FLYONE, liderul industriei aviației din Republica Moldova, a stabilit o performanță impresionantă în 2023. Pe parcursul anului, în premieră pentru o companie aeriană din țară, a atins un număr record de 2 milioane de pasageri. Această realizare remarcabilă consolidează poziția fermă a companiei pe piață și angajamentul său constant față de progres, calitate și siguranță în serviciile oferite.
Tot în acest an, FLYONE a reușit să lanseze cu succes 14 rute noi și să-și extindă flota cu trei aeronave, contribuind astfel la creșterea opțiunilor de călătorie pentru pasageri, dar și la îmbunătățirea punctualității.
FLYONE are planuri ambițioase și pentru 2024. Compania intenționează să lanseze rute către destinații fascinante, inclusiv Praga (Cehia) și Thessaloniki (Grecia), iar alte curse noi sunt în proces de cercetare. De asemenea, FLYONE vrea să-și întărească poziția de lider pe piață prin achiziționarea a încă trei aeronave, menite să asigure un nivel crescut de eficiență și sustenabilitate în operațiuni.
«FLYONE înregistrează progrese continue și oferă pasagerilor o gamă tot mai variată de opțiuni de călătorie. Suntem mândri de rezultatele obținute în urma eforturilor noastre constante. Ne dorim să oferim pasagerilor posibilitatea de a-și continua studiile în străinătate, de a-și extinde afacerile în afara țării și de a explora tot mai multe destinații frumoase», a declarat Directorul General al FLYONE, Mircea Maleca.
Tot în 2024, FLYONE Airlines va începe să opereze zboruri de pe cele mai mari aeroporturi din România către destinații turistice renumite la nivel mondial. Printre acestea sunt insulele Tenerife și Gran Canaria (Spania), insula Kos (Grecia), dar și orașele Heraklion (Grecia), Antalya (Turcia), Bodrum (Turcia), Larnaca (Cipru) și Hurghada (Egipt).
Despre FLYONE
FLYONE (www.flyone.eu) s-a lansat în 2016, reușind în scurt timp să devină cea mai mare companie aeriană din Republica Moldova.
Mai nou, FLYONE a reînnoit certificarea IOSA, cel mai înalt standard de siguranță în managementul operațional. În anul 2022, compania a devenit membru al Asociației Internaționale a Transporturilor Aeriene (IATA).
FLYONE a fost clasată lunar de multiple ori în anii 2018, 2019 și 2020 în TOP 10 «Cea mai punctuală companie», conform categoriei EMEA (Europe, Middle East and Africa).
În decembrie 2022, FLYONE Airlines SRL a primit certificatul de operator aerian, oferit de către Autoritatea Aeronautică Civilă Română (AACR) și licența- emisă de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii.
Pe parcursul aceluiași an, FLYONE a reușit să transporte peste 1 milion de pasageri și să lanseze 6 destinații noi.
FLYONE ARMENIA, s-a lansat în anul 2021, iar în 2022 a devenit numărul 1 în Armenia.
Amintim că FLYONE operează zboruri către 57 de destinații, dintre care, de pe Aeroportul Internațional Chișinău, sunt efectuate 35 de curse regulate și charter spre: Berlin, Dusseldorf, Munchen, Frankfurt, Bologna, Roma, Milano, Parma, Verona, Paris, Nisa, Londra Luton, Londra Stansted, Bruxelles, Dublin, Madrid, Barcelona, Valencia, Larnaca, Lisabona, Amsterdam, Praga, Istanbul, Tbilisi, Erevan, Tel Aviv, Dubai, Enfidha, Sharm El Sheikh, Hurghada, Tirana, Tivat, Antalya, Zanzibar și Sri Lanka.
Cu escală prin Erevan, FLYONE ARMENIA operează zboruri spre: Milano, Paris, Lyon, Larnaca, Dusseldorf, Tbilisi, Moscova, Vnukovo, Domodedovo, Ekaterinburg, Sankt Petersburg, Mineralnye Vody, Novosibirsk, Samara, Sochi, Istanbul, Dubai, Beirut, Teheran, Tel Aviv, Hurghada și Sharm El Sheikh.
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, susține o conferință de presă. Potrivit instituției prezidențiale, șefa statului va aborda subiecte ce țin de domeniul justiției. Conferința a fost anunțată în dimineața zilei de 30 decembrie.
Fostul președinte al Adunării Populare a Găgăuziei, Dmitrii Constantinov, a schimbat trei mijloace de transport pentru a ajunge în regiunea transnistreană. Acesta a intrat în regiune pe 25 decembrie, cu o zi înainte de a fi condamnat la 12 ani de închisoare. Cel puțin asta a declarat șeful Inspectoratului General al Poliției (IGP), Viorel Cernăuțeanu, la ediția din 29 decembrie a emisiunii „La 360 de grade” de la Radio Moldova.
„La data de 25, deci cu o zi mai devreme de data pronunțării sentinței respective, cetățeanul Constantinov, cu suportul și altor persoane bineînțeles, a reușit să se deplaseze, prin diferite forme de a induce în eroare unele instituții, spre regiunea transnistreană. (…) Cam în jurul amiezii, persoana respectivă a intrat în regiunea transnistreană”, a declarat Cernăuțeanu. „Noi am stabilit traseul din ziua de 25, începând cu orele 10. (…) Unde s-a deplasat, unde a coborât dintr-un mijloc de transport, unde a urcat în alt mijloc, unde a schimbat al treilea mijloc de transport, cum a ajuns în regiunea transnistreană. (…) Din măsurile speciale de investigație s-a constatat că el este în stânga Nistrului, a ajuns la data de 25, la amiază”, a adăugat șeful IGP.
Potrivit lui Cernăuțeanu, „până la data de 26, atunci când Constantinov a fost condamnat, în privința lui lui nu au fost stabilite acțiuni de căutare”.
„Dosarul, odată ce ajunge în instanța de judecată, aceste sarcini le poate stabili doar judecătorul la solicitarea procurorului. Unica solicitare sau interdicție care era în raport cu domnul Constantinov era nepărăsirea teritoriului Republicii Moldova. (…) Orice acțiune, dacă până la data de 26, se făcea de către poliție – filaj, căutare, reținere – era în afara cadrului legal. Nu era autorizată de către judecători”, a precizat șeful IGP. „În cazul lui Guțul a fost pusă sarcină poliției – am monitorizat acest proces, deoarece era, prin hotărârea instanței, această sarcină impusă nouă. (…) În cazul lui Constantinov, noi nu am avut o astfel de sarcină. (…) Dacă judecătorul punea sarcina că poliția trebuie să monitorizeze sau să țină controlul, cu siguranță asiguram monitorizarea”, a mai spus Cernăuțeanu.
Șeful IGP a declarat că „în regiunea transnistreană, instituțiile statului constituționale din Republica Moldova nu au acces”. „Orice deplasare sau măsură ipotetic să o desfășori în stânga Nistrului… noi supunem riscului acei angajați”, a conchis șeful Inspectoratului.
***
Pe 26 decembrie, fostul președinte al Adunării Populare a Găgăuziei, Dmitri Constantinov, a fost condamnat la 12 ani de închisoare într-un dosar de delapidare și abuz în serviciu prin decizia Judecătoriei Comrat. Instanța a mai dispus încasarea a peste 40 milioane de lei din contul inculpatului pentru cheltuieli de judecată și prejudiciu moral și material, precum și l-a privat de dreptul de exercita o anumită activitate pentru 5 ani.
Constantinov nu a fost prezent la pronunțarea sentinței, iar instanța a dispus darea sa în căutare și aplicarea arestului preventiv de la momentul reținerii. Ulterior, IGP a anunțat că a inițiat un dosar de căutare în baza căruia fostul președinte al legislativului de la Comrat urmează să fie localizat și reținut.
Pe 29 decembrie, ministra Afacerilor Interne, Daniella Misail-Nichitin, a declarat că fostul președinte al Adunării Populare a Găgăuziei „s-a deplasat în direcția regiunii transnistrene”.
Precizăm că acesta nu este primul caz de condamnare cu rezonanță din acest an în care inculpatul a reușit să se sustragă justiției. Și foștii deputați afiliați fugarului condamnat Ilan Șor, Alexandr Nesterovschi și Irina Lozovan, au părăsit teritoriul Republicii Moldova aflat sub controlul autorităților constituționale înainte de pronunțarea sentințelor de condamnare la închisoare pentru fapte de corupție și finanțare ilegală a partidelor. Potrivit autorităților, cei doi s-ar ascunde, la fel, în regiunea din stânga Nistrului.
În 2026, în Republica Moldova urmează să fie instalate încă trei colectoare pentru deșeuri plutitoare, ca parte a extinderii unui proiect lansat în 2023 de organizațiile Renașterea Rurală și Eco-TIRAS. NM explică cum funcționează sistemul plutitor de colectare a deșeurilor, cât de eficient este și locațiile unde vor fi amplasate noile colectoare.
Sistemul plutitor de colectare a deșeurilor
La începutul anului 2023, pe râul Răut, în perimetrul rezervației cultural-naturale „Orheiul Vechi”, a fost instalat un sistem plutitor de colectare a deșeurilor – primul de acest tip din Republica Moldova, destinat unui râu de dimensiuni mici. Proiectul a fost realizat de asociația obștească Renașterea Rurală, în parteneriat cu Asociația Internațională a Păstrătorilor Râurilor Eco-TIRAS.
Președintele Renașterea Rurală, Vladimir Ursu, a declarat pentru NM că sistemul a costat aproximativ 10 mii de euro și include mai multe soluții tehnice. Colectorul poate fi demontat ușor și mutat pe un alt sector al râului, este sigur pentru floră și faună și nu împiedică circulația bărcilor sau a caiacelor.
„Acest sistem a avut multe cerințe tehnice. Nu trebuia să afecteze vegetația și fauna acvatică. A fost necesar să fie prevăzută posibilitatea coborârii cu caiacul, astfel încât să nu se lovească de barierele plutitoare. Sistemul trebuie să funcționeze cu cheltuieli minime de întreținere și să poată fi demontat ușor pentru a fi instalat într-un alt sector al râului. Iar dacă nivelul apei crește, construcția trebuie să se ridice odată cu acesta”, a explicat Vladimir Ursu.
Ideea de a crea un astfel de sistem de bariere plutitoare i-a venit lui Vladimir Ursu în timpul unei vacanțe în Turcia. „Nu am văzut astfel de proiecte nici măcar în Europa. Există proiecte de alt tip, realizate tot de organizații obștești, însă această tehnologie am observat-o în Turcia. Într-un golf din apropierea portului, deșeuri precum pahare de plastic erau aduse de valuri la mal. Pentru ca acestea să nu ajungă pe plaja privată a hotelului, au fost instalate bariere speciale. Atunci m-am gândit: de ce să nu aplicăm aceeași metodă pentru a colecta deșeurile într-un singur loc, sub acțiunea curentului?”, a povestit el.
Baza sistemului este un colector metalic din oțel inoxidabil, care adună toate deșeurile plutitoare. La suprafața apei sunt amplasate două țevi din plastic, fixate de blocuri de beton. Pentru construcție au fost alese cele mai durabile materiale disponibile pe piața din Moldova, astfel încât sistemul să poată funcționa timp de câteva decenii.
Trei tone de plastic, colectate în primul an
Vladimir Ursu a precizat că, în primul an de funcționare, colectorul a adunat aproximativ trei tone de plastic. În prezent, sistemul funcționează de deja trei ani, iar curățarea acestuia are loc o dată la două săptămâni sau o dată pe lună. În perioada verii, intervențiile sunt mai rare, în timp ce toamna și primăvara au loc mai frecvent. Potrivit șefului Renașterea Rurală, această diferență ar putea fi legată de organizarea festivalurilor și de creșterea fluxului de turiști.
„Zeci de mii de oameni vin în această perioadă la Orheiul Vechi și nu toți au grijă de mediul înconjurător. Mai sunt și persoane care pot arunca în râu o sticlă de plastic sau alte deșeuri. De asemenea, nu pot fi excluși nici localnicii, care sunt obișnuiți să ducă gunoiul la râu. În țară există încă multe gunoiști ilegale”, a atras atenția Ursu.
Șeful Renașterea Rurală a mai spus că mulți consultanți și ingineri considerau acest proiect imposibil de realizat. „Ni se spunea că încă din prima iarnă, când va îngheța apa, sistemul se va defecta. Dar ne-am asumat riscul – și a funcționat. Cred că o astfel de practică trebuie aplicată și pe alte râuri din Moldova, pentru că avem foarte mult gunoi”, a adăugat el.
Continuitatea proiectului
Proiectul va fi continuat de o altă organizație obștească – societatea ecologică BIOTICA. Directorul acesteia, Gabriel Mărgineanu, a declarat pentru NM că, în anul 2026, organizația intenționează să instaleze încă trei sisteme plutitoare de colectare a deșeurilor. Două dintre ele vor fi amplasate pe râul Răut, în apropierea localităților Trebujeni și Butuceni, iar un al treilea colector urmează să fie instalat pe râul Bîc, în aval de municipiul Chișinău.
Noile colectoare vor fi instalate cu sprijinul Fondului Global de Mediu (GEF). La elaborarea acestora va fi luată în considerare experiența și punctele slabe ale sistemului deja existent. Colectoarele vor fi modernizate – vor deveni mai fiabile, mai ușor de întreținut și mai ieftine. Printre îmbunătățiri se numără optimizarea barajului plutitor, a ancorelor și a cablului, instalarea iluminatului nocturn pentru vizibilitate de pe ambarcațiuni, precum și îmbunătățirea mecanismului de colectare a deșeurilor, astfel încât acestea să poată fi extrase fără a intra în apă – cu ajutorul unei macarale sau al unui tractor.
NewsMaker a realizat acest material cu sprijinul Guvernului Elveției. Conținutul materialului nu reflectă neapărat punctul de vedere al donatorului.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
A fost un an cu adevărat lung. Un an în care ne-am reinventat din mers, am creat, corectat, călătorit, în care am ascultat și am vorbit atunci când trebuia să ne facem auziți. Un an care nu ne-a lăsat să ne plictisim și nici să ne relaxăm prea tare.
Am lansat proiecte noi și toate au venit din aceeași nevoie: să înțelegem mai bine ce se întâmplă în jurul nostru și să explicăm.
Am lansat podcastul economic«Есть вопросы» cu Nicolai Paholinițchi, în care am căutat răspunsuri la întrebări de interes public de la deputați, miniștri, experți economici și antreprenori. În fiecare zi de sâmbătă, Ecaterina Dubasova v-a adus «Разборка», sinteza politică a săptămânii.
A revenit sezonul doi dinДругая Молдова, în care străbatem țara în lung și-n lat și o (re)descoperim.
RealPolitik cu Daria Slobodcikova a împlinit un an, primul talk-show săptămânal NewsMaker, transmis live.
Am continuat podcastul de știință «Как тебе такое» cu Alexandr Nugmanov, pentru că într-o lume plină de pseudo-explicații și soluții miraculoase, a înțelege cum funcționează lucrurile devine o formă de grijă.
Am produs, de luni până vineri, buletine de știri în română și rusă, cu materiale despre lucrurile care ne influențează direct viața: am semnalat probleme, am căutat explicații și am pus întrebări incomode celor aflați la putere. Am pornit o serie de reportaje din raioanele Moldovei — despre casele de cultură care se ruinează, încet și sigur, deseori odată cu comunitățile din jurul lor.
A fost un an electoral. Câteva luni bune în care a trebuit să fim și mai bine organizați, pentru că volumul de muncă a crescut considerabil. Am bătut Moldova în lung și în lat ca să vorbim cu oamenii, să îi ascultăm, să aflăm ce îi îngrijorează și cum își văd viitorul. În ziua alegerilor am transmis live din secții de votare din nord, centru și sud, inclusiv din zona de securitate, ca să aflăm direct de la oameni ce aleg și de ce.
Am urmărit atent întreaga justiție moldovenească – revenirea lui Vladimir Plahotniuc, dosarele lui Alexandru Nesterovschi, Igor Dodon, Ion Creangă, Constantin Țuțu, Marina Tauber.
Zi de zi, am continuat NM Espresso, newsletter-ul nostru matinal, publicat în rusă, română și engleză.
Ne-am ferit cât am putut de tentația copy/paste-ului din comunicate. Ne-am străduit să aducem știrile în context, pe site și în buletinele de știri, iar pe cele mai importante să le transformăm în analize. Ne-am mai astupat urechile din când în când, ca să nu ne pierdem în zgomotul informațional, și am scris despre ce contează, din unghiuri care nu sunt întotdeauna comode. Am întors subiectele pe toate fețele înainte de publicare și am ascultat vocile tuturor.
A fost și anul în care am discutat mult despre inteligența artificială și am decis să lucrăm la un cod etic de utilizare. Am urmărit atent cum schimbă presa online, cum accelerează procesele, dar și cum ridică întrebări serioase despre responsabilitate, autenticitate și sens. Am ales să folosim tehnologia ca instrument, nu ca substitut al gândirii. Pentru că jurnalismul e și despre viteză, însă nu cu orice preț, ci cu discernământ.
