Vocea Basarabiei/imagine simbol

„Forța Femierilor” îi cere lui Bolea să demisioneze după declarația despre subvențiile la hectar: „Se ocupă cu manipulare”

Asociația „Forța Fermierilor” îi cere ministrului Agriculturii, Vladimir Bolea, să demisioneze după ce le-a cerut agriculturilor să voteze pentru eurointegrarea Republicii Moldova la referendumul din toamnă pentru a apropia țara de UE, iar subvențiile la hectar să poată fi introduse. „Forța Fermierilor” consideră că retorica ministrului este „șantaj cras” și „manipulare”, care ar putea avea un efect invers decât cel urmărit. Precizările au fost făcute într-o declarație publicată pe 1 august. 

Ministrul Agriculturii în situația de criză, ce continuă de 3 ani trebuie să fie promotorul măsurilor urgente și cardinale de redresare a sectorului. Însă, din păcate dânsul este preocupat mai mult de PR politic și agitația electorală în timpul de serviciu public. Declarația lui despre legătura introducerii plăților directe cu participarea agricultorilor la referendum din 20 octombrie este una aberantă și falsă care din contra subminează aspirațiile europene”, se arată în declarație. 

Asociația „Forța Fermierilor” a calificat declarația ministrului Bolea drept „un șantaj cras”.

Accesarea fondurilor europene pentru agricultură din momentul când Moldova a primit statut de candidat în UE depinde nu de rezultatele unui referendum fără mare valoare juridică, ci de la prioritizarea agriculturii în cadrul negocierilor de aderare și profesionalismul echipei de negocieri. Totodată menționăm că Moldova dispune de propriu fond de subvenționare cu valoare de 1,7 miliarde lei în 2024, o bună parte din care ar putea fi repartizat ca plăți directe. Este rușinos că funcționar de așa rang, responsabil pentru unul din cele mai importante ramuri ale economiei, se ocupă cu manipulare, care poate provoca efectul invers în rândurile fermierilor în raport cu vectorul european”, a adăugat aceasta. 

Astfel, „Forța Fermierilor” solicită lui Vladimir Bolea să-și dea demisia, iar ulterior să fie lansate imediat consultări cu asociațiile agricole referitor la candidatura următorului ministru al Agriculturii. 

Ministrul Agriculturii, Vasile Bolea, nu a comentat, deocamdată, cererea Asociației „Forța Fermierilor”.

***

Precizăm că solicitarea Asociației „Forța Fermierilor” vine după răspunsul controversat oferit de Vladimir Bolea agricultorilor care au cerut plăți la hectar, sub formă de subvenții. Ministrul Agriculturii i-a îndemnat să iasă „masiv” la referendumul privind integrarea europeană a Republicii Moldova, care va avea loc pe 20 octombrie, să voteze în favoarea eurointegrării și să nu aștepte „pomene”. El a argumentat că subvențiile la hectar există în țările din UE, însă Republica Moldova nu dispune de banii necesari pentru acestea. Declarațiile au fost făcute în data de 31 iulie, în cadrul unei ședințe online cu șefii direcțiilor agricole raionale.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

evz.ro

Criptomonedă lansată de Șor, folosită de Rusia pentru a ocoli sancțiunile: tranzacții de peste 9 miliarde de dolari

O nouă criptomonedă creată pentru a permite plăți transfrontaliere în ciuda sancțiunilor occidentale împotriva Rusiei, lansată de oligarhul fugar Ilan Șor și o bancă rusă din sectorul apărării, a procesat aproximativ 9,3 miliarde de dolari pe o platformă dedicată, în doar patru luni de la lansare, scrie Financial Times.

Promovat ca prima monedă digitală legată de rubla rusească, tokenul A7A5 a fost lansat oficial în Kârgâzstan în luna februarie și are ca scop facilitarea fluxurilor financiare de amploare către și dinspre Rusia, afectate sever de restricțiile impuse de statele occidentale.

O analiză a Financial Times a portofelelor digitale conectate la Grinex, o bursă cripto înființată recent tot în Kârgâzstan, unde se tranzacționează doar A7A5, ruble și un stablecoin legat de dolar, arată că prin aceste portofele au fost mutate tokenuri A7A5 în valoare de 9,3 miliarde de dolari.

Moneda digitală susține că este garantat prin depozite în ruble la Promsvyazbank, o bancă moscovită din sectorul apărării, aflată sub sancțiuni din partea SUA, Regatului Unit și UE pentru sprijinul acordat invaziei la scară largă a Ucrainei de către Vladimir Putin. Creșterea rapidă a monedei este evidentă: în prezent există 12 miliarde de tokenuri în circulație, echivalentul a 156 de milioane de dolari, și este utilizată intens de un grup restrâns de utilizatori, ale căror transferuri zilnice depășesc în mod regulat acest volum.

Totodată, tokenul A7A5 pare a fi legat de încercările Moscovei de a folosi criptomonedele pentru a finanța campanii de influență politică în străinătate, potrivit unui raport recent al Centrului pentru Reziliență Informațională (CIR), un grup de cercetare nonprofit cu sediul la Londra.

A7, compania care a lansat inițial tokenul și care în prezent este supusă sancțiunilor britanice, este deținută majoritar de omul de afaceri Ilan Șor, potrivit registrelor corporative rusești. Șor a fugit din arest la domiciliu în Moldova în 2019, după ce a fost condamnat pentru furtul a 1 miliard de dolari în cea mai mare fraudă bancară din istoria țării.

Ulterior, Șor s-a mutat la Moscova și a obținut cetățenia rusă. Anul trecut, oamenii legii l-au acuzat pe Șor că ar fi organizat o amplă operațiune de cumpărare a voturilor la alegerile prezidențiale și referendumul privind aderarea Moldovei la UE – acuzații pe care oligarhul fugar le-a numit „un spectacol absurd”.

În noul său raport, Centrul pentru Reziliență Informațională (CIR) a constatat că mai multe domenii web folosite în operațiuni de influență politică în Moldova aveau aceeași adresă IP cu site-urile A7 și A7A5. Șor nu a răspuns solicitărilor de comentarii. Într-o declarație, A7A5 a precizat că, deși „a colaborat cu echipa tehnică a A7 în faza inițială”, în luna precedentă a „decis să se despartă complet din cauza diferențelor de viziune privind strategia de dezvoltare”.

Crearea acestei monede electronice are loc în contextul intensificării controalelor asupra tranzacțiilor legate de Rusia, pentru respectarea sancțiunilor, dar și a excluderii unor bănci rusești din rețeaua internațională SWIFT.

Directorul A7A5, Leonid Șumakov, a declarat că Kârgâzstanul a fost ales deoarece este o „jurisdicție prietenoasă, mai puțin supusă sancțiunilor”: „Nu e un secret că această jurisdicție ajută mult în prezent Rusia să facă față presiunii”.

Financial Times amintește că compania A7 a lui Șor a fost adăugată pe lista de sancțiuni a Regatului Unit în luna mai. Vorbind la un forum săptămâna trecută, oligarhul fugar a declarat că A7 creează un sistem de plăți mai amplu, diferențiat și „suficient de invulnerabil”. Acesta ar urma să includă schimburi de titluri de valoare și instrumente „nepolitizate”, precum metalele prețioase, pentru a evita supravegherea autorităților de reglementare. Criptomonedele ar reprezenta doar o direcție a acestui sistem, a spus el.

CIR (Centrul pentru Reziliență Informațională) a descoperit anunțuri de angajare publicate de A7 pentru vorbitori de chineză, experți în energie și contabili în Emiratele Arabe Unite, Kârgâzstan și regiunile ucrainene ocupate de Rusia.

Anul trecut, Șor ar fi fost implicat în discuții cu Keremet Bank din Kârgâzstan, potrivit Biroului pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) al SUA, ca parte a unor planuri „de a crea un centru pentru evitarea sancțiunilor, care să permită Rusiei să plătească pentru importuri și să primească plăți pentru exporturi”. OFAC a sancționat această bancă în luna ianuarie.

Compania A7A5 nu a răspuns întrebărilor Financial Times privind Keremet Bank, Șor sau activitățile sale din Moldova.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: