Fracțiunile, la consultări cu premierul desemnat. Costiuc: Recomandarea noastră este să nu se grăbească cu învestirea

Miercuri, 29 octombrie, candidatul desemnat la funcția de prim-ministru, Alexandru Munteanu, desfășoară consultări cu fracțiunile parlamentare. Primii la consultări au participat reprezentanții fracțiunii Partidului „Democrația Acasă”. Urmare a consultărilor, liderul partidului, Vasile Costiuc, a declarat că fracțiunea nu va susține „Guvernul Munteanu”. Totodată, el a spus că guvernarea nu trebuie să se grăbească cu învestirea noului guvern, menționând că este nevoie „de o săptămână ca societatea să înțeleagă cine urmează să conducă ministerele”.

Consultările se desfășoară la Parlament. Discuțiile au început la ora 08:00 cu deputații din fracțiunea Partidului „Democrația Acasă”, acestea fiind urmate, la 09:00, de consultările cu deputații din fracțiunea „Partidul Nostru”, iar ulterior, la ora 10:00, cu cei de la „Alternativa”. La ora 11:00 sunt programate consultări cu reprezentanții PCRM, la ora 13:00 cu PSRM și la ora 14:00 cu cei de la PAS.

Vasile Costiuc a declarat că fracțiunea Partidului „Democrația Acasă” a discutat cu Alexandru Munteanu timp de o oră și că au fost abordate subiecte care nu se regăsesc în programul de activitate al „Guvernului Munteanu”.

„Întrebarea noastră a fost directă: dacă se va schimba comportamentul Guvernului și care va fi calitatea investițională? Vom urmări în continuare investiții în infrastructură așa cum am văzut stadioane prin satele Republicii Moldova, acolo unde s-au închis școli, ori se vor direcționa banii către sectorul real al economiei? Aici este vorba de agricultură în primul rând. (…) Nu am primit răspunsuri. Am întrebat și am propus să fie o deschidere și să fie identificate fonduri la Acer să aibă acces fermierii și micii antreprenori. (…) Am încercat să înțelegem de ce în condiții de criză, în condiții în care avem un deficit în balanța comercială și un deficit bugetar enorm, s-a optat pentru 16 miniștri. (…) O întrebare la care nu am primit răspuns. (…) Colegii mei au propus să fie reduse agențiile și alte structuri care au fost create în ultimii ani”, a declarat Costiuc.

Ulterior, el a spus că majoritatea parlamentară nu trebuie să se grăbească cu învestirea noului guvern.

„Ce am înțeles noi din discuția cu domnul candidat desemnat este că avem un cabinet de miniștri desemnat neasumat politic. (…) Recomandarea noastră pentru actuala majoritate parlamentară și către doamna președintă – să nu se grăbească. (…) Să nu se grăbească cu învestirea noului cabinet de miniștri pentru că nu ne atacă extratereștrii. (…) Să permită presei și Guvernului ca timp de o săptămână societatea să înțeleagă cine urmează să conducă ministerele. (…) O săptămână la dispoziție pentru toată societatea, inclusiv fracțiunile parlamentare”, a comunicat politicianul.

La final, Costiuc a spus că fracțiunea Partidului „Democrația Acasă” și-a asumat „poziția de a nu vota acest guvern, pentru că este un guvern neasumat politic”.

***

Pe 28 octombrie, candidatul desemnat la funcția de prim-ministru, Alexandru Munteanu, a prezentat lista tuturor miniștrilor care ar urma să facă parte din viitorul Cabinet. Potrivit acesteia, opt miniștri din Guvernul Recean și-ar putea păstra funcțiile. Munteanu a prezentat și „programul de Activitate al Guvernului „UE, Pace, Dezvoltare””.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

100 de milioane de euro pentru comunicare? Cum autoritățile explică diferit destinația fondurilor europene (VIDEO)

Declarațiile autorităților privind o componentă de aproximativ 100 de milioane de euro destinată comunicării și societății civile în cadrul Planului de creștere al UE pentru Republica Moldova au stârnit reacții. Partidul Liberal Democrat (PLDM), condus de fostul premier Vlad Filat, îi cere Guvernului să publice documentele privind repartizarea fondurilor europene, după explicațiile „contradictorii” oferite de Cancelaria de Stat și președintele Parlamentului, Igor Grosu, privind această finanțare.

De la ce a pornit totul?

Totul a început pe 22 iulie, în cadrul audierilor Comisiei parlamentare pentru integrare europeană, când secretara generală adjunctă a Guvernului, Lilia Dabija, a prezentat structura Planului de creștere pentru Republica Moldova.

În timpul explicațiilor, aceasta a declarat că suma de 1,9 miliarde de euro „nu a inclus partea dedicată din grant pentru comunicare și colaborare cu societatea civilă”.

„În totalitate este 1,5 miliarde plus 520 de milioane partea de grant (…) Partea de asigurare a implementării strategiei de comunicare pentru agenda de reforme și colaborarea cu societatea civilă”, a declarat Dabija.

„100 de milioane de euro pentru comunicare și societatea civilă, care merg la societatea civilă”, a concretizat președintele Comisiei, deputatul PAS Marcel Spatari.

„Exact”, a răspuns Dabija.

Explicațiile Cancelariei de Stat

Pe 23 iulie, Cancelaria de Stat a venit cu precizări, pe rețelele de socializare, urmare a discuțiilor din Parlament, dar și a solicitării de explicații, din partea opoziției. Instituția precizează că  Planul de creștere pentru Republica Moldova – 1,9 miliarde euro este structurat după cum urmează:

– 1,5 miliarde euro – suport bugetar, sub formă de împrumut în condiții preferențiale, acordat de Uniunea Europeană.

–  520 milioane euro – asistență financiară nerambursabilă din partea Uniunii Europene.

Cancelaria de Stat a explicat că cele 520 de milioane de euro grant sunt repartizate între asistență tehnică (250 de milioane de euro), granturi investiționale (135 de milioane) și garanții pentru instituții financiare (135 de milioane). Totodată, instituția a precizat că fondurile destinate garanțiilor sunt gestionate de Comisia Europeană și nu sunt transferate în bugetul Republicii Moldova.

„Respectiv, prin Planul de Creștere, Comisia Europeană utilizează o parte din resursele planificate drept garanții pentru instituții precum Banca Europeană de Investiții, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare sau alte instituții financiare partenere, ca acestea să poată finanța proiecte în Republica Moldova.  Aceste garanții reprezintă o rezervă de risc și nu sunt transferate în bugetul Republicii Moldova”, precizează Cancelaria de Stat.

Grosu: Sunt proiecte pentru mass-media și societatea civilă

Subiectul a revenit în atenția publică pe 24 iulie. Întrebat de NewsMaker despre cele 100 de milioane de euro, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că acestea sunt destinate finanțării proiectelor din domeniul mass-mediei, jurnalismului de investigație și societății civile.

„Sunt proiecte de finanțare pentru mass-media, pentru jurnalism de investigație, pentru societatea civilă, în sensul acesta. Eu îmi amintesc o discuție la Parlamentul European, cu participarea domnului Siegfried Mureșanu, care a argumentat și chiar a venit cu inițiativa de a suplini acest buget cu 20 de milioane, dacă nu mă greșesc, dar asta era în primăvară. Deci e pentru societatea civilă, pentru mass-media”, a explicat oficialul.

Reacții

Partidul Liberal Democrat din Moldova consideră că explicațiile autorităților sunt neclare. Formațiunea susține, într-o declarație publică emisă pe 24 iulie, că există o contradicție între poziția Cancelariei de Stat și declarațiile făcute de Igor Grosu.

„Opinia publică se confruntă cu două poziții oficiale contradictorii. Pe de o parte, Cancelaria de Stat afirmă că nu există un fond distinct de 100 de milioane de euro destinat comunicării și societății civile. Pe de altă parte, Președintele Parlamentului susține public existența acestei componente financiare și chiar majorarea acesteia”, susține PLDM.

Partidul solicită Guvernului să publice integral documentele privind repartizarea granturilor din Planul de Creștere, inclusiv anexele financiare și actele Comisiei Europene care stabilesc destinația fondurilor. Totodată, PLDM îi cere premierului Vasile Tofan să clarifice public diferențele dintre explicațiile oferite de Cancelaria de Stat și declarațiile președintelui Parlamentului.

Și primarul Ion Ceban, care este și lider al MAN, Ion Ceban, a venit cu o reacție publică. Potrivit acestuia, banii ar putea fi utilizați pentru proiecte de infrastructură, nu pentru „experți și propagandiști PAS”.

„100 de milioane de euro din fonduri europene, alocate pentru comunicare și colaborare cu societatea civilă în Republica Moldova. Iată de unde atâta laudă din partea jurnaliștilor și ONG-urilor pentru PAS. (…) Sunt 2 miliarde de lei! Nesimțiții!”, a scris Ceban pe rețele.

***

NewsMaker a solicitat clarificări din partea Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova. Poziția instituției va fi publicată după recepționarea unui răspuns.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: