FinComBank, în calitate de partener, a participat la Conferința „Digital Transformation and Financial Inclusion #DTFINCON’22” organizată de AmCham Moldova.
Transformarea digitală rămâne pilonul central cu care se confruntă lumea de astăzi. Noua realitate ridică necesitatea revizuirii mecanismelor şi abordărilor actuale ale transformării digitale şi incluziunii financiare, inclusiv accelerarea dezvoltării unor instrumente care încă nu funcționează, dar necesitatea cărora crește pe zi ce trece. Conferința #DTFINCON se desfășoară pentru al doilea an consecutiv și deja a devenit o platformă de interacțiune între părțile interesate în transformarea digitală, punând accent pe nevoile comunității de business şi pe perspectiva acestora de a asigura o schimbare reală şi profundă, pentru a se adapta mai rapid la noua paradigmă a realității fintech.
Printre temele abordate la eveniment se numără:
Digital transformation and financial inclusion in a new regional paradigm
Effects of the sanctions and the war on financial inclusion
Digital transformation and compliance
Opportunities via payments
A digital bank challenges
The new reality – E-Commerce
The new reality – boosting financial inclusion
Elena Stovbun, Directorul Departamentului Dezvoltării Businessului FinComBank, a participat la conferință în calitate de moderator al modulului unde s-au pus în discuție soluțiile de securitate cibernetică pentru plăți, infrastructura financiară și monedele digitale; cerințele în vederea combaterii spălării banilor și a fraudei în sectorul financiar; soluții IT pentru conformitate, AML: cele mai bune practici din regiuni; e-KYC și onboarding la distanță: soluția pentru prima etapă a transformării digitale; și provocările la nivel național în implementarea reglementărilor privind protecția datelor cu caracter personal.
„Transformarea digitală schimbă companiile din diverse domenii, modificând modelele de operare și fiind un motor de creștere. Dacă anterior transformarea digitală era considerată ca fiind adresată mai mult clienților și că ține de soluțiile online, astăzi, transformarea digitală intră deja foarte activ în procesele de back office ale companiilor, optimizându-le foarte mult. Transformarea digitală pentru acestea nu este ceva ce vrem sau nu vrem să facem, este ceva care trebuie făcut. Este un must have pe care a trebuit să-l începem mai devreme decât ieri sau alaltăieri”, a declarat Elena Stovbun, Directorul Departamentului Dezvoltării Businessului, FinComBank.
De asemenea, Eugenia Cosor, Șef Secție Carduri Bancare și Produse Digital Retail, FinComBank, a participat la unul dintre module, unde speakerii și participanții au putut discuta despre Е-Commerce și planurile regionale pentru dezvoltarea acestuia; cum ajută băncile la dezvoltarea Е-Commerce, cum funcționează acesta și miturile despre interacțiunea dintre comerciant și bancă; Programul Național de comerț electronic și noua clauză legislativă privind E-Commerce package; viața digitală a unui deținător de card modern, inclusiv din perspectiva comerțului electronic.
În cadrul evenimentului, au participat în calitate de speakeri reprezentanții Guvernului, Parlamentului și a altor instituții guvernamentale din Republica Moldova, precum și BNM, PwC Moldova Mastercard, Visa, Signzy, Moldcell, CIS-SEE Product-eComm, Digital Solutions CIS/S, Tarmo Sild, IuteCredit Group, e-Gov, TAXACO Group, ATIC, AmCham Moldova și mulți alții.
Conferința poate fi urmărită în reluare, online, accesând linkurile:
În ultimii ani, industria electronicii din Republica Moldova a evoluat dintr-un sector caracterizat prin costuri reduse și forță de muncă ieftină oferite marilor companii internaționale, transformându-se într-o veritabilă „forță de export”.Cu 136 de companii și aproape 14.000 de specialiști, sectorul generează producție de 8,1 miliarde de lei, 90% din aceasta fiind exportată direct către Uniunea Europeană. Dezvoltarea rapidă a industriei determină o cerere în continuă creștere a numărului de specialiști pe piața muncii. În acest context, nu este surprinzător faptul că mulți absolvenți, la doar câțiva ani după obținerea diplomei, ajung să concureze cu branduri internaționale, dezvoltând propriile soluții– de la module de putere pentru autobuze electrice până la o nouă generație de contoare inteligente, capabile să comunice direct cu infrastructura cloud, fără intermediari.
Orizonturile industriei electronice din Moldova
De mult timp, această industrie nu mai este doar un loc de asamblare pentru proiecte străine. În laboratoarele din Chișinău, spre exemplu, se modelează regimuri termice pentru tranzistoare pe carbură de siliciu și se testează senzori biomedicali, iar studenții de la facultățile de informatică scriu soft care va ajunge pe liniile de producție ale partenerilor europeni. Contoare inteligente, convertoare de putere, dispozitive de control pentru lifturi – toate acestea sunt deja produse moldovenești cu certificare europeană.
Aproximativ 90% din producție este destinată exportului, ceea ce înseamnă că fiecare nou inginer activează practic într-o echipă internațională, pentru clienți din Germania, Italia sau țările nordice. Această orientare spre export determină companiile locale să treacă de la sarcini contractuale simple la designul sistemic al propriilor dispozitive. Astăzi, nu mai sunt suficiente doar cunoștințele de bază în electronică: este esențial să poți calcula consumul energetic al unei baterii, să scrii un cod pentru un sistem de operare în timp real și să comunici clar, în limba engleză, de ce pachetul de date al clientului va fi în siguranță în cloud.
Electronica începe cu oamenii
Infrastructura educațională din Republica Moldova răspunde provocărilor industriei prin extinderea direcțiilor de formare. La Universitatea Tehnică a Moldovei au fost dezvoltate laboratoare de ultimă generație, incluzând centre de prelucrare CNC pentru realizarea de componente complexe și precizie maximă, sisteme integrate de conducere industrială esențiale pentru înțelegerea și operarea liniilor de producție automatizate, platforme electro-pneumatice pentru automatizări care oferă experiență practică în controlul sistemelor robotizate, laboratoare de rezistența materialelor și tratamente termice esențiale pentru dezvoltarea de materiale inovatoare, precum și ateliere de prelucrări mecanice și proiectare auto care pregătesc studenții pentru provocările industriei auto moderne. Colegiile urmează un alt model: aici prinde avânt învățământul dual, în care elevii petrec până la 70% din semestru direct în producție. Ziua studentului începe lângă mașini SMT de plantat componente, după care urmează o scurtă lecție de teorie, iar seara – raportul către mentor. Lunar primește un salariu oferit de compania parteneră, iar acest parteneriat strâns, colegiu – întreprindere, garantează că, până la momentul obținerii diplomei, tehnicianul știe să citească instrucțiunile de lucru, să țină un jurnal de calitate și să pornească o linie de producție.
Pentru cei care doresc să avanseze și mai rapid, funcționează Embedded School – un program intensiv de trei luni, lansat de compania BSW Tech SRL, membră ACEM. Participanții, inclusiv femei care revin în câmpul muncii după o pauză de carieră, studiază programarea C, protocoale de transfer de date și în decursul acestei perioade dezvoltă un prototip electronic care trece printr-un proces real de validare din partea clientului. Opt din zece absolvenți ai școlii se angajează în primele trei luni, ceea ce transformă programul într-o veritabilă pistă de lansare a unei cariere în domeniu.
Perspectivele parteneriatului
Dezvoltarea industriei este susținută de trei direcții. Strategia națională de industrializare și schema de ajutor de stat regional pentru investiții până în 2028, care oferă suport până la 60% din valoarea investiției, pentru companii mari și mijlocii; iar pentru companiile mici, acesta se poate ridica și până la 75%. Regimul fiscal preferențial al rezidenților Moldova IT Park a fost prelungit până în 2035, oferind companiilor economii importante la taxe, pe care le pot reinvesti în capitalul uman. Partenerii internaționali își aduc și ei contribuția: programele germane și europene continuă să finanțeze modernizarea laboratoarelor în instituțiile de învățământ, să sprijine organizarea de traininguri și hackathoane studențești, unde ideile prind contur și devin primele planuri de afaceri.
Pe plan extern, Republica Moldova a încheiat negocierile tehnice privind acordul ACAA, așa numita „viză industrială” pentru mărfuri. După semnarea acestuia, certificarea locală va fi recunoscută în Uniunea Europeană, iar ciclul „prototip – piață” se va reduce cu câteva săptămâni, economisind antreprenorilor zeci de mii de euro. Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizare estimează că, la momentul intrării în vigoare a ACAA, micile afaceri vor avea șansa să concureze cu branduri mari fără birocrație excesivă.
Oportunități de dezvoltare
Oamenii rămân a fi resursa cea mai valoroasă, iar companiile trebuie să concureze pentru talente. Conform estimărilor ACEM, una din trei companii se confruntă cu deficit de specialiști, motiv pentru care un inginer junior intră pe piață cu un salariu peste media națională și își crește veniturile în funcție de performanțele măsurabile.
Prezentările companiilor evidențiază patru direcții în care cererea va crește în mod rapid. Electromobilitatea deschide noi oportunități în electronica de putere, iar echipele de ingineri din Moldova participă deja la dezvoltarea invertoarelor SiC pentru stațiile de încărcare. Tehnologia modernă transformă radical dispozitivele medicale. Acestea folosesc senzori tot mai mici și mai fiabili pentru a monitoriza starea de sănătate a pacienților de la distanță, în timp real. Datele colectate sunt transmise către servere în cloud, unde sunt analizate, devenind parte dintr-un serviciu digital complet. Astfel, o simplă placă electronică nu mai este doar hardware, ci o componentă esențială a unui sistem inteligent de monitorizare. Pentru a ține pasul cu aceste evoluții, specialiștii trebuie să combine cunoștințele de electronică cu cele de programare și automatizare, pregătindu-se pentru o industrie medicală din ce în ce mai digitalizată.
„Investițiile sunt deja aici, exportul crește, iar piața UE este la un pas distanță. Industria electronică din Republica Moldovaare nevoie de oameni care transformă ideile în dispozitive – fiecare rol contează”, rezumă Vitalie Eșanu, președintele ACEM și directorul ÎTȘ Informbusiness S.R.L.
Campania de admitere 2025
Campania de admitere în universitățile și colegiile din țară a început pe 21 iulie: documentele se depun online prin intermediul platformei naționale eadmitere.gov.md. Sesiunea de bază se încheie pe 27 iulie, rezultatele intermediare vor fi publicate pe 5 august, iar listele finale ale celor admiși vor fi afișate pe 12 august. Sesiunea suplimentară va avea loc în perioada 13-24 august – o șansă pentru cei care se decid în ultimul moment.
Înainte de a depune documentele, consultați lista instituțiile de învățământ care pregătesc specialiști în electronică și care colaborează deja cu întreprinderile din industrie:
Alegeți instituția în funcție de nivelul de pregătire și specializare – industria electronică este pregătită să primească noi studenți și să transforme ideile voastre în dispozitive reale
Despre ACEM: Asociația Companiilor din Industria Electronică din Moldova este o organizație necomercială fondată în mai 2019, pentru a reprezenta interesele membrilor săi în raport cu autoritățile naționale, pentru a contribui la schimbul de bune practici și pentru a îmbunătăți competitivitatea și dezvoltarea industriei electronice, prin intermediul unor parteneriate viabile între companii private, autorități publice și alte organizații internaționale și naționale. ACEM cuprinde 33 companii din domeniu cu peste 2200 angajați și o cifră de afaceri de peste 100 mln $.
Alegeri 2025: Partidul „Democrația Acasă” a depus repetat actele la CEC pentru participarea la scrutinul din septembrie
|
Partidul „Democrația Acasă”, condus de Vasile Costiuc, a depus repetat miercuri, 23 iulie, cererea oficială de înregistrare în cursa electorală pentru Parlamentul Republicii Moldova. Este a doua tentativă a formațiunii, după ce Comisia Electorală Centrală i-a respins anterior înregistrarea în cursă din cauza „nerespectării prevederilor legale”.
Mai exact, atunci doar 14 membri ai partidului au semnat personal actele pentru înregistrare, în timp ce legislația cere minimum 51 de semnături pentru validarea listei.
Pe 23 iulie, Partidul politic „Democrația Acasă” a depus lista cu 72 de candidați pentru funcția de deputat. De această dată, în momentul predării dosarului și al confirmării prezenței în fața grupului de recepționare a actelor, 67 dintre candidați au semnat personal documentele, așa cum prevede procedura. CEC a stabilit ordinea prealabilă de înscriere a formațiunii în buletinul de vot – poziția cu numărul 2.
În termen de 7 zile, Comisia va examina dosarul și va decide asupra efectuării sau refuzului înregistrării candidaților desemnați în alegeri.
Tot în cursul zilei de miercuri, două persoane – Dina Carpinschi și Marcel Darie – au depus cereri pentru eliberarea listelor de subscripție, în vederea colectării semnăturilor necesare pentru a candida ca independenți.
Pentru a fi înregistrat, candidatul independent prezintă la CEC liste de subscripție care conțin semnăturile a cel puțin 2 000 și cel mult 2 500 de susținători cu drept de vot. Prin derogare de la această prevedere, o candidată femeie prezintă semnăturile a cel puțin 1 000 și cel mult 2 500 de susținători cu drept de vot.
Perioada de depunere a documentelor pentru înregistrarea candidaților la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova se va încheia pe 19 august 2025.
***
Amintim că CEC a respins cererea de înregistrare a candidaților la funcția de deputat din partea Partidului „Democrația Acasă” (PDA), condus de Vasile Costiuc. Decizia a fost luată în ședința din 22 iulie, cu 5 voturi „pentru” și 4 abțineri.
Motivul invocat de autoritatea electorală este nerespectarea prevederilor legale. Mai exact, doar 14 membri ai partidului au semnat personal actele pentru înregistrare, în timp ce legislația cere minimum 51 de semnături pentru validarea listei.
Prezent la ședință, liderul partidului, Vasile Costiuc, a acuzat CEC că ar fi devenit „un instrument politic” al partidului de guvernare: „Faceți abuzuri și nu sunteți cooperanți deloc. Știm că decizia este luată, și nu de dvs. Astăzi colegii mei din diaspora nu pot să candideze pentru că așa vrea PAS-ul”.
În replică, vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a menționat că partidul poate corecta neconformitățile și depune un nou dosar până pe 19 august.
Serviciul Hidrometeorologic de Stat a emis joi, 24 iulie, o avertizare meteorologică de caniculă valabilă pentru ziua de vineri, 25 iulie. Potrivit prognozelor, în funcție de regiune, vor fi în vigoare două tipuri de coduri: Galben și Portocaliu.
Codul Galben întră în vigoare în nordul și parțial în centrul țării, unde temperaturile maxime ale aerului vor oscila între +33 și +35°C. În schimb, Codul Portocaliu a fost emis pentru sudul și parțial centrul Republicii Moldova, unde mercurul din termometre va urca până la +36…+38°C.
SHS
Meteorologii avertizează că valul de căldură prognozat pentru vineri poate avea consecințe serioase asupra sănătății populației, în special pentru copii, vârstnici și persoanele cu afecțiuni cronice. În acest context, autoritățile îndeamnă cetățenii să evite expunerea prelungită la soare în intervalul orar 11:00–18:00, să se hidrateze corespunzător, să poarte haine lejere, de culori deschise, și să mențină un ambient răcoros în locuințe.
Valul de căldură crește și riscul izbucnirii incendiilor de vegetație. Pentru prevenirea acestora, autoritățile reamintesc populației să nu arunce țigări aprinse în iarbă sau în zonele verzi și să manifeste o atenție sporită în spațiile naturale sau în apropierea terenurilor uscate.
