Fostul ministru de interne al Poloniei și adjunctul său, condamnați pentru abuz de putere, arestați. Sute de protestatari cer să fie eliberați

Fostul ministru de interne al Poloniei Mariusz Kamiński și fostul său adjunct Maciej Wasik, condamnați recent la doi ani de închisoare pentru abuz de putere, au fost arestați marți seara, 9 ianuarie. Un grup de protestatari s-a adunat în fața palatului prezidențial, unde Kamiński și Wasik au fost arestați. Manifestanții susțin că cei doi ar fi „prizonieri politici” și cer să fie eliberați, relatează RMF FM, citat de publicația Zerkalo.

La sfârșitul lui decembrie 2023, o instanță poloneză i-a condamnat pe Mariusz Kamiński, ministru de Interne în fostul guvern naționalist, şi pe unul dintre colaboratorii săi apropiați, Maciej Wasik, la doi ani de închisoare pentru depășirea atribuțiilor într-un dosar ce datează din 2007.

Cei doi au fost arestați la palatul prezidențial, unde au ajuns în dimineața zilei de 9 ianuarie, curent, pentru a participa la o ceremonie pentru numirea noilor consilieri ai șefului statului, Andrzej Duda.

Politicienii au petrecut aproape toată ziua pe teritoriul palatului prezidențial, cu excepția unei scurte discuții cu jurnaliștii: au numit tot ceea ce se întâmplă drept „o fărădelege” și au spus că vor deveni prizonieri politici, dacă vor ajunge în închisoare. Seara, presa a relatat că poliția a intrat în cele din urmă în palatul prezidențial, unde i-a arestat pe Kamiński și Wasik. „Politicienii au fost surprinși, dar nu au opus rezistență”, transmite RMF FM.

Acest lucru s-a întâmplat în absența lui Andrzej Duda, care la acea vreme s-a întâlnit cu liderul forțelor democratice din Belarus, Svetlana Tihanovskaia, în Palatul Belvedere.

Reținerea fostului șef al Ministerului polonez al Afacerilor Interne și a fostului său adjunct a fost confirmată de poliția din Varșovia și de actualul ministru adjunct al Afacerilor Interne, Czeslaw Mroczek.

Între timp, în fața palatului prezidențial din Varșovia, unde politicienii au fost reținuți, s-au adunat protestatari cu steaguri și pancarte albe și roșii – potrivit unor estimări, până la 300 de persoane. Participanții i-au numit pe Kamiński și Wasik prizonieri politici și au scandat numele președintelui țării, Andrzej Duda, pe care l-au chemat să se „supună constituției”. Protestul a avut loc și în fața secției de poliție, unde politicienii reținuți au fost duși din palatul prezidențial.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

Noul președinte al Adunării Populare a Găgăuziei cere Curții Constituționale să amâne examinarea sesizării Ministerului Justiției: „Nu am dreptul să fac presiuni, dar…”

Noul președinte al Adunării Populare a Găgăuziei, Valentin Gaidarji, solicită Curții Constituționale să amâne examinarea sesizării privind constituționalitatea unor prevederi ale legislației autonomiei referitoare la organizarea alegerilor. Potrivit acestuia, o eventuală amânare ar oferi timp pentru un dialog „constructiv” între autoritățile de la Comrat și cele de la Chișinău. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă susținute luni, 6 iulie.

Mâine, Curtea Constituțională examinează examinează chestiunea privind modul de desfășurare a alegerilor din Găgăuzia și alte aspecte administrative și juridice. Nu am dreptul să fac presiune asupra Înaltei Curți, dar nutresc speranța sinceră că magistrații vor lua o pauză și vor amâna aceste ședințe cu tentă politică. Acest lucru ar permite noii administrații alese a autonomiei, în persoana mea și a colegilor mei, împreună cu reprezentanții Guvernului și a administrației centrale, să purtăm un dialog serios și constructiv”, a declarat Valentin Gaidarji.

Acesta a mai făcut apel la renunțarea la „confruntarea” dintre Chișinău și Comrat. „Sunt deschis oricărui dialog onest. Sunt gata să mă întâlnesc cu președintele țării, cu președintele Parlamentului, cu reprezentanții Guvernului și cu toți cei care doresc binele acestei țări”, a spus Gaidarji.

Amintim că criza din jurul alegerilor durează de mai multe luni. Mandatul actualei Adunări Populare a expirat, însă un nou scrutin nu a putut fi organizat. Inițial, alegerile urmau să aibă loc pe 16 noiembrie 2025, însă ulterior au fost reprogramate pentru 22 martie 2026. Totuși, instanța a anulat decizia privind completarea componenței organului electoral, ceea ce a făcut imposibilă desfășurarea scrutinului.

În martie, Comratul a mai avut o tentativă și a numit alegerile pentru 21 iunie, însă și de această dată decizia a fost anulată în instanță.

Blocajul este alimentat și de neconcordanțele dintre legislația autonomiei și normele electorale naționale. În timp ce legislația găgăuză folosește noțiunea de „Comisie Electorală Centrală”, noul Cod electoral al Republicii Moldova operează cu termenul de „Consiliu Electoral Central”. Din cauza acestei diferențe, instanțele au declarat ilegale mai multe decizii ale Adunării Populare, iar organul electoral a rămas incomplet.

Chișinăul insistă asupra armonizării legislației și susține că regulile de organizare a alegerilor din autonomie trebuie aliniate cadrului național. Comratul, în schimb, insistă că autonomia trebuie să își păstreze dreptul de a-și constitui independent propriul organ electoral și de a organiza alegeri în baza legii privind statutul său special.

Tensiunile au crescut după ce Ministerul Justiției a sesizat Curtea Constituțională și i-a cerut să verifice constituționalitatea prevederilor din Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei care stabilesc că Adunarea Populară aprobă componența organului electoral al autonomiei. Examinarea sesizării va începe marți, 7 iulie.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: