screenshot

Fraudele la examenele auto: cum le detectează ASP și câte permise a anulat în 2025 (FOTO/VIDEO)

În anul 2025, în Republica Moldova au fost anulate 300 de permise de conducere obținute prin fraudarea probelor de examen. Alte aproximativ 700, obținute la Bălți și Edineț, urmează să fie anulate. Informațiile au fost comunicate pe 19 decembrie, în cadrul unei conferințe de presă, de către reprezentanții Agenției Servicii Publice (ASP). Instituția a prezentat modalitățile de fraudare și semnalele care indică frauda.

300 de permise anulate în 2025. Alte 700, de la Bălți și Edineț, urmează să fie anulate

Reprezentanții ASP au anunțat că, de la începutul anului 2025, au fost anulate 300 de permise de conducere obținute prin fraudarea probelor de examen. Dintre acestea, 56 de cazuri au fost contestate în instanță. Până în prezent, ASP a obținut câștig de cauză în primă instanță în 8 dosare, fără a pierde vreun proces. Celelalte cauze se află în continuare pe rolul instanțelor. „Eu cred că acesta e anul în care noi am anulat cele mai multe permise”, a declarat directorul ASP, Mircea Eșanu.

Potrivit ASP, alte aproximativ 700 de cazuri de fraudare a examenului teoretic, identificate la subdiviziunile de examinare auto din municipiile Bălți și Edineț, se află în procedură administrativă, urmând ca permisele de conducere să fie anulate. 

Cum se fraudează la examenele teoretice: semnalele care indică frauda

Potrivit lui Mircea Eșanu, ASP are acces la transmisiunile live de la toate probele aflate în derulare.

„Se folosește un utilaj special, care este ascuns în vestimentație. El conține un obiectiv video, un dispozitiv de procesare și un dispozitiv de transmitere. Suplimentar este un dispozitiv ascuns pentru transmiterea sunetului”, a declarat Iacov Zavtur, șeful Departamentului de înmatriculare a mijloacelor de transport și calificare a conducătorilor auto din cadrul ASP.

În continuare, Iacov Zavtur s-a referit la semnele de fraudare. „Vestimentație identică. Se utilizează 3-4 haine identice, ca de exemplu: o cămașă cu vultur. (…) Poziția corpului: persoana, de obicei, ține corpul în așa mod ca obiectivul camerei să înregistreze monitorul de la examen. Persoanele se străduiesc să nu se miște, ca operatorul care stă în spate să vadă tot ce se întâmplă pe ecran”, a spus angajatul ASP. Potrivit acestuia, ulterior operatorul îi „dictează răspunsurile”.

Iacov Zavtur a precizat că vestimentația cu vultur „a fost utilizată foarte des în procesul de fraudare al examenului”, însă „mai sunt utilizate și alte tipuri de haine”. Directorul ASP, Mircea Eșanu, a adăugat că „o cămașă cu vultur este una dintre cele mai populare tipuri de la Bălți și la Edineț”.

„Cel mai important, care ne dă semnul de fraudare, este că persoanele când intră încep să poziționeze monitorul în așa fel ca să fie înregistrat clar monitorul de la examen”, a declarat Iacov Zavtur.

Reprezentantul ASP a prezentat și „un exemplu clasic, când persoana are probleme tehnice și, ca în filmul cela sovietic, încearcă să primească indicații: care este problema și chiar discută cu operatorul”.

La proba practică, potrivit reprezentantului ASP, există cazuri în care examinatorii intervin asupra sistemului de frânare în locul persoanei care susține examenul. După intervenție, examinatorul marchează candidatul ca fiind „susținut”.

Opt examinatori concediați

Reprezentanții ASP au mai anunțat că au fost inițiate peste 180 de anchete de serviciu: 8 examinatori au fost concediați, iar 3 examinatori au părăsit instituția de bunăvoie.

Examenul auto în cifre

Iacov Zavtur a declarat că, în anul 2025, 100 de mii de persoane au participat la proba teoretică, dintre care 40 de mii au susținut-o.

La fel, potrivit ASP, în perioada 1 ianuarie 2025 – 1 decembrie 2025, au fost examinate 1944 cereri privind contestarea rezultatului examenului practic. În rezultatul vizualizării înregistrărilor audio/video al procesului de examinare, membrii comisiei au respins ca neîntemeiate 774 cereri.

224 cereri au fost admise la „reexaminarea candidatului”. 101 cereri au fost admise și a fost „schimbat calificativul din respins în admis”. 16 cereri au fost „retrase”, candidatul a fost de acord cu punctele de penalizare aplicate de către examinator şi/sau a solicitat retragerea cererii. 580 de cereri a fost „respinse cu tentativă” – a fost sistată examinarea în legătură cu faptul că candidatul a susținut o tentativă la proba de examen contestată, au comunicat reprezentanții ASP.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Inquam Photos / Octav Ganea

Congresul PNL: Bolojan, reales președinte. Se cere demisia a 5 membri, inclusiv Adrian Veștea

Ilie Bolojan a fost reales președinte al Partidului Naţional Liberal (PNL). Decizia a fost luată pe 21 iunie, în cadrul Congresului Extraordinar al partidului. Totodată, au fost adoptate două hotărâri, printre care „reconfirmarea poziției PNL de a nu mai face coaliție cu PSD, precum și excluderea din partid a acelor membri ai PNL care ar vota, susține sau participa la crearea unui guvern cu PSD”. O altă hotărâre prevede solicitarea demisiei din partid a unor membri, printre care Adrian Veștea. Anunțul a fost făcut de reprezentanții PNL.

Potrivit PNL, Congresul l-a reales pe Ilie Bolojan în funcția de președinte al partidului cu 1 769 de voturi, reprezentând 96% din voturile exprimate de delegați. Partidul a precizat că Bolojan a fost ales pe baza moțiunii „Modernizare cu Rădăcini”, împreună cu o echipă din care fac parte: Dan Motreanu (prim-vicepreședinte), Robert Sighiartău (secretar general), Mircea Abrudean, Oana Gheorghiu, Gabriela Horga, Alexandru Muraru, Siegfried Mureșan, Dragoș Pîslaru, Ioan Popa și Florin Roman (vicepreședinți). 

„Cel mai important lucru pe care l-a demonstrat partidul nostru este că se poate guverna și altfel în România: se poate guverna cu respect pentru banul public, se poate guverna fără aroganță, se poate guverna spunându-le oamenilor adevărul, se poate guverna stabilind reguli care sunt valabile pentru toată lumea, iar banul public, adunat din munca grea a celor care muncesc zi de zi în companiile și fabricile din România, să nu fie risipit”, a afirmat Bolojan în discursul său din fața Congresului Extraordinar.

El a afirmat că „PNL este de partea bună a istoriei” și a propus liberalilor „un nou drum, bazat pe valorile liberale”. „Eu vă propun reconstrucția unui partid demn, curajos, principial, care să recâștige încrederea românilor și, odată reconstruit, el însuși să fie o forță de reconstrucție a României. (…) Vom reveni la guvernare, dar nu prin compromis, nu suportând minciuni și decontând fuga de răspundere a altora. Vom reveni la guvernare ca un partid mare, care pune cu adevărat în aplicare proiectul său pentru România puternică, modernă și prosperă”, a declarat Bolojan.

Potrivit PNL, Congresul Extraordinar a adoptat două hotărâri. „Prima hotărâre reconfirmă poziția PNL de a nu mai face coaliție cu PSD, precum și excluderea din partid a acelor membri ai PNL care ar vota, susține sau participa la crearea unui guvern cu PSD. A doua hotărâre solicită demisia din partid a domnilor Lucian Bode, Rareș Bogdan, Adrian Veștea și Hubert Thuma, precum și a doamnei Alina Gorghiu, urmând ca, în cazul neprezentării demisiilor până pe 22 iunie 2026, ora 12, să fie demarate procedurile de excludere”, a adăugat partidul.

Totodată, potrivit partidului, a fost modificat statutul PNL „pentru a se introduce formula moțiunilor în privința candidaturilor în cadrul congresului, pentru a se crea Biroul Permanent Național ca principală structură internă de conducere a PNL și pentru a se întări disciplina de partid”.

***

Amintim că România nu mai are Guvern cu puteri depline după ce, pe 5 mai, Ilie Bolojan și cabinetul său de miniștri au fost demiși printr-o moțiune de cenzură depusă de Partidul Social Democrat (PSD) și Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). PSD a făcut parte din coaliția de guvernare condusă de Bolojan, însă în aprilie i-a retras sprijinul politic, invocând nemulțumiri față de măsurile de austeritate și politicile de reducere a deficitului bugetar. După ce Bolojan a refuzat să demisioneze, social-democrații și-au retras miniștrii din Executiv și, ulterior, au depus, împreună cu AUR, moțiunea de cenzură care a dus la căderea Guvernului.

În prezent, Cabinetul Bolojan exercită atribuții interimare până la învestirea unui nou executiv.

Pe 4 iunie, Nicușor Dan l-a desemnat pe Eugen Tomac, europarlamentar și consilierul său onorific pentru relația cu românii de pretutindeni, să formeze Guvernul. Partidul Național Liberal a declarat că nu va susține un cabinet de miniștri condus de Eugen Tomac și a subliniat că PSD ar trebui să-și asume formarea Executivului, după ce a dărâmat Guvernul Bolojan.

Pe 14 iunie, Nicușor Dan a anunțat că Eugen Tomac și-a depus mandatul de premier desemnat al României. Totodată, a anunțat nominalizarea lui Adrian Veștea, membru al PNL, pentru funcția de premier. După anunțul noii nominalizări, Ilie Bolojan, liderul PNL și prim-ministru interimar, a declarat că Nicușor Dan nu a informat formațiunea în prealabil despre intenția de a-l desemna pe Adrian Veștea pentru funcția de premier. Tot atunci a anunțat că, în perioada „imediat următoare”, PNL va organiza o ședință a Biroului Politic Național pentru a lua o hotărâre oficială.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: