova, independența Kosovo nu este recunoscută de România, Spania, Rusia și China.
Totodată, cetățenii Republicii Kosovo pot intra pe teritoriul Republicii Moldova în baza unei vize. Un proiect de lege în acest sens, inițiat de un grup de deputați ai Partidul Acțiune și Solidaritate, a fost adoptat de Parlamentul de la Chișinău.
Decizia a fost motivată inclusiv de organizarea, la 1 iunie, la Chișinău, a summitului Comunitatea Politică Europeană, din care face parte și Kosovo, deși nu este recunoscut oficial de Republica Moldova.
Având un conflict înghețat și o republică autoproclamată pe teritoriul său – în regiunea transnistreană, R. Moldova nu recunoaște independența Kosovo, considerând-o un precedent periculos.
O hotărâre a Parlamentului de la Chișinău, din 2008, spune că „declararea unilaterală a independenței provinciei, parte componentă a unui stat suveran recunoscut pe arena internațională, este o gravă încălcare a suveranității și integrității teritoriale a Republicii Serbia”.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Noi îți povestim în continuare despre funcțiile vacante bine plătite în Moldova, pregătite de site-ul Rabota.md. De data aceasta îți prezentăm o selecție de oferte de muncă în IT, vânzări, dar și funcții de conducere.
De la 2 până la 2,5 mii de euro net pe lună, așa salariu poate primi directorul unui hotel de 5 stele în Orheiul Vechi. Dar pentru asta se cer minim 5 ani de experiență de muncă într-o poziție asemănătoare, precum și cunoașterea la nivel optimal a limbilor română, rusă și engleză. Între timp compania Radu Promo caută un director comercial, salariul este de la 30 de mii de lei.
Compania România Invest caută un specialist pentru funcția de Business Development Manager cu experiență de lucru în misiuni diplomatice, organizații internaționale sau dezvoltarea afacerilor internaționale. Salariul va fi cuprins între 3 și 5 mii de euro. Și încă un post într-o companie internațională: manager de calitate în industria automobilelor, angajatorul – Sumitomo Electric Bordnetze. În ofertă se regăsesc un salariu brut de 2,5-3 mii de euro, un bonus anual în mărime de până la 3 salarii și un automobil de serviciu.
Și, în sfârșit, câteva joburi în domeniul IT. Compania Codex caută un designer UX/UI și îi propune unui specialist cu experiență 1-3 mii de dolari. Între timp Avantaj Prim se află în căutarea unui developer C++ cu minim 5 ani de experiență. Salariul este corespunzător: de la 4 mii de euro. Informația despre lucru în Chișinău este actuală la momentul scrierii materialului.
