Finlanda trebuie să solicite aderarea la alianța militară NATO „fără întârziere”, au declarat joi președintele finlandez Sauli Niinisto și premierul Sanna Marin, o schimbare majoră de politică declanșată de invazia Rusiei în Ucraina, transmite Reuters, citat de hotnews.ro. Cererea Suediei în acest sens este așteptată pe 16 mai, potrivit presei internaționale.
Sprijinul public finlandez pentru aderarea la NATO a crescut la cifre record în ultimele luni, ultimul sondaj realizat de televiziunea publică YLE indicând că 76% dintre finlandezi sunt în favoarea aderării și doar 12% împotrivă, în condițiile în care sprijinul pentru aderare era de doar aproximativ 25% în anii de dinaintea războiului din Ucraina.
„Uită-te în oglindă, Putin!”
Aliații NATO se așteaptă ca Finlanda și Suedia să primească rapid statutul de membru, au declarat pentru Reuters cinci diplomați și oficiali, fiind deschisă calea pentru o prezență sporită a trupelor NATO în regiunea nordică în timpul perioadei de ratificare de un an.
În regiunea nordică mai largă, Norvegia, Danemarca și cele trei state baltice sunt deja membre NATO, iar adăugarea Finlandei și Suediei ar înfuria probabil Moscova, care spune că extinderea NATO este o amenințare directă la adresa propriei sale securități.
Vladimir Putin a citat această temă ca motiv pentru acțiunile sale în Ucraina, care și-a exprimat, de asemenea, dorința de a adera în cele din urmă la alianța occidentală condusă de SUA.
Moscova a avertizat în repetate rânduri Finlanda și Suedia – ambele state membre ale Uniunii Europene – să nu adere la NATO, amenințând cu „consecințe militare și politice grave”.
Întrebat miercuri dacă Finlanda ar provoca Rusia prin aderarea la NATO, Niinisto a declarat: „Răspunsul meu ar fi că (Putin) a făcut să se se ajungă aici. Uită-te în oglindă””, a spus Niinisto.
Suedia, așteptată să facă același pas
Schimbarea rapidă de poziție a Finlandei va atrage probabil și Suedia, mai scrie Reuters.
Partidul Social Democrat (de guvernământ) este așteptat să decidă pe 15 mai dacă va încheia o perioadă de decenii în care Suedia s-a opus aderării la NATO, o mișcare care va duce aproape cu siguranță la o cerere de a se alătura alianței nord-atlantice.
Dorin Recean, emisarul special al președintelui Republicii Moldova pentru dezvoltare și reziliență, a fost invitat în calitate de speaker la Conferința de Apărare de la Londra. În timpul discursului său, fostul premier a vorbit despre situația din Republica Moldova, menționând că „instituțiile nu se bucură de prea multă încredere”. „În schimb, unele persoane din societate, unii lideri, unele așa-zise „staruri” de pe social media se bucură de mai multă încredere decât instituțiile”, a menționat Recean.
Recean a spus, în timpul evenimentului, că pentru a răspunde „unei crize, unui atac sau agresiuni ai nevoie de planificare, resurse, plan de contingență, proceduri de reacționare”. „Și ai nevoie de susținerea societății. Este foarte importantă în democrația țărilor mici. Pentru că unii ar spune: de ce nu dialogăm cu agresorul? Trăim în democrații liberale și este foarte important de ce au nevoie oamenii. Pentru cazurile extreme înseamnă că persoana are dreptul să nu-și apere propria țară. Din experiența noastră din Moldova pot spune că: mai bine e să fii pregătit înainte să ai nevoie. Pentru că atunci când Rusia a invadat Ucraina, în februarie 2022, noi nu eram pregătiți, din păcate. Anume din cauza mobilizării necesare în societate”, a declarat Recean pe 11 aprilie.
El a mai spus că „oamenii erau foarte-foarte speriați că Rusia ne va ataca și unii se gândeau dacă să rămână sau să plece în România, unde ar fi în siguranță, datorită NATO”. „Acesta este motivul pentru care trebuie mai întâi să pregătim societatea să acționeze atunci când apare agresiune. Și evident că fiecare țară dispune de diferite scenarii. Dar noi ar trebui să ne concentrăm pe mobilizarea oamenilor. Eu sunt mândru de Moldova, pentru că în 2022, când a început invazia, guvernul era la frontiera cu Ucraina cu toată infrastructura, dar oamenii au venit să găzduiască ucrainenii la ei acasă și asta fără niciun anunț sau solicitare. Dar politicienii sunt divizați și respectiv ai diferite pături ale societății – unii cu ideea „hai să luptăm” și alții cu ideea „hai să dialogăm cu inamicul și să ajungem la o înțelegere”. Prin urmare pregătirea înseamnă să lucrezi înainte ca să se întâmple ca oamenii să fie convinși că trebuie să își apere țara”, a adăugat Recean.
În continuare, el a vorbit despre frica din societate.
„Ce am observat în Moldova este că dacă le spui oamenilor: hai să ne pregătim acum pentru un potențial atac nuclear oamenii se sperie. Dar dacă faci asta în avans, continuu, în școli, universități, în timpul unor activități civice, de-a lungul anilor, organizezi pentru oameni niște simulări, exerciții pentru cazul unor dezastre naturale, atunci oamenii acționează normal la apelurile de mobilizare. Dar dacă o faci în contextul unei amenințări deja existente în Ucraina, Orientul Mijlociu sau în altă parte, atunci oamenii se sperie. Trebuie să fim onești cu populația, să fim transparenți, să vorbim calm și să rămânem la fapte, dar de asemenea să fim conștienți de faptul că inamicul încearcă să exploateze anume aceste frici din societate. Și acționează politic. De exemplu: de ce alocați atâția bani pentru apărare și reziliență, de ce nu folosiți banii pentru pensii? De ce nu creșteți standardele de viață? Sau nu reparați un drum? etc, etc. Este exact ceea ce face Rusia în Moldova și estul Ucrainei”, a mai spus Recean.
Ulterior, el s-a referit la importanța comunicării cu societatea.
„Astăzi în panel s-a discutam cum recuperezi teritoriile ocupate, dacă oamenii de acolo nu au această solicitare. De aceea trebuie să comunicăm prin societatea civilă și prin oamenii de încredere. Am observat în ultimul timp datorită rețelelor sociale că instituțiile nu se bucură de prea multă încredere. În schimb, unele persoane din societate, unii lideri, unele așa-zise „staruri” de pe social media se bucură de mai multă încredere decât instituțiile. Și noi, ca autorități, trebuie să comunicăm cu ei și împreună cu ei să transmitem mesaje credibile, dar calme, despre amenințări. Trebuie să lucrăm cu afacerile, cu investițiile și să le adaptăm gradual la diverse scenarii. Ai misiunea să convingi societatea că banii trebuie cheltuiți și investițiile în securitate sunt la fel de valoroase ca pensiile, salariile sau infrastructura”, a conchis Recean.
***
Dorin Recean a exercitat funcția de prim-ministru al Republicii Moldova în perioada februarie 2023 – noiembrie 2025.
Pe 13 octombrie 2025, cu trei zile înainte ca Curtea Constituțională să confirme rezultatele alegerilor parlamentare din 28 septembrie și să valideze mandatele deputaților aleși, Dorin Recean – care a candidat pe lista PAS – a anunțat că renunță la funcțiile de premier și deputat. El a precizat că se retrage din politică pentru a se dedica mediului de afaceri.
Totuși, pe 10 decembrie 2025, instituția prezidențială a anunțat că Maia Sandu l-a numit pe Dorin Recean în funcția de emisar special pentru dezvoltare și reziliență. Președinția menționa că funcția de emisar special are rolul de a consolida activitatea instituției prezidențiale, totodată preciza că emisarul special nu deține calitatea de personal al Cabinetului Președintelui Republicii Moldova și își desfășoară activitatea cu titlu gratuit.