Totodată, părinții sunt îndemnați să nu lase copiii nesupravegheați în încăperi închise sau în autovehicule, nici măcar pentru perioade scurte de timp, întrucât temperaturile pot deveni rapid periculoase.
În sprijinul populației în această perioadă, Primăria Chișinău a amplasat corturi anticaniculă în zonele publice aglomerate. În aceste puncte, oamenii pot beneficia gratuit de apă potabilă, iar persoanele din grupurile vulnerabile pot solicita sprijin medical, inclusiv măsurarea tensiunii arteriale.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Un avion de pasageri de tip AN-24, s-a prăbușit joi, 24 iulie, în regiunea Amur din Federația Rusă. Epava aeronavei a fost descoperită pe versantul unui munte, la aproximativ 16 kilometri de orașul Tînda, au anunțat agențiile TASS și RIA Novosti, care citează Centrul regional pentru protecție civilă și siguranță la incendii, scrie Meduza.
Potrivit Ministerului rus pentru Situații de Urgență, fuzelajul în flăcări al aeronavei a fost observat din aer de un elicopter Mi-8. Echipajul nu a putut ateriza din cauza reliefului dificil, iar salvatorii se deplasează pe jos spre locul tragediei. Pe rețelele sociale rusești au fost publicate imagini video cu resturile aeronavei.
Conform primelor informații, la bord se aflau între 46 și 49 de persoane – toate ar fi decedat. Autoritățile locale au confirmat că, în urma survolului zonei, nu au fost găsiți supraviețuitori.
Numărul exact al victimelor rămâne neclar. Unele surse menționează 40 de pasageri și 6 membri ai echipajului, altele – 42 de pasageri, iar guvernatorul regiunii Amur, Vasilii Orlov, a declarat că la bord se aflau 43 de pasageri, inclusiv cinci copii, și șase membri ai echipajului. Canalul de Telegram Shot susține că în avion erau 48 de persoane, iar un alt canal a publicat o listă cu 41 de nume, neconfirmată oficial. Toți cei șase membri ai echipajului erau originari din regiunea Irkutsk, potrivit guvernatorului acesteia, Igor Kobzev.
Avionul efectua cursa Habarovsk–Blagoveșcensk–Tînda și s-a prăbușit în timpul manevrei de aterizare. Din cauza norilor joși și a vizibilității reduse, piloții nu au reușit să aterizeze din prima încercare, iar după ce au intrat într-un nou tur de pistă, aeronava a dispărut de pe radar.
Anchetatorii iau în calcul mai multe ipoteze: eroare de pilotaj în condiții meteo nefavorabile sau o posibilă defecțiune tehnică. Totuși, înainte de decolare, avionul fusese verificat și declarat apt pentru zbor.
Comitetul de Anchetă al Federației Ruse a deschis un dosar penal pentru încălcarea regulilor de siguranță aeriană care a dus la decese.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Festivalul Internațional de Film Transilvania (TIFF) va aduce la Chișinău o serie de producții remarcabile, cu viziuni originale și povești care te țin cu sufletul la gură. Evenimentul, finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova din cadrul Guvernului României, se va desfășura în două locații-cheie din capitală: Artcor și Cineplex Loteanu, în perioada 25-27 iulie, iar programul include peste 30 de titluri sonore, premiate la festivaluri internaționale. Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile, dar cu înregistrare prealabilă pe film.md, unde puteți selecta ziua, locația și filmul pe care vreți să-l vizionați.
Festivalul va debuta cu un film care a impresionat la Cannes. Trei kilometri până la capătul lumii, în regia lui Emanuel Pârvu, spune povestea lui Adi, un adolescent de 17 ani, care, în urma unui atac homofob, își vede lumea prăbușindu-se. Un film emoționant despre familie, identitate și supraviețuire într-o comunitate închisă. Printre filmele prezentate se mai numără Căsătoria, regizat de Mihai Bendeac. Producția relatează istoria a trei prieteni care încearcă să scape de datorii printr-un plan nebun: o căsătorie aranjată cu fiica unui miliardar. Un alt film aduce pe ecran o poveste despre fragilitatea adultului de azi. În Interior Zero, o tânără jonglează cu un job solicitant, relații care se risipesc și un oraș care nu-i lasă loc de respiro.
Filmele proiectate la Cineplex Loteanu:
25 iulie – TWST (Things we said today) (regizor: Andrei Ujică), Trei kilometri până la capătul lumii (regizor: Emanuel Pârvu), Viitor luminos (regizor: Andra MacMasters), Triton (regizor: Ana Lungu).
26 iulie – Un mal rebel (regizor: Bogdan Puslenghea), Căsătoria (regizor: Mihai Bendeac), Anul Nou care n-a fost (regizor: Bogdan Mureșanu), După cioate (regizori: Mihai Dragolea, Radu Mocanu), Moartea domnului Lăzărescu (regizor: Cristi Puiu), Plastic Semiotic (regizor: Radu Jude), Opt ilustrate din lumea ideală (regizori: Radu Jude, Cristian Ferencz-Flatz).
27 iulie – Magicianul (regizor: Bogdan Mureșanu), Nebunul (regizor: Igor Cobileanski), Interior Zero (regizor: Eugen Jebeleanu), Săptămâna Mare (regizor: Andrei Cohn), Love Hurts (regizor: Alex Mavrodineanu), Clasat (regizori: George ve Gänæaard, Horia Cucută), Vara mea târzie (regizor: Danis Tanović).
Iar la Artcor vor fi prezentate mai multe scurtmetraje, printre care Happy (regizor: Mara Cohn), Dragostea e în aer (regizor: Claudiu Mitcu), Flori, fete și băieți (regizor: Simona Borcea), Tot ce rămâne (regizor: Andrei Redinciuc), Bunicul doarme (regizor: Matei Branea), Alisveris (regizor: Vasile Todinca), Fata care plânge (regizor: Octav Chelaru), Albocalmin (regizor: Florin Șerban), Networking (regizor: Marian Fărcuț), Marea unire (regizor: Theodor Graur), Pană de vulpe (regizor: Vlad Popa) , precum și o selecție rară de scurtmetraje studențești realizate la UNATC București între anii ’60 și ’90.
Pe lângă proiecții, spectatorii vor putea participa la două masterclassuri gratuite destinate tinerilor pasionați de cinema. Masterclassul „Regie de film” va fi susținut de Bogdan Mureșanu, unul dintre cei mai apreciați regizori români ai momentului, care a impresionat lumea cinematografiei cu Cadoul de Crăciun, câștigător al Premiului Academiei Europene de Film, dar și cu cele două filme care vor fi proiectate la TIFF Chișinău – Anul Nou care n-a fost și Magicianul. Un alt masterclass va fi organizat de cunoscutul actor român Adrian Titieni. Acesta va vorbi despre filmele care i-au marcat cariera, inclusiv Trei Kilometri până la capătul lumii și Moartea domnului Lăzărescu, care vor fi proiectate în cadrul festivalului. Înscrierile pentru cele două masterclass-uri se pot face pe film.md.
TIFF va găzdui personalități marcante ale cinematografiei românești, printre care actorii Emilia Dobrin, Mihai Călin, Valeriu Andriuță, Daniel Popa, Ciprian Chiricheș, Mircea Puiu Lăscuș, regizorii Bogdan Mureșanu, Emanuel Pârvu, Alexandru Mavrodineanu și Radu Mocanu, și producătoarele Miruna Berescu și Monica Lăzurean-Gorgan.
Proiectul TIFF Chișinău este la a cincea ediție și reprezintă o continuare firească a inițiativei de extindere a prestigiosului Festival Internațional de Film Transilvania. Festivalul Internațional de Film Transilvania – TIFF Chișinău este un proiect finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova (DRRM), cu sprijinul CNC Moldova, în parteneriat cu 609 FILM, YOUBESC și FILM.MD.