Recunoaștem: e greu să fii în competiție cu rețelele sociale. Acolo unde nu există filtre deontologice, unde responsabilitatea față de public e opțională, iar emoția bate verificarea. Tocmai de aceea ne-am adaptat, dar în stilul nostru. Am lansat formate video scurte – reels și shorts – știri concentrate, clare, de doar un minut sau chiar mai puțin. Nu ca să simplificăm realitatea, ci ca să ajungem la cei care își consumă informația altfel. Vrem să fim acolo unde sunteți voi, fără să ne pierdem standardele.
Am rămas o redacție vie, nu o fabrică de conținut. Cu dezbateri, cu opinii diferite, cu greșeli asumate. O redacție liberă, în care poți să-ți faci meseria păstrându-ți convingerile și stilul, poți alege despre ce vrei să scrii și în care ești încurajat să ieși din tipare. Sunt convinsă că asta contează mult pentru echipă.
Am rămas o sursă media care explică, care contextualizează. Care vorbește în română și rusă într-o societate fragmentată, fără a adânci această ruptură. Am provocat-o și pe președinta țării la un interviu mixt – în română și rusă, un format nou, pe care nu l-am văzut în altă parte și ne-am bucurat că a acceptat.
Feedback-ul vostru ne motivează. Ne-ați scris, ne-ați povestit, ne-ați trimis istorii. Le-am cules și le-am publicat pe site, în sinteze care spun poate cel mai bine ce înseamnă să fii atent la oameni, nu doar la agendă. Vocile voastre ne-au ajutat să înțelegem mai bine ce contează cu adevărat.
A fost plăcut să fim apreciați. Suntem pe primul loc la capitolul încredere în raportul Mediaradar. Am fost premiați la Tulip Awards, pentru contribuția la apărarea drepturilor omului. Iar finalul anului ne-a adus și un Măr de Aur, oferit de Centrul pentru Jurnalism Independent.
Premiile sunt un bonus. Dar mai important e că, în tot acest timp, nu am făcut compromisuri cu eul nostru interior, acel filtru incomod care simte imediat unde se trișează și unde apare falsitatea. Am ales să spunem ce gândim și ne-am asumat consecințele. Inclusiv neplăcute: amenințări cu moartea din surse anonime și campanii de discreditare.
Nu știm cum va fi 2026. Este clar însă că modul de consum al informației s-a schimbat. Rețelele sociale au devenit principala sursă de știri pentru mulți, iar publicul are mai puțin timp și mai puțină atenție. Concurența pentru vizibilitate este mare, iar jurnalismul trebuie să se adapteze fără a renunța la responsabilitate.
Dacă ai ajuns până la finalul acestui text, cel mai probabil ești prietenul redacției și îți pasă. Iar cel mai bun cadou pe care ni-l poți face este să dai share, să comentezi, să intri pe NewsMaker.md, să ne urmărești pe rețelele de socializare și pe YouTube. Iar dacă poți și vrei – intră și pe Patreon. Orice donație ne va bucura.
Și la desert, despre anul viitor. Voi spune doar atât: sunt voci care încă nu se aud suficient. Despre ele – foarte curând.
În Republica Moldova a fost nimicit un lot de 2 080 kg de rodii importate. Potrivit Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA), acestea aveau depășite limita admisibilă a reziduului de pesticide.
Pe 30 decembrie, ANSA a anunțat reținerea și nimicirea unui lot de 2 080 kg de rodii importate, care nu corespundeau normelor de siguranță alimentară ale Republicii Moldova.
„Analizele de laborator au indicat depășirea limitei maxime admisibile (LMA) a reziduului de pesticid Pirimetanil, ceea ce poate prezenta risc pentru sănătatea umană. Probele au fost prelevate de către inspectorii ANSA, din cadrul Postului de inspecție la frontiera Leușeni. (…) Pentru a evita riscul asupra consumatorului, lotul de rodii a fost reținut oficial, sigilat și ulterior nimicit sub supravegherea inspectorilor ANSA”, a declarat instituția, adăugând că „niciun kilogram din lotul contaminat nu a ajuns în rețeaua comercială sau la consumatorul final”.
Agenția a explicat că reziduurile de pesticide nu dispar din produsele alimentare prin spălare sau tratare termică, iar orice depășire a limitei maxime admisibile prezintă un risc pentru siguranța alimentară. „Îndemnăm operatorii din domeniul alimentar să manifeste responsabilitate și să nu introducă pe piață produse alimentare cu depășiri ale limitelor maxime admisibile de reziduuri”, se mai arată în mesajul ANSA.
Agenția Națională pentru Siguranța AlimentelorAgenția Națională pentru Siguranța AlimentelorAgenția Națională pentru Siguranța Alimentelor
