FLYONE sărbătorește pasagerul cu numărul 4.000.000 din Chișinău

La data de 18 decembrie 2024, FLYONE  a sărbătorit un moment deosebit de marcare a pasagerului cu numărul 4.000.000 de pe Aeroportul Internațional Chișinău! Acest eveniment este cu atât mai special pentru FLYONE, așa cum este cea mai mare companie aeriană care operează cele mai multe zboruri din Chișinău.

Fericita câștigătoare este pasagerul cursei Chișinău–Dusseldorf, o doamnă care călătorește frecvent cu FLYONE pentru a-și vizita fiica. Cu această ocazie, compania i-a oferit un premiu unic: 4 zboruri tur-retur pentru 2 persoane, către orice destinație.

Directorul General al FLYONE, Mircea Maleca, a declarat: „Acest moment simbolizează încrederea pe care pasagerii o au în FLYONE. Suntem mândri să fim parte din această realizare istorică pentru Aeroportul Internațional Chișinău și să aducem un zâmbet în plus pasagerilor noștri. Le mulțumim tuturor celor care aleg să zboare cu noi.”

Evenimentul a fost marcat într-o atmosferă festivă, unde invitatul special Constantin Moscovici a încântat publicul cu piese de excepție.

În 2024, FLYONE a contribuit semnificativ la creșterea traficului aerian de pe Aeroportul Internațional Chișinău, continuând să ofere zboruri accesibile și conexiuni directe spre numeroase destinații populare.

Despre FLYONE
FLYONE (www.flyone.eu) s-a lansat în 2016 și a reușit să devină cea mai mare companie aeriană din Moldova.

În anul 2022, compania a devenit membru al Asociației Internaționale a Transporturilor Aeriene (IATA).

În decembrie 2022, FLYONE Airlines SRL a primit certificatul de operator aerian, oferit de către Autoritatea Aeronautică Civilă Română (AACR) și licența- emisă de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii.

Pe parcursul aceluiași an, a reușit să transporte peste 1 milion de pasageri și să lanseze 6 destinații noi.
În anul 2023 a reînnoit certificarea IOSA, cel mai înalt standard de siguranță în managementul operațional.

La fel, în anul 2023, în premieră pentru o companie aeriană din Moldova, FLYONE a ajuns la un număr record de 2 milioane de pasageri, a lansat 14 rute noi și a extins flota cu încă trei aeronave.

FLYONE este cel mai mare operator aerian, care operează zboruri din Chișinău spre 60 destinații

35 de curse regulate și charter din Chișinău spre: Praga, Dubai, Veneția, Bologna, Roma, Milano, Valencia, Berlin, Tbilisi, Madrid, Munchen, Larnaca, Frankfurt, Tel Aviv, Luton, Stansted, Parma, Verona, Dublin, Lisabona, Paris, Istanbul, Erevan, Bruxelles, Dusseldorf, Nisa, Amsterdam, Barcelona, Tirana, Tunisia Antalya, Heraklion, Sharm El-Sheikh, Tivat și Hurghada.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NM Espresso: Moldova a denunțat un acord cu Rusia, ambasadoarea UE merge în Transnistria, iar de afacerea TUX se va ocupa Parlamentul

Munteanu la București: Dan, Bolojan

Primul ministru Alexandru Munteanu a efectuat o vizită de lucru în România, unde a avut întrevederi cu Președintele României Nicușor Dan și cu omologul său Ilie Bolojan. Cu Nicușor Dan, șeful executivului a discutat proiecte comuneîn domeniile energetic, infrastructură și educație, subliniind că România rămâne principalul partener al țării și menționând «o agendă clară pentru următorii 10 ani».

Iar la conferința de presă comună cu Bolojan, premierul Moldovei a vorbit despre planurile de aprofundare a cooperării în diverse domenii, inclusiv energia și construcțiile. Munteanu a amintit proiectele noilor linii de tensiune înaltă Vulcănești—Smârdan și Comrat—Smârdan, precum și construcția primului pod rutier peste Prut din ultimii 60 de ani. În plus, premierul a subliniat că Moldova «apreciază sprijinul tehnic și experiența României» în consolidarea rezilienței cibernetice.


Rectificarea bugetului

Între timp, Parlamentul Republicii Moldova a aprobat în prima lectură amendamentele la bugetul de stat pentru 2025, majorând veniturile la 75,8 miliarde de lei și cheltuielile la 94 de miliarde de lei. Deficitul va crește astfel la 18,2 miliarde de lei. Fondurile suplimentare vor fi direcționate către compensațiile de iarnă, plata salariilor bugetarilor și sprijinul persoanelor cu dizabilități.


Grosu și Gavriliță despre tranșa FMI

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a presupus că întârzierea tranșei FMI în sumă de 170 milioane dolari este legată de faptul că Chișinăul «a cheltuit mai mulți bani» pentru majorarea salariilor și pensiilor. Potrivit lui Grosu, autoritățile au pornit de la ideea că «oamenii trebuie ajutați».

Iar noul ministru al finanțelor, Andrian Gavriliță, a îndemnat «să nu căutăm vinovați», adăugând că Moldova dispune de suficiente resurse proprii, iar discuția privind noul program cu FMI va avea loc în decembrie.

Între timp, NM a analizat împreună cu economiștii de ce țara a rămas fără finanțare, ce legătură are cu asta Procuratura Anticorupție și din ce surse acoperă Guvernul fondurile lipsă. Experții afirmă că așa ceva nu s-a mai întâmplat niciodată în relația Moldovei cu FMI.


Denunțarea acordului cu Rusia

Parlamentul Republicii Moldova a denunțat Acordul cu Rusia privind crearea și funcționarea centrelor culturale, împotrivă exprimându-se comuniștii, socialiștii, Blocul «Alternativa» și «Partidul Nostru». Ministrul culturii Cristian Jardan a subliniat că denunțarea «nu este îndreptată împotriva culturii sau limbii ruse, care sunt respectate în Moldova».

Deputata PAS Stela Macari a propus deschiderea unui Centru Europeanîn locul «Casei Ruse». Jardan a răspuns că imobilul «se află în proprietate privată».


Blocul «Alternativa» despre «depolitizarea» instituțiilor de stat

Blocul «Alternativa» a depus în Parlament o declarație prin care solicită depolitizarea instituțiilor de stat, afirmând că acestea sunt subordonate intereselor PAS: Curtea Constituțională, Consiliul Superior al Magistraturii, Consiliul Audiovizualului și altele.

Ca răspuns la acuzații, PAS a amintit că partidul «a primit încrederea majorității cetățenilor» și a creat instituții care protejează suveranitatea și democrația, «iar primarul Ceban și Blocul „Alternativa“ sunt ultimii care pot vorbi despre politizare». Ceban a fost atenționat și privind sistemul de administrare pe care l-a construit în cadrul Primăriei Chișinău.


TUX în Parlament

În curând, în Parlament vor avea loc audieri publice privind dosarul piramidei financiare TUX, care a lăsat mii de cetățeni fără bani, a anunțat președintele Comisiei parlamentare pentru economie, Radu Marian. Potrivit acestuia, comisia «va organiza audieri pe acest caz și va invita toate părțile interesate».


Interviu NM cu Iwona Piorko

Redactoarea-șefă NM, Stela Untila, a discutat cu noua ambasadoare a UE în Moldova, Iwona Piorko. Ele au abordat principalele aspecte ale integrării europene: posibilitatea semnării acordului de aderare până în 2028, valorificarea fondurilor din Planul de Creștere, aspectele juridice privind vânzarea terenurilor agricole către cetățeni UE, precum și impactul aderării asupra Găgăuziei și Transnistriei. Interviul integral poate fi urmărit aici: «Moldova nu este un „cal troian“?».

În interviu, Piorko a mai anunțat că astăzi va efectua prima sa vizită în Transnistria, subliniind că această «regiune este parte integrantă a Moldovei».

Între timp, nouă țări s-au alăturat prelungirii sancțiunilor împotriva conducerii Transnistriei. Consiliul European a precizat că este vorba despre Albania, Bosnia și Herțegovina, Islanda, Liechtenstein, Muntenegru, Macedonia de Nord, Norvegia, Serbia și Ucraina.


Eurocarduri pentru tineri

Moldova intenționează să lanseze în 2026 un card european pentru tineret, care va oferi reduceri la transport, bilete la teatre și muzee, precum și acces la informații privind programele guvernamentale și educaționale. Cardul va fi digital, disponibil ca și aplicație mobilă. Este destinat tinerilor cu vârsta între 14 și 30 de ani, include protecția datelor personale și posibilitatea de a beneficia de reduceri în străinătate.


Noul RealPolitik: ecologia și UE

De ce Moldova rămâne în urmă cu temele la ecologie, cum ar putea asta împiedica aderarea țării la UE, ce acțiuni ar trebui întreprinse și de unde pot fi obținute fondurile necesare pentru realizarea lor? Toate acestea au fost discutate în noul episod al RealPolitik «De ce are nevoie Moldova de ecologie? Altfel nu ne primesc în UE?». Invitata emisiunii este ecologul, consultanta în protecția mediului și fosta ministră a Ecologiei, Iuliana Cantaragiu.


Șor: percheziții, sentințe

În Moldova au avut loc percheziții într-un dosar privind spălarea banilor, schimbul de criptomonede și finanțarea ilegală a unui partid. În dosar figurează membri ai uneia dintre formațiunile politice, conectați la gruparea «Șor», care «au acționat ca intermediari în schema de finanțare» în timpul alegerilor din septembrie, potrivit poliției.

Iar șeful oficiului fostului partid «Șor» din Florești a fost condamnat la închisoare — conform materialelor dosarului, inculpatul a primit de la gruparea oligarhului fugar Ilan Șor peste 8 milioane de lei.


Transplant de ficat la Chișinău

O femeie de 35 de ani din Moldova a donat o parte din ficatul său surorii sale de 40 de ani, aflată în stadiul terminal al cirozei, oferindu-i șansa la o viață normală.

Operația a avut loc în luna octombrie la Spitalul «Timofei Moșneaga» din Chișinău și a durat aproximativ șapte ore. Ambele femei se află în prezent în curs de recuperare.


Agenda zilei, 14 noiembrie:

  • 09:30 — Conferința de presă a Cristinei Gherasimov și a secretarei de stat pentru afaceri europene a Portugaliei, Ines Domingos;
  • 14:00 — Ședința CEC.
Національна поліція України

Distrugeri și peste 25 de victime la Kiev, în urma unui atac nocturn. Ce se comunică în Rusia

Noaptea trecută, Kievul a fost atacat cu rachete și drone militare. Până la această oră se cunoaște despre o persoană decedată și 25 de răniți. Printre răniți se află o femeie însărcinată și un copil de 10 ani. Informațiile au fost comunicate în dimineața zilei de către autoritățile ucrainene. De cealaltă parte, Ministerul rus al Apărării susține că, noaptea trecută, mijloacele de apărare antiaeriană ale țării au interceptat și distrus 216 drone ucrainene, care se aflau în mai multe regiuni ale Rusiei.

Șeful administrației militare a Kievului, Timur Tkacenko, a scris pe Telegram noaptea trecută că „inamicul atacă capitala cu drone de lovire și rachete” și a îndemnat locuitorii să rămână în adăposturi. Între timp, el a anunțat că „rușii lovesc clădirile rezidențiale” și că „sunt foarte multe blocuri afectate în tot Kievul, practic în fiecare raion”. Potrivit lui Tkacenko, în oraș au izbucnit mai multe incendii, inclusiv într-o clădire administrativă. În dimineața zilei de 14 noiembrie, Tkacenko a anunțat că, în urma atacului, o persoană a decedat, iar alte 24 au fost rănite.

Primarul de Kiev, Vitalii Kliciko, a anunțat cu puțin timp în urmă că, în total, 25 de persoane au fost rănite, printre care și un copil de 10 ani. Dintre acestea, nouă au fost transportate la spital, inclusiv o femeie însărcinată, iar celorlalți li s-a acordat ajutor la fața locului.

ДСНС України
ДСНС України
Національна поліція України
Національна поліція України

De cealaltă parte, Ministerul rus al Apărării susține că, noaptea trecută, mijloacele de apărare antiaeriană ale țării au interceptat și distrus 216 drone ucrainene, care se aflau în mai multe regiuni ale Rusiei. Instituția nu a comentat informațiile comunicate de autoritățile ucrainene despre atacul asupra Kievului.

Opt deputați și-au dat demisia. Mandatele vacante vor fi atribuite candidaților supleanți

Parlamentul Republicii Moldova a luat act, în cadrul ședinței plenare din 13 noiembrie, de demisia a opt deputați. Cinci dintre ei provin din fracțiunea PAS – Maria Acbaș, Constantin Cheianu, Roman Cojuhari, Viorel Bostan și Nicolae Drăgănel –, două deputate din Partidul Nostru – Nina Cereteu și Stela Onuțu –, iar un deputat din Blocul Alternativa – Ion Ceban.

Demisiile au fost depuse în contextul în care parlamentarii au ales să-și continue activitatea în funcțiile pe care le dețineau anterior, cererile fiind înregistrate pe 14 noiembrie 2025.

Conform Legii privind statutul deputatului, mandatele vacante vor fi atribuite supleanților de pe listele partidelor: Ana Oglinda, Vladimir Rusu, Vasile Porțevschi, Oleg Canațui și Efimia Bandalac (PAS), Constantin Cuiumju și Alexandr Severin (Partidul Nostru) și Angela Cutasevici (Alternativa).

Potrivit legislației, mandatul de deputat este incompatibil cu anumite funcții publice, iar atribuirea mandatelor supleanților se realizează automat conform listei electorale oficiale.

***

Amintim că președintele Parlamentului, Igor Grosu, a anunțat pe 12 noiembrie că cinci deputați PAS vor renunța la mandatele lor și se vor întoarce la funcțiile pe care le ocupau înainte de validarea alegerilor. Este vorba despre Roman Cojuhari, Nicolae Drăgănel, Maria Acbaș, Constantin Cheianu și Viorel Bostan.

Maria Acbaș a explicat că a decis să renunțe la mandatul de deputat pentru a se concentra pe dezvoltarea afacerii sale, respingând orice legătură cu finanțări de la persoane apropiate oligarhului Ilan Șor. În același timp, Constantin Cheianu a invocat probleme de sănătate, precizând că nu vrea să compromită nici activitatea parlamentară, nici propria stare fizică.

La rândul său, Roman Cojuhari a anunțat că va continua munca începută la Agenția Proprietății Publice, urmărind finalizarea reformelor și obținerea de rezultate concrete.

Viorel Bostan va reveni la activitatea în învățământul superior, iar Nicolae Drăgănel va rămâne președinte al raionului Călărași, continuând să dezvolte localitățile din raion.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

„Imităm că avem grijă“. Cum s-au luat la harță deputații din cauza Programului de împădurire

Programul Național de Împădurire, lansat acum doi ani, a fost în centrul unei dezbateri aprinse în cadrul ședinței plenare din 13 noiembrie a Parlamentului. Deputatul PAS, și fostul ministru al Mediului, Sergiu Lazarencu a subliniat importanța „Generației Pădurii” și a unei Moldove mai verzi, în timp ce opoziția a acuzat guvernarea că mimează grija pentru mediu, criticând calitatea puieților plantați și sugerând că evenimentul servește mai mult drept exercițiu de imagine.

„Moldova europeană înseamnă pace, dezvoltare, prosperitate. Înseamnă un mediu curat și mai multe păduri”, a declarat deputatul PAS Sergiu Lazarencu, îndemnând cetățenii să participe la acțiunile de plantare programate pentru weekend.

Potrivit fostului ministru al Mediului, în ultimii doi ani au fost împădurite deja 17 mii de hectare, iar obiectivul este de a ajunge la 20 de mii până la sfârșitul anului.

„Astăzi nu este despre PR politic, ci despre ce lăsăm în urma noastră. Mai multe păduri înseamnă mai multă apă, sol fertil și o țară mai rezilientă la schimbările climatice”, a subliniat el.

Liderul Partidului Nostru, Renato Usatîi, a criticat programul, susținând că statul doar „mimează grija față de păduri”.

„M-am săturat să primesc puieți care în 90% din cazuri mor. Cu acești „ouășori”, nici mistreții nu-i vom hrăni, nici copaci nu vom mai avea. Domnule Grosu, dacă se poate, poate luăm o decizie ca să punem puieții de la un metru în sus. Adică, să plantăm cu adevărat și să modificăm legislația. Să nu mai punem ghindii sau puieți care, peste 2–3 ani, nu dau niciun rezultat. Totuși, trebuie să începem să plantăm copaci”, a subliniat deputatul.

Vicepreședintele Parlamentului, Vlad Batrîncea (PSRM), a abordat subiectul dintr-o perspectivă mai structurală și instituțională, subliniind că problema nu ține doar de plantarea puieților, ci de organizarea întregului sector silvic.

Acum patru ani, Republica Moldova înregistrase puțin peste 11% suprafață împădurită. Astăzi, procentul este tot 11%, ceea ce arată o dinamică stagnată și necesitatea unor propuneri concrete. Astăzi, pădurarii sunt lăsați să se descurce singuri, fără salarii decente și fără statut clar. Nu putem aștepta miracole fără să stabilim reguli clare, un Cod Silvic și o implicare reală a statului în administrarea pădurilor”, a explicat Batrîncea.

Primarul Chișinăului, Ion Ceban, lider al blocului Alternativa, a ironizat promisiunea guvernării:

„Guvernarea iar va planta ghinde. ‘Generația pădurii’ a mai plantat și în urmă au rămas câmpurile pârloagă. În Chișinău plantăm arbori cu balot — luați exemplu”, a spus edilul pe pagina sa de Facebook.

Ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a intervenit în dezbaterea parlamentară pe tema împăduririi, subliniind că responsabilitatea față de mediu nu este doar a Guvernului, ci a fiecărui cetățean. Perciun a criticat lipsa de coeziune politică și a cerut implicarea tuturor actorilor sociali în programele naționale.

„Nu este vorba doar despre plantarea puieților, ci despre educația generației viitoare și despre responsabilitatea civică a fiecăruia. Ministerul Educației va participa activ pe 15 la plantările de puieți, iar tinerii trebuie să vadă că acțiunea lor contează pentru mediul în care vor trăi. Fiecare hectar împădurit înseamnă nu doar mai multă apă și sol fertil, ci și un exemplu viu de implicare pentru elevi și studenți. Dacă nu reușim să integrăm aceste valori în educație, riscăm ca schimbările climatice să afecteze direct comunitățile, fără ca nimeni să fi învățat cum să prevină sau să gestioneze efectele lor”, a subliniat oficialul.

Amintim că pe 15 noiembrie, în Republica Moldova va fi dat startul campaniei naționale de împădurire „Generația Pădurii”, din această toamnă. Membrii Guvernului, împreună cu voluntarii, vor planta 27 de hectare de pădure în localitatea Mihailovca din raionul Cimișlia, iar acțiuni de plantare vor avea loc în aceeași zi în toate raioanele țării. 


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Parlamentul a susținut în prima lectură denunțarea acordului cultural cu Rusia pe fundalul criticii opoziției: „Iartă-i, Doamne, că nu știu ce fac”

Parlamentul de la Chișinău a susținut în prima lectură proiectul de denunțare a Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Federației Ruse privind înființarea și funcționarea centrelor culturale, , în ciuda criticilor opoziției. Decizia a fost luată pe 13 noiembrie, cu votul a 60 de deputați PAS și Democrația Acasă. Comuniștii, socialiștii, Alternativa și Partidul Nostru au votat împotrivă.

Proiectul a fost prezentat în plen de ministrul Culturii, Cristian Jardan. Oficialul a reiterat, de la tribuna Parlamentului, că acordul cu Rusia poate fi utilizat ca un instrument pentru dezinformare și reprezintă un risc pentru securitatea informațională a țării noastre. „Denunțarea acestui centru nu este împotriva culturii și a limbii ruse, care sunt respectate în Moldova”, a dat asigurări Jardan.

Despre riscul de dezinformare în contextul actualei situații geopolitice au vorbit și deputații PAS.

„Rusia își alungă cei mai buni artiști și oameni de cultură din țară, îi bagă la pușcărie, noi – le acordăm cetățenia noastră”, a declarat deputatul Constantin Cheianu, jurnalist și scriitor de profesie. „Rusia ne-a declarat război hibrid și recurge la frică și bani, noi trebuie să ne apărăm așa cum putem, adică denunțând Acord cu privire la centrul de cultură rusă”, a mai spus Cheianu.

Când o să avem în fruntea Rusiei un om teafăr, care nu propagă războiul, probabil o să vorbim despre alte lucruri interesante, dar atât timp cât avem un nebun, care ucide în țara vecină proprii lui conaționali – ruși ucide – acolo tot cultură a fost? Propaganda poate fi făcută și prin cultură, și prin alte acțiuni, iar Moldova trebuie să se protejeze”, a declarat, la rândul său, președintele Comisiei pentru securitate națională, apărare și ordine publică, Lilian Carp.

Opiniile în opoziție s-au împărțit. Dacă socialiștii și comuniștii au criticat proiectul propus de Guvern, atunci fracțiunea Partidului „Democrația Acasă” l-a susținut. „Rămânem consecvenți”, a declarat Vasile Costiuc.

„Varianta „Iartă-i, Doamne, că nu știu ce fac” deja nu trece. Foarte bine înțeleg ce fac”, a declarat comunista Inga Sibova. Parlamentara susține că, prin denunțarea acordului vor avea de suferit nu cetățenii ruși, dar moldovenii, „indiferent cât de mult își dorește majoritatea parlamentară să deranjeze Federația Rusă”.

Și socialistul Bogdan Țîrdea a criticat denunțarea acordului care va duce la închiderea Centrului rus de știință și cultură de la Chișinău: „Când cultura devine dușmanul puterii, înseamnă că puterea s-a întors cu fața spre întuneric”.

Denunțarea acordului nu a fost susținută nici de fracțiunea Partidului Nostru. „Daca eram eu la guvernare, avea să-l închid altfel. (…) Nu vom participa la acest joc”, a declarat Renato Usatîi.

Și fracțiunea Alternativa a votat împotrivă: „În această luptă uităm de oamenii simpli, pentru care acest centru a rămas ultimul loc unde se puteau întâlni, vorbi”, a declarat Gaik Vartanean.

***

Amintim, acordul cultural cu Rusia a fost semnat în anul 1998, la Moscova și a intrat în vigoare în iulie 2001. În baza documentului, Federația Rusă a deschis la Chișinău, în 2009, Centrul Cultural Rus. De la momentul ratificării Acordului, Republica Moldova nu a instituit un Centru cultural în Federația Rusă.

În prezent, Centrul Cultural Rus se află sub administrarea directă a Ambasadei Federației Ruse la Chișinău și este finanțat de către Agenția Rusă Rossotrudnicestvo, instituție aflată în subordinea directă a președinției ruse. Aceasta a fost introdusă în sancțiuni internaționale, fiind calificată de UE drept „principala agenție de stat care proiectează puterea soft a Kremlinului și influența sa hibridă, inclusiv promovarea așa-numitului concept Russkiy Mir”.

Denunțarea Acordului a fost inițiată în februarie 2025, la solicitarea Ministerului Afacerilor Externe, în urma unei grave încălcări a spațiului aerian al Republicii Moldova de către drone rusești. Pe 5 noiembrie, Cabinetul de miniștri a aprobat proiectul de lege car


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: