REUTERS

Fondatorul Telegram acuză serviciile franceze de informații: „Principalul lor interes este Moldova, România și Ucraina”

Fondatorul aplicației de mesagerie Telegram, Pavel Durov, susține că serviciile franceze de informații externe i-ar fi cerut acces la adrese IP ale suspecților de terorism, în cadrul unei întâlniri care ar fi avut drept pretext combaterea terorismului și a pornografiei infantile. Potrivit lui Durov, tema principală a discuției ar fi fost însă de natură geopolitică și a vizat țări precum Republica Moldova, România și Ucraina.

„Serviciile franceze de informații externe au confirmat că s-au întâlnit cu mine — chipurile pentru a lupta împotriva terorismului și a pornografiei infantile. În realitate, pornografia infantilă nu a fost nici măcar menționată. Ei doreau adrese IP ale suspecților de terorism din Franța, dar principalul lor interes a fost întotdeauna geopolitica: România, Moldova, Ucraina”, a scris fondatorul Telegram pe X (fosta Twitter).

Declarația vine după ce, pe 18 mai, Durov l-a acuzat pe șeful agenției franceze de informații externe (DGSE) că i-ar fi cerut să cenzureze vocile conservatoare din România, înainte de alegeri.  DGSE a respins „cu fermitate acuzațiile potrivit cărora, cu aceste ocazii, au fost formulate cereri de interzicere a conturilor legate de orice proces electoral”, scrie HotNews cu referire la Reuters.

Instituția a precizat într-o declarație că oficialii săi s-au întâlnit cu Durov de mai multe ori de-a lungul anilor, dar doar „pentru a-i reaminti cu fermitate responsabilitățile companiei sale și ale sale personale în prevenirea amenințărilor teroriste și a pornografiei infantile”.

Declarațiile lui Durov au fost negate și de Ministerul de Externe al Franței, care a făcut apel la toată lumea să „dea dovadă de responsabilitate și respect pentru democrația românească”, precum și de ministrul de Extaerne de la București.

***

Pavel Durov s-a născut în Rusia, dar în prezent este cetățean francez. În 2024 el a fost reținut, în Franța, pe fondul unei investigații referitoare la infracțiuni legate de pornografie infantilă, trafic de droguri și tranzacții frauduloase asociate aplicației.

Durov, care a negat acuzațiile, a revenit în martie la Dubai. Aplicația Telegram este folosită pe scară largă în Rusia și în Europa de Est, inclusiv de către autorități și oficiali.

La începutul acestei luni, OpenMinds – o companie de tehnologie axată pe contracararea influenței autoritare – a anunțat că a descoperit că 24% din canalele Telegram în limba română răspândesc ceea ce a numit dezinformare susținută de Kremlin. Telegram a declarat la acel moment că utilizatorii primesc doar conținutul la care se abonează în mod explicit.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Radio Free Europe

Compromis în UE privind sancțiunile împotriva Rusiei: miliardarii Usmanov și Fridman, scoși de pe listă

Reprezentanții permanenți ai statelor membre ale Uniunii Europene au convenit marți, 22 septembrie, să nu prelungească sancțiunile impuse omului de afaceri ruso-uzbec Alisher Usmanov și omului de afaceri ruso-israelian Mihail Fridman în contextul invaziei ruse în Ucraina. Potrivit Reuters, care citează surse diplomatice, decizia face parte dintr-un compromis prin care sancțiunile UE împotriva a aproape 3 000 de alte persoane și companii ruse vor fi prelungite pentru următorii trei ani. Măsurile restrictive erau prelungite anterior pentru perioade de șase sau 12 luni.

Reprezentantul permanent al Irlandei, țară care deține președinția rotativă a Consiliului UE, a confirmat pentru DW că sancțiunile vor fi prelungite până la 22 septembrie 2029. Potrivit acestuia, extinderea perioadei de aplicare a măsurilor restrictive contribuie la stabilitatea și predictibilitatea regimului de sancțiuni al UE.

Ucraina critică decizia

Între timp, ministrul ucrainean de Externe, Andrei Sibiga, a criticat decizia Bruxellesului de a-i elimina pe Usmanov și Fridman de pe lista sancțiunilor.

Decizia de a-i exclude pe Usmanov și Fridman de pe lista sancțiunilor este rușinoasă și nejustificată. La Moscova sărbătoresc, pentru că au obținut ceea ce urmăreau: sentimentul de impunitate, umilirea Uniunii Europene și divizarea europenilor”, a declarat Sibiga.

Șeful diplomației ucrainene le-a cerut tuturor statelor membre ale UE să anunțe fără întârziere că vor impune sancțiuni la nivel național împotriva celor doi oameni de afaceri.

Cu o zi înainte, Sibiga a declarat că Usmanov și Fridman au fost incluși pe lista sancțiunilor „din cauza apartenenței lor la regimul agresiv rus, care duce un război de cucerire împotriva Ucrainei”. El a cerut, de asemenea, înăsprirea sancțiunilor, extinderea listelor cu persoane vizate și prelungirea măsurilor restrictive pentru perioade de până la 12 luni, în loc de șase.

Divergențe între statele UE

Pe 14 septembrie, reprezentanții permanenți ai statelor UE nu au reușit să ajungă la un acord privind prelungirea cu șase luni a sancțiunilor împotriva Rusiei și au decis să mențină temporar regimul existent, în timp ce continuau consultările.

Surse de la Bruxelles au declarat pentru DW, sub protecția anonimatului, că una dintre principalele dispute a fost legată de solicitarea Slovaciei de a-i exclude pe Alisher Usmanov și Mihail Fridman de pe lista sancțiunilor. Franța a blocat, la rândul său, prelungirea regimului de sancțiuni, cerând eliminarea lui Usmanov de pe listă.

Potrivit Reuters, care a citat pe 21 septembrie surse diplomatice, și Luxemburgul a susținut eliminarea lui Fridman de pe lista sancțiunilor.

Franța și-a justificat poziția privind Usmanov prin existența unei „chestiuni specifice de securitate națională” și prin dorința de a răspunde solicitărilor venite din partea unor „parteneri internaționali” care cer eliminarea omului de afaceri de pe lista sancțiunilor.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: