facebook/Igor Dodon

Fostul premier Ion Chicu intenționează să participe la alegerile prezidențiale: voi solicita acordul partidului 

Fostul premier Ion Chicu, lider al Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei (PDCM), intenționează să participe la următoarele alegeri prezidențiale. Totuși, a adăugat el, decizia finală aparține consiliului politic național al PDCM. „Mă voi strădui să fiu convingător pentru colegii mei”, a menționat liderul partidului.  

La emisiunea Rezoomat de la Rlive TV, Chicu a spus că „PDCM va avea candidat pentru alegerile prezidențiale” și că el va cere consiliului politic național al partidului „acordul” pentru a participa la scrutin.

„Decizia finală aparține consiliului politic național. (…) Vom convoca acest for, acest consiliu, cred că în luna iunie pentru a decide nominal asupra candidatului. Eu voi cere consiliului susținerea, dar trebuie să vă spun că am concurenți. O parte nu sunt din partid, s-au adresat ca să-i susținem pe ei pentru a candida la funcția de președinte. De aceea, PDCM va avea candidat, eu voi solicita acordul consiliului dar decizia finală trebuie să fie una asumată”, a menționat Chicu.

Întrebat dacă este pregătit să devină candidatul partidului la funcția de președinte, Chicu a răspuns: „Mă voi strădui să fiu convingător pentru colegii mei”.

***

Amintim, în ianuarie 2024, Partidul Socialiștilor din Republica Moldova a declarat că discută cu mai multe partide extraparlamentare despre „eventualitatea unui candidat comun” la prezidențiale. Partidele s-ar putea uni în jurul unui candidat sau eventual a doi candidați. Precizările au fost făcute de socialistul Vlad Batrîncea. Potrivit acestuia, candidatul comun nu trebuie să fie înaintat doar de un singur partid, astfel el „ar trebui să fie apolitic și deasupra anumitor interese partinice”. Detalii AICI.

În februarie 2024, PDCM a anunțat că va avea candidatul său la alegerile prezidențiale și că nu consideră eficientă opțiunea de identificare a unui candidat comun a mai multor formațiuni politice. Motivul – „progresul modest realizat în procesul de identificare” și „termenii restrânși rămași până la exercițiul electoral prezidențial”. Detalii AICI.

PDCM, condus de Ion Chicu, a fost înregistrat la Agenția Servicii Publice în aprilie 2021. Ion Chicu a devenit premier al Republicii Moldova pe 14 noiembrie 2019, după demiterea cabinetului de miniștri condus de Maia Sandu. Acesta a fost învestit cu voturile a 62 de deputați PSRM și PDM (înainte de plecările masive din PDM). Înainte de a prelua funcția de prim-ministru, Ion Chicu a fost consilierul președintelui Igor Dodon. Pe 23 decembrie 2020, Ion Chicu a demisionat din funcția de prim-ministru.

***

Cetățenii Republicii Moldova își vor alege președintele în toamna acestui an. Până acum, doar președinta Maia Sandu a anunțat oficial că va candida pentru un nou mandat. Fostul primar de Bălți Renato Usatîi a admis că și-ar putea înainta candidatura. În martie 2024, primarul municipiului Chișinău, Ion Ceban, nu excludea că ar putea candida la funcția de președinte al țării. Totuși, o decizie în acest sens ar urma să fie luată doar în cadrul partidului pe care îl conduce – Mișcarea Alternativa Națională. Liderul socialiștilor Igor Dodon ar fi gata să-l susțină pe ex-procurorul general Alexandr Stoianoglo, în calitate de candidat unic a „4-5 forțe de opoziție”, la alegerile prezidențiale. Totuși, Dodon a spus că socialiștii încă caută cu alte „2-3-4 partide un candidat”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

„Când votul nu convine, schimbi regulile”: reacții după ce PAS a redus pragul de aprobare a membrilor Comisiei Vetting

Amendamentul votat pe 5 martie de majoritatea parlamentară PAS, care reduce pragul de aprobare a membrilor Comisiei Vetting de la 61 la 51 de voturi, a stârnit reacții dure în spațiul public. O parte dintre politicieni, jurnaliști și experți acuză că modificarea a fost făcută special pentru a facilita numirea candidatului olandez Herman von Hebel, care nu întrunise cele 61 de voturi necesare la ședința Legislativului din 26 februarie, proiectul fiind susținut atunci de doar 53 de deputați.

Fosta deputată PAS, Olesea Stamate, a calificat decizia drept o lovitură adusă atât reformei justiției, cât și parcursului european al Moldovei. Aceasta a reamintit că pragul de 3/5 fusese stabilit după discuții îndelungate cu Comisia de la Veneția, tocmai pentru a evita controlul majorității politice asupra comisiei.

„Majoritatea parlamentară schimbă regula exact atunci când nu îi mai convine. Astfel, aruncă peste bord o garanție importantă de echilibru și mai adaugă o pată asupra credibilității procesului de vetting”, a scris Stamate.

O altă fostă deputată PAS, Iulia Dascălu, a pus sub semnul întrebării credibilitatea parcursului european al Moldovei.

„Să mai credem oare în integrare europeană? Când un stat candidat nu ține cont de recomandările Comisiei de la Veneția și le ignoră total, la ce să ne mai așteptăm?”, a întrebat aceasta.

Liderul Partidului Național Moldovenesc, Dragoș Galbur, a acuzat guvernarea că rescrie regulile jocului pentru a-și impune propriul candidat.

 „Atunci când votul democratic nu convine puterii, regulile sunt schimbate din mers pentru a produce rezultatul dorit. După ce candidatul olandez Herman von Hebel nu a acumulat cele 61 de voturi necesare, majoritatea PAS a venit imediat cu un amendament prin care pragul este coborât la 51 de voturi”, a scris acesta.

Avocata Doina Ioana Strișteanu a calificat manevra drept „degradare morală și trafic de influență”, criticând faptul că amendamentul a fost introdus pe ascuns, fără dezbateri, într-un proiect de lege menit să protejeze magistrații împotriva violenței.

„Asta nu e respect față de cetățean. Capturarea puterii în stat în toată splendoarea”, a scris aceasta.

Politologul Aurelia Peru a calificat situația drept „scandaloasă și vulnerabilă”, avertizând că dacă nu se intervine ferm, justiția va fi în întregime politizată.

Jurnalista de investigație Cornelia Cozonac de la anticorupție.md a trasat o paralelă cu practicile din era Plahotniuc, amintind de cazurile în care Curtea Constituțională era folosită pentru a suspenda temporar președintele Igor Dodon în scopul promovării unor numiri controversate.

„Se pare că totul era o invenție a lui Vladimir Plahotniuc, o manevră a Curții Constituțională de atunci, de care astăzi nu-și mai amintește nimeni și pentru care nimeni nu a răspuns, deși a fost o adevărată cacealma legislativ-constituțională. Alte comentarii sau opinii nu am — oricum nu mai contează”, a scris aceasta.

Cum s-a ajuns aici

Amintim că pe 26 februarie, PAS a încercat să aprobe numirea a doi membri în Comisia Vetting — olandezul Herman von Hebel și francezul Bernard Lavigne. Proiectul a eșuat, fiind susținut de doar 53 de deputați, toți din fracțiunea PAS, deși era nevoie de cel puțin 61 de voturi. Formațiunea de guvernământ deține 55 de mandate în actuala legislatură.

Opoziția a refuzat să susțină proiectul din cauza nemulțumirii față de candidatura lui von Hebel, deși și-a exprimat sprijinul pentru Lavigne. Forțele de opoziție au acuzat totodată PAS că a propus cele două candidaturi la pachet, tocmai pentru a asigura numirea lui von Hebel.

Pe 3 martie, deputatul PAS Igor Chiriac a anunțat că fracțiunea sa va identifica o soluție de deblocare a situației, menționând că se ia în calcul inclusiv modificarea legii pentru ca numirile să poată fi aprobate cu 51 de voturi. A doua zi, pe 4 martie, PAS a și înregistrat amendamentul, care a fost inclus într-un proiect de lege privind „fortificarea securității judecătorilor” și votat pe 5 martie în a doua lectură, cu 55 de voturi — exclusiv ale majorității parlamentare.

Potrivit mecanismului adoptat, dacă un candidat extern nu întrunește cele 61 de voturi necesare, Comisia juridică îl poate înainta din nou către Parlament, iar la a doua votare acesta poate fi aprobat cu simpla majoritate de 51 de voturi. Modificarea vizează exclusiv candidații propuși de partenerii internaționali, pragul de 61 de voturi fiind menținut pentru candidații naționali.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: