Euronews

Finlanda va intra în NATO. Președintele și premierul au dat undă verde

Finlanda trebuie să solicite aderarea la alianța militară NATO „fără întârziere”, au declarat joi președintele finlandez Sauli Niinisto și premierul Sanna Marin, o schimbare majoră de politică declanșată de invazia Rusiei în Ucraina, transmite Reuters, citat de hotnews.ro. Cererea Suediei în acest sens este așteptată pe 16 mai, potrivit presei internaționale.

Sprijinul public finlandez pentru aderarea la NATO a crescut la cifre record în ultimele luni, ultimul sondaj realizat de televiziunea publică YLE indicând că 76% dintre finlandezi sunt în favoarea aderării și doar 12% împotrivă, în condițiile în care sprijinul pentru aderare era de doar aproximativ 25% în anii de dinaintea războiului din Ucraina.

„Uită-te în oglindă, Putin!”

Aliații NATO se așteaptă ca Finlanda și Suedia să primească rapid statutul de membru, au declarat pentru Reuters cinci diplomați și oficiali, fiind deschisă calea pentru o prezență sporită a trupelor NATO în regiunea nordică în timpul perioadei de ratificare de un an.

În regiunea nordică mai largă, Norvegia, Danemarca și cele trei state baltice sunt deja membre NATO, iar adăugarea Finlandei și Suediei ar înfuria probabil Moscova, care spune că extinderea NATO este o amenințare directă la adresa propriei sale securități.

Vladimir Putin a citat această temă ca motiv pentru acțiunile sale în Ucraina, care și-a exprimat, de asemenea, dorința de a adera în cele din urmă la alianța occidentală condusă de SUA.

Moscova a avertizat în repetate rânduri Finlanda și Suedia – ambele state membre ale Uniunii Europene – să nu adere la NATO, amenințând cu „consecințe militare și politice grave”.

Întrebat miercuri dacă Finlanda ar provoca Rusia prin aderarea la NATO, Niinisto a declarat: „Răspunsul meu ar fi că (Putin) a făcut să se se ajungă aici. Uită-te în oglindă””, a spus Niinisto.

Suedia, așteptată să facă același pas

Schimbarea rapidă de poziție a Finlandei va atrage probabil și Suedia, mai scrie Reuters.

Partidul Social Democrat (de guvernământ) este așteptat să decidă pe 15 mai dacă va încheia o perioadă de decenii în care Suedia s-a opus aderării la NATO, o mișcare care va duce aproape cu siguranță la o cerere de a se alătura alianței nord-atlantice.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari / NewsMaker

Dobândirea cetățeniei R. Moldova: solicitanții vor fi obligați să cunoască româna și prevederile Constituției

Parlamentul a adoptat în prima lectură proiectul noii legi cu privire la cetățenia Republicii Moldova. Printre prevederile proiectului se numără obligativitatea cunoașterii limbii române și Constituției țării pentru a putea dobândi cetățenia moldovenească. Inițiativa legislativă a fost susținută de 54 de deputați.

Potrivit inițiativei legislative, cetățenia Republicii Moldova va putea fi dobândită prin naștere, recunoaștere, adopție, tutelă și curatelă, redobândire, naturalizare. Proiectul unifică procedurile de dobândire a cetățeniei, care are drept scop asigurarea egalității pentru toți solicitanții, eliminând discriminările sau favorizările pe baza categoriei de persoane. O altă prevedere ține de delimitarea clară a categoriilor de aplicanți pentru cetățenie în funcție de vârsta acestora.

Printre noutățile proiectului se numără introducerea condiției de a cunoaște limba română și prevederile Constituției pentru persoanele care intenționează să dobândească cetățenia țării noastre. De asemenea, proiectul prevede aplicarea unor măsuri împotriva fraudelor și corupției, prin adoptarea unor norme stricte de acceptare a documentelor și verificare riguroasă a acestora, pentru a preveni fraudarea procesului de acordare a cetățeniei și pentru a proteja securitatea națională. Potrivit autorilor inițiativei, în ultimii ani, au fost identificate și contracarate circa 100 de tentative de dobândire a cetățeniei Republicii Moldova prin fraudă, în baza documentelor de proveniență necunoscută sau falsificate. Prin urmare, instituțiile guvernamentale vor avea responsabilitatea de a verifica mai riguros documentele prezentate de solicitant, precum și alte informații necesare pentru a determina eligibilitatea acestuia pentru cetățenie. Se va verifica istoricul de călătorii internaționale, pentru a se asigura că nu a avut interdicția de a intra sau rămâne în alte țări, antecedentele financiare, starea de sănătate, istoricul familial, integritatea solicitantului.

Documentul delimitează cazurile de respingere a cererilor de dobândire și a celor de refuz în acordare. Respingerea este orientată către aspectele tehnice, iar refuzul se face în cazul în care persoana nu întrunește criteriile legale pentru obținerea cetățeniei. Autorii proiectului propun introducerea unor noi prevederi ce se referă la refuzul acordării cetățeniei persoanelor împotriva cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale. Depunerea cererii pentru obținerea cetățeniei se va face personal de către solicitant, iar posibilitatea depunerii cererilor de cetățenie prin intermediari, prin procură, va fi exclusă pentru a reduce riscul de corupție și influențe externe.

Proiectul conține și prevederi privind excluderea incertitudinii cu referire la categoriile de străini care sunt în drept să depună cerere pentru dobândirea cetățeniei Republicii Moldova prin naturalizare, precum și la calcularea perioadei de ședere legală și/sau domiciliere pe teritoriul țării de către solicitanții de cetățenie.

Autorii proiectului menționează că revizuirea legii este necesară ca urmare a unor procese precum migrația masivă a populației, fenomenul cetățeniei multiple, nevoilor de a proteja drepturile diasporei, problemelor de securitate legate de acordarea frauduloasă a cetățeniei, integrarea europeană și racordarea legislației naționale la standardele UE.

Documentul, elaborat de un grup de deputați PAS, urmează a fi examinat de Parlament în lectura a doua.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: