tvguidetime.com

Franța: O femeie care și-a împușcat fostul tată vitreg, cu care are patru copii, a fost eliberată

Valerie Bacot, o femeie de 40 de ani din Franța judecată pentru că și-a ucis fostul tată vitreg, care a abuzat-o de la 12 ani și cu care are patru copii, a fost eliberată. Instanța a decis vineri să o condamne la 4 ani de închisoare, dintre care trei cu suspendare. Cum acuzata a stat deja un an în închisoare, nu mai are de făcut nicio zi de închisoare. Este deznodământul unui caz care a șocat Franța, scrie Digi24.

Valerie a fost violată la 12 ani de tatăl ei viteg, cu 25 de ani mai în vârstă. Apoi, când mama ei naturală a alungat-o de acasă, acesta a obligat-o să-i devină lui soție. În plus, a forțat-o să se prostitueze, pentru a avea o sursă de venit.

Cei doi au împreună 4 copii.

Declicul a venit când bărbatul a vrut să-și violeze și fiica de 14 ani. Atunci, femeia pe care o abuzase timp de un sfert de secol nu a suportat să mai îndure și un incest și l-a împușcat.

Crima

La 13 martie 2016, după o ceartă violentă, Valérie Bacot și-a împușcat soțul, Daniel Polette. I-a tras un glonte în cap după ce inițial încercase să-l facă să ia, fără să știe, un somnifer.

Femeia a spus că se temea ca fiica sa de 14 ani să nu aibă aceeași soartă ca ea. Cele două fiice mai mari, de 16 și 17 ani, precum și Lucas Granet, iubitul de 16 ani al fetei, au ajutat-o să îngroape cadavrul într-o pădure. Apoi, Valérie Bacot s-a dus la poliție să anunțe dispariția soțului ei.

Cadavrul a fost găsit după mai bine de un an, la 3 octombrie 2017, grație unei informații date de mama lui Lucas și la indicațiile lui Valérie Bacot.

Arestarea și procesul

Valérie Bacot și copiii săi au fost arestați în octombrie 2017. Femeia a fost inculpată pentru crimă, iar fetele sale pentru tăinuirea unui cadavru și ascunderea unei crime. După un an de detenție, Valerie a fost eliberată sub control judiciar. Cei trei minori care au ajutat-o să ascundă cadavrul au fost condamnați la șase ani de închisoare cu suspendare.

Procesul lui Valérie Bacot a început la 21 iunie 2021, femeia riscând închisoarea pe viață, potrivit dreptului francez.

Între timp, însă, Valerie a primit susținere din partea publicului. A fost lansată o petiție care a strâns peste 75.000 de semnături în ianuarie 2021 și apoi peste 540.000 în iunie 2021, pentru a cere eliberarea femeii sau grațierea ei de către președintele Emmanuel Macron.

Vineri, 25 iunie 2021, în ultima zi a procesului, Ministerul Public a anunțat că cere doar cinci ani de închisoare, dintre care patru cu suspendare, ceea ce permitea eliberarea femeii, pentru că ea deja a făcut un an de închisoare. La auzul veștii neașteptate, Valerie a leșinat în sala de judecată.

Eliberarea

În cele din urmă, Valérie Bacot a fost condamnată la patru ani de închisoare, dintre care trei cu suspendare. Femeia a ieșit liberă din tribunal, în aplauzele susținătorilor.

Valérie Bacot și-a povestit tot calvarul într-o carte intitulată „Toată lumea știa”, publicată în mai 2021.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

hotnews.ro

„Frontierele nu trebuie modificate prin forță”. Declarația a 14 lideri, majoritatea europeni, despre planul de pace al SUA

Planul de pace propus de SUA reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare, au comunicat într-o declarație comună mai mulți oficiali, majoritatea dintre aceștia fiind europeni, după o reuniune sâmbătă în marja summitului G20 de la Johannesburg. Aceștia au mai spus că „frontierele nu trebuie modificate prin forță” și s-au arătat îngrijorați „de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei”.

Declarația, publicată pe site-ul Consiliului European, a fost adoptată de președintele Consiliului European António Costa, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, prim-ministrul Canadei Mark Carney, președintele Finlandei Alexander Stubb, președintele Franței Emmanuel Macron, cancelarul Germaniei Friedrich Merz, premierul Irlandei Micheal Martin, premierul Italiei Giorgia Meloni, premierul Japoniei Sanae Takaichi, premierul Olandei Dick Schoof, premierul Norvegiei Jonas Gahr Støre, premierul Spaniei Pedro Sánchez și premierul Marii Britanii Keir Starmer. Prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, s-a alăturat declarației.

Politicienii au salutat „eforturile continue ale SUA de a aduce pacea în Ucraina”. Aceștia au mai spus că proiectul inițial al planului, format 28 de puncte, include elemente importante care vor fi esențiale pentru o pace justă și durabilă.

„Prin urmare, considerăm că proiectul reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare. Suntem pregătiți să ne angajăm pentru a asigura durabilitatea unei păci viitoare. Suntem clari în ceea ce privește principiul că frontierele nu trebuie modificate prin forță. De asemenea, suntem îngrijorați de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei, care ar face Ucraina vulnerabilă la atacuri viitoare”, se arată în declarația adoptată.

În același timp, politicienii au declarat că „implementarea elementelor referitoare la Uniunea Europeană și la NATO ar necesita acordul membrilor UE, respectiv NATO”.

„Profităm de această ocazie pentru a sublinia cât de puternic este sprijinul nostru continuu acordat Ucrainei. Vom continua să colaborăm îndeaproape cu Ucraina și SUA în zilele următoare”, se mai arată în declarație.

***

Amintim că administrația președintelui SUA, Donald Trump, a propus un plan de pace format din 28 de puncte. Documentul prevede ca Crimeea, Lugansk și Donețk să fie recunoscute de facto ca teritorii rusești, iar regiunile Herson și Zaporojie să fie înghețate de-a lungul liniei de contact. Ucraina ar urma să își retragă trupele din zona pe care o controlează în prezent în regiunea Donețk, aceasta devenind zonă tampon neutră și demilitarizată, recunoscută internațional ca aparținând Rusiei. Planul introduce, pentru prima dată, garanții de securitate pentru Ucraina, însă fără detalii: doar că, în cazul unei noi invazii ruse, ar exista un răspuns militar coordonat, iar sancțiunile împotriva Moscovei ar fi restabilite. Totodată, conform planului, Ucraina ar trebui să includă în Constituție că nu va adera niciodată la NATO, iar Alianța să adopte o prevedere similară. La fel, potrivit planului, Kievul poate adera la UE. În același timp, trebuie să organizeze alegeri în termen de 100 de zile.

Potrivit presei internaționale, SUA ar fi cerut ca Ucraina să accepte planul până joi, sugerând că, în caz contrar, ar putea înceta sprijinul militar.

Președintele ucrainean, Vladimir Zelenski, a declarat că a oferit deja un răspuns în timpul inaugurării sale în calitate de președinte, când s-a angajat „prin toate acțiunile sale să apere suveranitatea și independența Ucrainei”. „Pentru mine nu a fost o formalitate, ci un jurământ pe care îl respect zilnic și pe care nu îl voi trăda niciodată. Interesul național ucrainean trebuie să fie respectat”, a comunicat el. Liderul de la Kiev a menționat, în adresarea sa către popor, că dorește modificarea documentului, astfel încât acesta să includă clar „onoarea și demnitatea ucrainenilor”. Totodată, Zelenski a avertizat că urmează o săptămână dificilă, iar asupra Ucrainei ar putea fi exercitate presiuni.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Federația Rusă a primit „planul de pace”. Potrivit lui Putin, acest plan „ar putea sta la baza unei reglementări finale de pace”, însă a precizat că textul documentului nu a fost discutat cu Moscova.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: