REUTERS

Fondatorul Telegram acuză serviciile franceze de informații: „Principalul lor interes este Moldova, România și Ucraina”

Fondatorul aplicației de mesagerie Telegram, Pavel Durov, susține că serviciile franceze de informații externe i-ar fi cerut acces la adrese IP ale suspecților de terorism, în cadrul unei întâlniri care ar fi avut drept pretext combaterea terorismului și a pornografiei infantile. Potrivit lui Durov, tema principală a discuției ar fi fost însă de natură geopolitică și a vizat țări precum Republica Moldova, România și Ucraina.

„Serviciile franceze de informații externe au confirmat că s-au întâlnit cu mine — chipurile pentru a lupta împotriva terorismului și a pornografiei infantile. În realitate, pornografia infantilă nu a fost nici măcar menționată. Ei doreau adrese IP ale suspecților de terorism din Franța, dar principalul lor interes a fost întotdeauna geopolitica: România, Moldova, Ucraina”, a scris fondatorul Telegram pe X (fosta Twitter).

Declarația vine după ce, pe 18 mai, Durov l-a acuzat pe șeful agenției franceze de informații externe (DGSE) că i-ar fi cerut să cenzureze vocile conservatoare din România, înainte de alegeri.  DGSE a respins „cu fermitate acuzațiile potrivit cărora, cu aceste ocazii, au fost formulate cereri de interzicere a conturilor legate de orice proces electoral”, scrie HotNews cu referire la Reuters.

Instituția a precizat într-o declarație că oficialii săi s-au întâlnit cu Durov de mai multe ori de-a lungul anilor, dar doar „pentru a-i reaminti cu fermitate responsabilitățile companiei sale și ale sale personale în prevenirea amenințărilor teroriste și a pornografiei infantile”.

Declarațiile lui Durov au fost negate și de Ministerul de Externe al Franței, care a făcut apel la toată lumea să „dea dovadă de responsabilitate și respect pentru democrația românească”, precum și de ministrul de Extaerne de la București.

***

Pavel Durov s-a născut în Rusia, dar în prezent este cetățean francez. În 2024 el a fost reținut, în Franța, pe fondul unei investigații referitoare la infracțiuni legate de pornografie infantilă, trafic de droguri și tranzacții frauduloase asociate aplicației.

Durov, care a negat acuzațiile, a revenit în martie la Dubai. Aplicația Telegram este folosită pe scară largă în Rusia și în Europa de Est, inclusiv de către autorități și oficiali.

La începutul acestei luni, OpenMinds – o companie de tehnologie axată pe contracararea influenței autoritare – a anunțat că a descoperit că 24% din canalele Telegram în limba română răspândesc ceea ce a numit dezinformare susținută de Kremlin. Telegram a declarat la acel moment că utilizatorii primesc doar conținutul la care se abonează în mod explicit.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: